Turismul rural, singura ramură care în criză și-a crescut capacitatea de cazare și numărul de turiști

Turismul rural este o ramură promițătoare în Republica Moldova. Turismul rural este unica ramură care în timpul crizei din 2021-2023 și-a crescut capacitatea de cazare cu peste 50%, dar și numărul de turiști de patru ori. Deși turismul rural în Republica Moldova încă rămâne slab dezvoltat, performanțele obținute sunt încurajatoare. Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 13 septembrie, 2024, în cadrul emisiunii săptămânale ”Analize enonomice cu Veaceslav Ioniță”.

Veaceslav Ioniță spune că în 2005 pensiunile turistice dețineau o cotă de 0,6% în industria turismului, iar în 2010 – 5,8%. A scăzut la 2,9% în 2014 și crescând către 2016 la 7%. În 2019 a coborât la 4,6%, în iar în 2020 a crescut la 16,1%. A coborât, din nou, la 11,2% în 2022, iar în trimestrul doi din 2024 a ajuns la 11,8%. „Până în 2019 costa pensiunilor, în totalul unităților de cazare, nu era mai mare de 5%. Până în 2020, moldovenii, în proporție de 90%, se odihneau peste hotare. În 2020, din cauza pandemiei, nu au putut merge peste hotare. Au cutreierat Republica Moldova. Hotelurile și motelurile de la nou au intrat într-o criză profundă din cauza că străinii nu au putut veni. Iar pensiunile au avut anul lor de glorie. Au atins o cotă de 16,1% în totalul unităților de cazare. După ce și-au revenit hotelurile și motelurile, pensiunile dețin, stabil, cota de 12% în totalul unităților de cazare”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că în 2005 au fost 67,2 mii de turiști străini cazați în Republica Moldova; în 2010 – 63,6 mii persoane; 2015 – 94,4 mii; 2020 – 28,7 mii; 2023 – 195,4 mii; iar în 2024, trimestrul doi – 233 de mii de persoane. „Până în anii 1990/1991, în Republica Moldova veneau, organizat, circa 300 de mii de persoane, majoritatea din țările fostei URSS. După 1991 s-a prăbușit această cifră la 15 mii de persoane, nivel care a fost înregistrat o perioadă lungă de timp. Din 2005 s-au mișcat lucrurile, iar în 2019 circa 174 de mii de străini au vizitat Republica Moldova. Pandemia a prăbușit din nou numărul turiștilor străini. Datele din trimestrul doi, anul curent, arată că 233 de mii de străini, în valoare anuală, au vizitat Republica Moldova. În trimestrul unu au venit 52,2 mii de persoane, iar în trimestrul doi – 66,5 mii. Anul 2024, crede expertul, va fi finalizat cu 250 de mii de străini care au fost în unitățile de cazare din Republica Moldova.

Economistul a menționat că în 2005, dintre turiștii străini care au venit în Republica Moldova, 42,2 au practicat turismul individual, iar 25,1 mii – turismul organizat. În 2010: 54,6 mii-turism individual, iar 9,0 mii-turism organizat; 2015: 78,9 mii – turism individual, iar 15,5 mii-turism organizat; 2019: 21,8 mii-turism individual, iar 7,0 mii-turism organizat; 2023: 151,9 mii-turism individual, iar 43,6 mii-turism organizat; 2024, trimestrul doi: 180,3 mii-turism individual, iar 52,7 mii-turism organizat. „În acest an, pentru prima dată după destrămarea URSS, peste 50 de mii de turiști străini au venit organizat. Străinii, tot mai mulți, descoperă Republica Moldova. În circa doi ani noi am putea depăși nivelul înalt atins în perioada URSS. Atunci turiștii erau doar din țările URSS, acum vin din toată lumea”, a menționat economistul.

Potrivit analistului economic, numărul de turiști cazați în pensiuni în 2005 a fost de 1,8 mii persoane; în 2010 – 13,3 mii persoane; 2014 – 8,2 mii; 2016 – 21,3 mii; 2020 – 14,6 mii; 2023 – 46,5 mii; iar în 2024 este prognozat un număr circa 60,0 mii persoane. De patru ori mai mult decât până la pandemie.

Analizând turiștii care s-au odihnit în pensiunile moldovenești, Veaceslav Ioniță a afirmat că 2015 din cei 9,3 mii persoane care s-au cazat, 7,6 mii au fost moldoveni, iar 1,7 mii-străini. În 2016 din 21,3 mii persoane cazate: 18,6 mii-moldoveni, iar 2,7 mii-străini; 2020 – total 14,6 mii persoane cazate: 13,3 mii-moldoveni, iar 1,3 mii-străini; 2023 – 46,5 mii de persoane cazate: 33,4 mii-moldoveni, iar 13,0 mii-străini; 2024, trimestrul doi – 52,8 mii turiști cazați: 37,9 mii-moldoveni, iar 14,8 mii-străini. „Peste 70% sau 3 din 4 turiști sunt moldoveni. O creștere de patru ori față de 2010”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Analizând media de înnoptări în pensiuni, expertul a declarat că în perioada 2005/2009 un turism moldovean se caza pentru 4 nopți, iar un turist străin pentru 6-7 nopți. În 2010/2014 – trei nopți pentru un turist moldovean și 3-4 nopți pentru un turist străin. 2015/2019 – 1-2 nopți un turist moldovean și 2-3 nopți un turist străin. 2020/2024 – 1-2 nopți un turist moldovean și 2-3 nopți un turist străin.

Despre gradul de ocupare al pensiunilor, economistul a spus că în 2010 acesta a fost de 16,1%; 2014 – 6,9%; 2017 – 11,4%; 2020 – 5,1%; 2022 – 15,6%; 2024, prognozat – 12,9%. „Ca o pensiune să se dezvolte are nevoie ca 40% să fie gradul de ocupare. În prezent, din șapte zile, o pensiune este ocupată cu turiști doar o zi. Numărul clienților a crescut, iar numărul locurilor de cazare a crescut și mai mult. Deși avem mulți turiști, nu se reușește să fie umplute toate locurile disponibile în unitățile de cazare. În Republica Moldova nu prea sunt domenii pentru afaceri. Mulți au văzut o perspectivă în a deschide pensiuni, iar gradul de ocupare al acestora în prezent este scăzut”, a spus economistul.

Potrivit expertului, în perioada 2005/2009 de circa 16,5% a fost gradul de ocupare în sezonul rece și de 25,3% în sezonul cald. În 2010/2014: 5,9% în sezonul rece și 17,9% în sezonul cald. 2015/2019: 5,5% în sezonul rece, iar 14,4% în sezonul cald; 2020/2024: 10,4% în sezonul rece, iar 11,5% în sezonul cald. „Astăzi, practic, a dispărut diferența dintre iarnă și vară. Partea rea a pensiunilor la început e fost că vara erau încărcate, iar iarna, când costurile erau mai mari, practic nu venea nimeni. În prezent, turiștii merg la odihnă constant și iarna și vara”, potrivit expertului.  

Referindu-se la locuri de cazare din pensiuni, Veaceslav Ioniță a spus că în 2004 au fost 88 de locuri. În 2010 a crescut la 743 de locuri; 2015 – 906 locuri, 2020 – 1061 de locuri; 2023 – 1632 de locuri. 2024, prognozat – 1750 de locuri. „În ultimii trei ani, care au fost ani de criză, a crescut numărul pensiunilor cu peste 50%. Cota a crescut de la 0,9% în 2005 la 11,8% în 2024. Turismul rural moldovenesc are nevoie de promovare pentru a fi la nivelul care trebuie”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Târg de cariere, la Chișinău. Mii de locuri de muncă puse la dispoziție

ANOFM organizează joi, 19 septembrie 2024, Târgul Locurilor de Muncă, între orele 10:00-14:00, la Palatul Republicii (mun. Chișinău, str. Maria Cebotari,16), scrie tvrmoldova.md.

La Târg  sunt invitate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv refugiații din Ucraina, unde 60 angajatori vor oferi peste  3000 locuri de muncă libere. Cu studii sau fără, cu experiență sau fără, fiecare va găsi oferta potrivită, precizează un comunicat al ANOFM.

În cadrul evenimentului  angajatorii, care activează în diferite ramuri ale economiei: servicii, comerț, transport și depozitare, industria prelucrătoare, sănătate și asistență socială, administrare publică și asigurări sociale obligatorii, construcții  vor prezenta ofertele de muncă libere.

Persoanele aflate în căutarea  unui  loc de muncă vor negocia direct cu angajatorii privind locurile de muncă libere și condițiile de ocupare a lor, vor prezenta angajatorilor CV-ul şi vor stabili interviuri de angajare.

Direcția generală ocuparea forței de muncă municipiul Chişinău va pune la dispoziție celor prezenți la Târg, informația a peste 6000 oferte de muncă libere înregistrate în baza de date și va acorda servicii de intermediere.

Nouă din zece părinți din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă  înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87%  în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Grădina Zoologică din Chișinău își reia programul obișnuit pentru vizitatori

Grădina Zoologică din Chișinău anunță revenirea la programul său normal de funcționare începînd din această săptămînă, conform declarației administratorului Roman Crețu, anunță Noi.md.

Astfel, luni va fi zi sanitară, iar vizitatorii nu vor avea acces în această zi pe teritoriu.

„Totodată, odată cu scurtarea zilei, vom reduce treptat timpul de vizitare a Grădinii Zoologice. Dacă ziua se va scurta mai rapid decît ne așteptăm, programul de vizitare va fi ajustat în consecință,” a precizat Roman Crețu. Începînd cu data de 1 noiembrie, programul de vizitare a Grădinii Zoologice va fi limitat pînă la ora 17:00. Reprezentanții Grădinii Zoologice își așteaptă vizitatorii să se bucure de timpul petrecut în acest loc.

ULTIMA ORĂ! Cutremur simțit pe teritoriul Republicii Moldova
Articolul anterior
Ferma de văcuțe, mulse și hrănite „cu ajutorul panourilor solare”
Articolul următor