Forțele Armate ale Ucrainei au anunțat că, în cursul zilei de ieri, au atacat baza permanentă a Brigăzii 448 Rachetă a armatei ruse, aflată în regiunea Kursk. Potrivit Statului Major General al Ucrainei, această brigadă este responsabilă pentru atacul cu rachete asupra orașului Sumî, care a avut loc duminică, 13 aprilie, transmite MOLDPRES.
Într-un comunicat oficial, se precizează că operațiunea a fost desfășurată de unități ale Forțelor pentru Sisteme de Drone și Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei, în cooperare cu Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și alte structuri ale apărării naționale.
„A fost atacat un grup de obiective din regiunea Kursk, asociate cu criminali de război implicați în atacul cu rachete asupra orașului Sumî, precum și în alte crime de război”, se arată în comunicat.
Până la acest moment, autoritățile ruse nu au emis un comentariu oficial privind acest atac.Peste 30 de oameni au fost ucişi și cel puțin 100 răniți duminică de o rachetă lansată de forţele ruse asupra oraşului Sumî, din nord-estul Ucrainei. Este al doilea bombardament cu un număr mare de victime civile după cel de la Krivoi Rog, unde au murit 19 oameni, dintre care nouă copii.
O femeie din raionul Anenii Noi acuză medicii de malpraxis, după ce fiica sa a decedat la scurt timp după ce a născut. Reacția PG și a Ministerului Sănătății
O femeie din satul Șerpeni, raionul Anenii Noi, își caută dreptatea în instanță, după ce fiica ei a decedat la câteva zile după ce a născut. Cazul, suspect de malpraxis, scoate la iveală lipsa unei legi clare în domeniu. Avocații spun că o lege a malpraxisului ar aduce ordine și protecție pentru toți. Procurorii cer și ei discuții serioase, iar Ministerul Sănătății afirmă că subiectul este pe agendă, însă, nu doar instituția trebuie să decidă, transmite Moldova1.
Din toamna anului 2022, Ana Nicolaev nu mai are liniște. Fiica ei cea mare, Valeria, a decedat la doar șase zile după ce a adus pe lume un băiețel, pe care l-au numit David.
Femeia a povestit pentru Moldova 1 că nimic nu prevestea nenorocirea, întrucât fiica ei s-a simțit bine pe tot parcursul sarcinii, mergea la controale regulate și avea grijă de sănătatea ei.
Ana acuză medicii de neglijență, care ar fi dus la moartea fiicei sale.
„Din cât mi s-a spus că ea avea sepsis. După cum am înțeles eu, sepsisul, de la naștere, nu i s-a făcut prelucrarea necesară a uterului. Am dat la investigație uterul și n-am înțeles nici în ziua de azi și ce a avut”, spune mama Ana Nicolaev.
Cel mai dureros pentru femeie este să privească în ochii nepoțelului său, care, nevinovat, nu va cunoaște niciodată iubirea mamei sale.
„El o cunoaște numai prin fotografie. O arătăm în fotografie, îi spunem cum o cheamă, mă întreabă unde e mama Lera, eu îi spun în cer acolo, te veghează, te iubește. Ne mai ducem la cimitir. El nu mai știe de cimitir, dar zice: hai mamă la mama Lera. Crescând va înțelege mai bine”.
Femeia susține că va merge până în pânzele albe pentru a afla ce s-a întâmplat cu fiica ei.
A depus o plângere la procuratură, iar inițial, procurorul de caz a clasat dosarul, considerând că nu existau elemente ale unei infracțiuni. Ana s-a adresat din nou instanței, iar magistrații au dispus rejudecarea cauzei. Cu toate acestea, aproape trei ani mai târziu, lucrurile nu s-au mișcat din loc:
„Copilul meu stă putred în pământ, nepotul crește fără mamă. Nu pot dormi și nu o să mă pot liniști până voi afla adevărul. Și mă rog la Dumnezeu să-mi dea putere. Eu vreau să aflu adevărul”.
Avocatul Vadim Vieru susține că dosarele de malpraxis sunt greu de investigat, inclusiv din punct de vedere penal, din cauza lipsei unei legislații clare în domeniu. Expertizele medicale sunt complexe, iar ele constituie probe-cheie în astfel de cazuri. O altă problemă este legată de termenul de prescripție – dacă dosarul ajunge prea târziu în instanță, victima sau succesorii acesteia riscă să nu mai obțină dreptate, iar persoana vinovată să nu mai poată fi trasă la răspundere penală.
„Este important ca sub aspect de malpraxis, dacă vorbim despre malpraxis medical, să avem adoptată o lege specială. Această lege specială ar fi o garanție pentru pacienți, dar și pentru medici, pentru a evita situații, inclusiv, când medicii sunt acuzați abuziv de anumite situații de malpraxis medical care, de fapt, nu se datorează erorii medicale”, a menționat Vadim Vieru.
Procurorul general, Ion Munteanu, susține că subiectul malpraxisului ar trebui discutat și analizat serios:
„Într-adevăr, posibil ar trebui întrunită o platformă pentru a avea o claritate mai profundă în raport cu investigarea a astfel de situații. Deci, nu procurorul constată cauzele sau motivele decesului. Deci, procurorul se deduce în activitatea sa din concluziile rezultate de expertiza medico-legală”.
Moldova1 a discutat subiectul și cu ministra Sănătății, Ala Nemerenco, care afirmă că necesitatea unei legi a malpraxisului trebuie analizată de mai mulți specialiști, nu doar de Ministerul Sănătății.
„Legea malpraxisului nu-i acoperă pe cei care sunt neglijenți în meseria lor sau duc lipsă de atitudine. Malpraxisul este doar eroarea medicală pe care un medic o face în anumite circumstanțe. Dacă nu are suficient echipament sub mână ca să ajute pacientul, dacă a fost supraobosit. Avem și grupuri de lucru. Este necesară pentru Republica Moldova la moment sau nu este necesară”, a declarat Ala Nemerenco.
În Republica Moldova nu există o lege a malpraxisului. Erorile medicale sunt reglementate de două articole din Codul Penal. Primul prevede că încălcarea din neglijență a regulilor de acordare a asistenței medicale, soldată cu vătămări grave sau deces, se pedepsește cu până la trei ani de închisoare. Al doilea vizează practicarea ilegală a medicinei, iar dacă aceasta provoacă decesul pacientului, pedeapsa poate ajunge până la cinci ani de detenție.
Codul Penal mai prevede sancțiuni pentru publicitatea privind obținerea ilegală de organe sau țesuturi umane, sancționată cu amenzi sau muncă neremunerată în folosul comunității.
Cum se simte copilul care a cazut de pe geamul unui bloc de locuințe
Un copil în vârstă de 4 ani a ajuns în secția reanimare, după ce a căzut de la etajul doi al unui bloc de locuințe din capitală.
Vicedirectorul Spitalului Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco”, Vitalie Mihalcean, a declarat pentru Teleradio-Moldova că la moment copilul se află în stare stabilă, fiind însă cu diverse traumatisme.
„Copilul de 4 ani și nouă luni a căzut de la etajul doi. Are traumatism asociat, traumatism cranio-cerebral, contuzia organelor interne, dar este în afara oricăror pericole la moment. E în secția reanimare, e monitorizat în continuare. Dacă o să fie bine, mâine, poimâine îl transferăm în secție obișnuită. Îl vom urmări următoarele 24 de ore”, a declarat vicedirectorul spitalului.Cazul a avut loc astăzi pe strada Testemițeanu.
Despre acest caz Poliția a fost anunțată la ora 12:50, ne-a precizat ofițera de presă a Poliției capitalei, Svetlana Scripnic
:„La fața locului au fost orientate serviciile specializate. Preliminar cunoaștem că minorul de 4 ani a căzut de la etajul 2.
Acesta a fost imediat preluat de ambulanță și transportat la spital”.Poliția urmează să stabilească
Ce avere avea Papa Francisc și cine o moștenește după decesul acestuia
Papa Francisc a murit la vârsta de 88 de ani, în cea de-a doua zi de Paște. Anunțul potrivit căruia Suveranul Pontif s-a stins din viață a fost confirmat de Vatican. Iată ce avere avea Papa Francisc.
Ce avere avea Papa Francisc
Papa Francisc a ocupat tronul papal atunci când Papa Benedict al XVI-lea a renunțat din atribuțiile sale, invocând o deteriorare a stării de sănătate în 2013. Acest lucru i-a oferit Papei Francisc șansa de a face istorie ca fiind primul papă latino-american din istoria omenirii, având în vedere că s-a născut în Argentina.
Din acel moment înainte, el a condus biserica catolică într-o nouă eră de mai multă acceptare a chestiunilor filozofice care au fost descurajate înainte de sosirea lui pe tronul papal. În ciuda poziției sale, averea netă a Papei Francisc nu este atât de mare pe cât s-ar crede. De fapt, el nu se află nici pe departe de bogăția pe care papii anteriori au adunat-o în timpul petrecut în scaun.
Cu cât era plătit Papa Francisc de către biserica catolică?
Trebuie precizat că, odată ce a preluat funcția de lider al bisericii catolice, Papa Francisc a renunțat la orice tip de lux și salariu din partea bisericii. Papii sunt de obicei plătiți generos, salariul curent pe care îl primesc fiind de 32.000 de dolari lunar, dar el a refuzat să primească acești bani. În schimb, Papa Francisc a decis fie să doneze acești bani bisericii, fie să-i folosească pentru a dota o fundație, fie să-i transfere unui membru al familiei.
Papa Francisc nu a primit niciodată bani de la biserică, chiar înainte de a fi numit noul papă.În 2001, Vaticanul a fost cel care a confirmat că Papa Francisc a rămas mereu fidel filozofiei sale iezuite – un ordin de preoți romano-catolici care jură jurământ de sărăcie, castitate, supunere față de Hristos și ascultare față de Papă -. În ciuda acestui fapt, Papa are multe bunuri care pe care le primește atunci când este numit în funcție și care pot fi luate în considerare cu siguranță atunci când vorbim despre ce avere avea Papa Francisc.
Papa Francisc are o avere estimată la 25 de milioane de dolari, conform presei de peste Ocean, datorită tuturor bunurilor de care s-a bucurat din poziția sa de papă al bisericii catolice. Avea la dispoziție 5 mașini, care pot fi trecute ca parte a averii sale nete. În ciuda faptului că nu a folosit banii pe care îi primea lunar de la biserica catoliză, și aceștia contează cu siguranță ca parte a averii sale nete. Ca să nu mai vorbim că biserica catolică are o valoare netă imensă doar din bunurile pe care le posedă.
Fără palat, fără aur: Papa care a ales simplitatea
Papa Francisc a devenit renumit pentru că a evitat opulența. A purtat veșminte simple, a folosit un Ford Focus modest pentru transportul în Vatican și a susținut constant situația săracilor, a imigranților și a celor marginalizați. În Buenos Aires, cu mult înainte de a fi ales pontif, se știa că îi hrănește și îngrijește personal pe cei fără adăpost – un obicei la care nu l-a renunțat niciodată nici măcar în calitate de lider global a 1,3 miliarde de catolici.
Chiar înainte de a deveni Papă, Francisc – născut Jorge Mario Bergoglio – își acorda timp pentru a celebra Liturghia cu lucrătorii sexuali și persoanele fără adăpost în orașul său natal, Buenos Aires, iar când a fost numit cardinal, a optat în continuare să-și gătească singuri mesele.
De asemenea, Francisc i-a surprins pe mulți când s-a întors la hotelul său la câteva ore după ce a fost ales papă pentru a-și plăti factura și a-și ridica bagajele și a dus microbuzul înapoi la locuința lui împreună cu ceilalți cardinali, în loc să folosească mașina papală. „Am venit cu autobuzul, așa că mă voi duce acasă cu autobuzul”, a spus el atunci.
Pontiful poate alege unde să locuiască în Vatican. Majoritatea locuiesc în marele Palat Apostolic, cunoscut și sub numele de Palatul Papal, care este situat la nord de Bazilica Sf. Petru. Francisc, însă, a dorit să locuiască într-o cazare mai modestă, în conformitate cu principiile sale, așa că a optat pentru a se muta într-o suită mai mică, cu două camere, în cadrul pensiunii Domus Sanctae Marthae.
În loc să locuiască în apartamentul grandios penthouse palațial de la ultimul etaj – care are peste 12 camere, camere pentru personal, o terasă și vederi extinse asupra Romei – el a ales să stea în pensiunea obișnuită pentru a găzdui cardinalii veniți în vizită și a optat să-și ia masa în sala de mese comună.
De obicei, papii lasă totul moștenire Sfântului Scaun, guvernului central al Bisericii Romano-Catolice, dar când Benedict al XVI-lea a murit în 2022, situația lui a fost mai complexă, deoarece se pensionase din cauza unei stări de sănătate cu nouă ani în urmă.
