Turcia se pregătea pentru un an de aur al turismului. Mai e o destinație sigură de vacanță după cutremurele devastatoare? Atmosfera din Istanbul sau Antalya

26/03/2023

News

Turcia se pregătea pentru un an de aur al turismului. Cu orașele sale istorice, plajele frumoase și un curs de schimb încurajator pentru vizitatori, țara era gata pentru renașterea post-pandemică. Apoi a avut loc dezastrul, scrie digi24.ro.

utremurul devastator din 6 februarie a distrus orașe și a ucis zeci de mii de oameni. Impactul emoțional și frica de viitoare replici se simt în toată țara. Operatorii de turism din Turcia se întreabă acum dacă dezastrul îi va speria pe turiști și îi va face să își schimba planurile de călătorie.

Problema poate fi considerată minoră în raport cu suferința celor din zonele afectate de cutremur, dar asta nu înseamnă că nu este reală. Turismul este extrem de important pentru economia Turciei și o sursă de venit pentru mulți turci. Cu atât mai mult cu cât, după pandemie, se simte o nevoie de vizitatori mai mare ca oricând, scrie CNN. Reticența turistică în urma unui dezastru este de înțeles. Turiștii văd imagini din zonele afectate și tind să creadă că aceasta este situația în toată țara.

Turiștii încep așadar să își pună întrebări inevitabile. Pericolul se va menține? Vor fi ei o povară pentru gazdele lor într-un moment în care țara încearcă să-și revină? Vor fi bineveniți? Se vor distra în continuare?

În câteva săptămâni, Turcia va intra în sezonul turistic de vârf. Industria turismului a înregistrat deja anulări ale călătoriilor în primele zile și săptămâni de după cutremur. Acum, sectorul turistic așteaptă. Semnele sunt bune, spune însă Kaan Kavaloğlu, președintele Asociației Hotelierilor. El este încrezător că țara va avea un an bun turistic, deoarece zborurile sunt operate fără probleme către majoritatea destinațiilor importante, iar stațiunile și afacerile s-au deschis. „Ținem legătura cu operatorii de turism din diferite țări și cu agențiile de turism online, care confirmă că Turcia se pregătește pentru un nou sezon de vară record în toate destinațiile sale importante”, a spus el pentru CNN Travel. Reporterii CNN au mers în câteva dintre principalele destinații turistice din Turcia, pentru a vedea care este atmosfera.

Istanbul

Istanbul este printre cele mai importante destinații de vacanță din lume. În 2022, turiștii au cheltuit acolo peste 13 miliarde de dolari, potrivit Consiliului Mondial pentru Călătorii și Turism. La fel ca majoritatea punctelor turistice principale din Turcia, Istanbulul a simțit undele de șoc ale cutremurului din 6 februarie, dar nu a suferit nicio pagubă. Orașul, în care sunt 15 milioane de locuitori, se află la mai mult de 800 de kilometri de epicentrul cutremurului.

Büke Yurdadoğ, managerul Çukurcuma Hamamı, este îngrijorată că turiștii vor fi speriați de cutremur. Ea însăși este marcată de amploarea tragediei și de numărul de victime, iar acum se teme și că turiștii vor evita Istanbulul din cauza evenimentelor recente. „Vom intra în vârful sezonului turistic în Istanbul și, comparativ cu anul trecut, se constată o scădere a afacerilor, chiar dacă este una mică”, spune Yurdadoğ.

„Cutremurul ne-a afectat pe toți, atât personal, cât și ca afacere. Încercăm să ajutăm cât de mult putem provinciile afectate, iar pe de altă parte ne străduim să ne primim oaspeții cât de bine putem. Dezastrele naturale sunt inevitabile, iar Istanbulul este un oraș care există de secole și a găzduit zeci de culturi și civilizații”, adaugă ea. Turiștii, spune Yurdadoğ, vor fi în continuare atrași de oferta variată a Istanbului: „Este un oraș care poate părea haotic de la distanță, dar când vizitatorii vin aici și încep să exploreze, descoperă mistere la fiecare colț. Cred că fiecare cartier are ceva care atrage fiecare turist, în funcție de interes”

Antalya

Antalya poate fi sinonimă cu vacanțele pe plajă, dar orașul și regiunea în care se află sunt destinații potrivite și pentru pasionații de istorie sau de drumeție pe munte.

Mehmet Ali Börtücene este proprietarul unui hotel dar și patron al unui local rafinat care oferă rețete tradiționale. Spune că seismul a avut un impact semnificativ asupra Antalyei, care se află la mai mult de 600 de kilometri de epicentru și că rezervările turistice au scăzut. El adaugă că turiștii i-ar putea ajuta pe supraviețuitorii cutremurului. „După dezastru, Antalya a primit multe victime ale cutremurului care au rămas fără adăpost și șomeri. Turiștii care vin în această regiune vor contribui indirect la procesul lor de recuperare. Turismul este una dintre cele mai importante surse de venit ale Turciei și, prin urmare, fiecare turist care vine aici ajută efectiv la atenuarea acestei traume. După cutremur, turismul a scăzut în regiunea Antalya, tristețea pe care o simțeau oamenii în mod natural ne-a redus considerabil munca”, spune Börtücene.

El a vorbit despre oferta pe care Antalya o are, cu coasta plină de păduri de pini, ienupăr și cedru, cu ruinele antice, cu drumețiile care se pot face pe coastă, cu frumusețile naturale, insula Beș Adalar sau satul de pe muntele Üçoluk.

Cappadocia

Deși situată la 300 de kilometri de epicentrul cutremurului, Cappadocia este o zonă foarte sigură, dă asigurări Deniz Karkın, managerul unui hotel. „Luând în considerare datele științifice, Cappadocia este una dintre regiunile din Turcia cu cel mai scăzut risc de cutremur. Oaspeții care plănuiesc să viziteze Turcia pot alege Cappadocia pentru călătoriile care le asigură liniște sufletească”, spune el. Peisajul din regiune este atracția principală pentru vizitatori, dar și istoria celor care și-au sculptat casele în stânci este la fel de fascinantă.

„Cappadocia este ca ruptă dintr-un basm, o așezare în care orașele subterane au fost sculptate cu mii de ani în urmă. Este cunoscută și pentru vinurile sale și ca leagăn al creștinismului. Oaspeții care vin aici experimentează Muzeul în aer liber Göreme, Patrimoniul Mondial UNESCO, orașele subterane Kaymaklı și Derinkuyu, Valea Pașabağ, Văile Iubirii și Kızılçukur, unde poți vedea uimitoare apusuri de soare. În fiecare dimineață, cerul este colorat de sute de baloane cu aer cald, care oferă oaspeților șansa de a vedea și fotografia Cappadocia de sus.”, spune Karkın.

Izmir

Al treilea cel mai populat oraș al Turciei, Izmir este, de asemenea, unul dintre cele mai moderne ale sale, atrăgând vara mulțimi de oameni dornici să petreacă în orașul Alaçatı, să danseze în cluburile de pe plajă din Çeşme sau să deguste vinuri. Zeynep Çiftçioğlu İpekçi, care lucrează ca director de comunicare la unul dintre cele mai exclusiviste hoteluri din Izmir, spune că rezervările au scăzut după dezastru, dar nu în mod semnificativ.

„Chiar dacă Izmir este departe de provinciile afectate de cutremur, am fost copleșiți de o tristețe profundă. Cu toate acestea, facem un efort pentru a ne continua munca și pentru a promova pacea, calmul și dragostea care sunt esența Alavya. Desigur, am avut unele anulări, dar majoritatea oaspeților noștri au continuat să vină”, spune Çiftçioğlu İpekçi. Ea spune că vizitatorii vor aprecia străzile pietruite, morile de vânt, apele turcoaz și briza, precum și produsele locale. „Bucătăria de la Marea Egee, cu aperitivele, salatele, deserturile sale este una dintre cele mai savuroase din lume”, spune Çiftçioğlu, care vorbește despre siturile UNESCO Efes și Bergama, frumusețile naturale din Karaburun, frumoasele golfuri, podgorii și restaurante pescărești.

Zelenski acuză Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacul devastator de la Kiev

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacurile lansate în cursul nopţii de miercuri spre joi asupra Kievului în care au fost ucise cel puţin 12 persoane.

„Potrivit primelor informaţii, ruşii au folosit o rachetă balistică fabricată în Coreea de Nord. Serviciile noastre speciale verifică toate detaliile”, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Joi, 24 aprilie, Rusia a lansat cel mai sângeros val de atacuri asupra capitalei Ucrainei din ultimele nouă luni, la doar câteva ore după ce fostul președinte american Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar fi subminat negocierile de pace.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat 70 de rachete și 145 de drone spre Ucraina, vizând în principal orașul Kiev.

Conform datelor transmise de Parchetul General ucrainean, cel puțin opt persoane au murit în urma bombardamentelor, în timp ce serviciile de urgență au raportat că au fost lovite 13 zone din Kiev, inclusiv clădiri rezidențiale și infrastructură civilă.

Anterior, autoritățile de urgență anunțaseră nouă morți și peste 60 de răniți.

Acesta este cel mai grav atac asupra capitalei ucrainene de la cel din iulie 2024, când 33 de persoane au fost ucise într-un bombardament aerian ce a vizat un spital și cartiere rezidențiale.

În urma atacului, Trump a transmis un mesaj scris cu majuscule, într-o postare rară prin care îl critică direct pe Vladimir Putin.

„Nu îmi plac atacurile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare şi au venit într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREŞTE-TE! Mor 5.000 de soldaţi pe săptămână”, a scris Trump. El a adăugat: „Hai să ÎNCHEIEM acordul de pace”.

Experţi independenţi ONU denunţă tratamente psihiatrice forţate aplicate opozanţilor în Belarus

Experţi independenţi ONU denunţă joi un ”tratament psihiatric coercitiv” la care au fost supuşi zeci de critici ai autorităţilor din Belarus după alegerile prezidenţiale din 2020 şi criza politică care a urmat, relatează AFP.

Potrivit unor investigaţii desfăşurate în contul ONU în Belarus, mai mulţi opozanţi ai regimului au fost supuşi unor tratamente psihiatrice forţate.

”Am primit informaţii cu provire la cel puţin 33 de persoane, inclusiv cinci femei, transferate în vederea unui tratament psihiatric coercitiv, deoarece şi-au exprimat dezacordul faţă de autorităţi de la începutul crizei politice în centrul căreia se află alegerile prezidenţiale din 2020”, scriu aceşti experţi, transmis de News.

Ei sunt mandataţi de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, însă nu se exprimă în numele ONU.

Aceste transferuri au fost ordonate de către tribunale.

Experţii consideră că acest tip de ”pedeapsă extrem de neobişnuită ar putea să constituie o pedeapsă inumană sau degradantă”.

”Procesul care conduce la un transfer în vederea unui tratament psihiatric obligatoriu nu este transparent şi ridică îndoieli grave cu privire la faptul dacă aceste transferuri sunt motivate de considerente medicale sau politice”, consideră experţii.

Procesele care au condus la acest tip de transferuri s-au desfăşurat cu uşile închise, precizează ei.

25 DE PERSOANE DEŢINUTE ÎN CONTINUARE

Cei aproximativ 20 de experţi – între care se află şi Nils Muiznieks, Raportorul Special al situaţiei drepturilor omului în Belarus – îşi exprimă înmgrijorarea faţă de soarta acestor condamnaţi la un tratament coercitiv.

”Persoanele respective sunt deţinute în secret, în instituţii de sănătate mentală aflate sub puterea nelimitată a medicului-şef”, subliniază ei.

Ele ”sunt private de libertate pe o perioadă nedeterminată şi nu pot cere o graţiere sau o eliberare condiţionată”, precizează ei.

”Potrivit informaţiilor noastre, opt persoane transferate la un tratament psihiatric coercitiv au fost eliberate. Cel puţin alte 25 rămân deţinute în secret şi nu este disponibilă nicio informaţie despre soarta sau locul unde se află, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile dispariţii forţate ale acestora”, subliniază experţii.

Ei precizează că s-au aflat în contact cu Guvernul belarus în acest subiect.

Belarusul a fost teatrul unei reprimări violente care a vizat, în 2020, o contestare fără precedent a realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 în această fostă republică sovietică.

Șoigu: Trimiterea unor forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare NATO-Rusia

Trimiterea unor „forţe de menţinere a păcii” occidentale în „teritorii istorice ruseşti” ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial, a declarat secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Şoigu.

Într-un interviu acordat agenției de presă ruse Tass, Şoigu a subliniat că acest scenariu ar putea avea implicații de durată, transformându-se într-un conflict global pe termen lung. El a avertizat că o astfel de situație ar agrava tensiunile internaționale și ar pune în pericol stabilitatea regiunii, transmite stirileprotv.ro.

Emmanuel Macron discută despre „forţele de reasigurare” în Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat la sfârşitul lunii martie, într-o conferinţă de presă la Paris, ipoteza unor „forţe de reasigurare” care ar putea fi „desfăşurate în Ucraina”, susţinute de Regatul Unit. Aceste forţe, a precizat Macron, nu ar avea rolul de a fi forţe de menţinerea păcii, nici forţe prezente pe linia de contact sau care să se substituie armatei ucrainene.

Potrivit preşedintelui francez, forţele respective vor fi prezente în locaţii strategice identificate împreună cu ucrainenii şi vor avea un caracter de disuasiune, menit să împiedice o potenţială agresiune rusă. În schimb, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului rus de Securitate, a calificat aceste forţe drept invadatoare şi ocupante, considerând că scopul real este controlul Ucrainei şi resurselor sale minerale.

Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi armament nuclear

Serghei Şoigu, fostul ministru al Apărării al lui Vladimir Putin, a reiterat într-un interviu că Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza armament nuclear în cazul unei agresiuni asupra sa sau a Belarusului. El a subliniat că Rusia monitorizează îndeaproape pregătirile militare ale ţărilor europene şi se consideră legitimă în a lua măsuri simetrice şi asimetrice pentru a preveni ameninţările la adresa suveranităţii sale.

Şoigu a adăugat că disuasiunea nucleară este direcţionată împotriva Statelor Unite şi coaliţiilor militare care consideră Rusia un potenţial inamic şi care deţin armament de distrugere în masă. De asemenea, Rusia va aplica măsuri similare şi statelor care îşi furnizează teritoriile pentru pregătirea unor acţiuni agresive împotriva Federaţiei Ruse, conform declaraţiilor făcute de oficialul rus.