Ucrainenii se tem de un adevărat masacru în urmatoarele 48 de ore. Rușii atacă furibund, înainte de Ziua Victoriei

O groapă de gunoi neautorizată din comuna Grătieşti, municipiul Chişinău, a pus autorităţile locale pe treabă. După aproape trei săptămâni de la difuzarea unui material în presă, primăria a evacuat câteva tone de deşeuri din fâşia forestieră de la marginea localităţii şi a salubrizat zona, transmite TVR Moldova.

Au fost evacuate cinci maşini, cinci camioane de gunoi. Acum e totul curat. Măi oameni buni, şi voi cei mai puţini buni. Vă daţi seama că fâşiile acestea forestiere, plantaţiile acestea nu-s gunoişti publice. Nu pângăriţi vă rog natura. Imaginile cu terenul salubrizat ne-au fost expediate astăzi de primarul comunei Grătieşti, Olga Caraman, care ne-a informat că s-au cheltuit aproape 5 mii de lei din bugetul local. 

La sfârşitul lunii aprilie, o echipă TVR Moldova a descoperit, într-o fâşie forestieră de la marginea comunei, mormane de deşeuri. Pe o suprafaţă de zeci de metri pătraţi, erau împrăştiate peturi din plastic, cutii de vopsea, încălțaminte, pneuri, saci și pachete din polietilenă. 

Atunci, alesul local a declarat că aflat de la TVR Moldova despre această bombă ecologică şi a promis că va salubriza terenul.

Două companii de constricții, din Republica Moldova și Turcia, vor reabilita tronsonul de drum Soroca-Arioneşti-Otaci care, conform unor estimări, este cel mai deteriorat din republică.

Pentru aceste lucrări Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare a alocat 44.000.000 de euro. în prezent, lucrările la acest oboect important de infrastructură sunt în toi, transmite observatorul.md.

Vă reamintim că ceremonia de începere a lucrărilor a avut loc la 7 septembrie anul trecut, în prezența președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Antreprenorii promit că lucrările vor fi finalizate în trei ani, iar responsabilii de la Administraţia de Stat a Drumurilor susţin că monitorizează mersul lucrărilor şi dau asigurări că, deocamdată, nu există abateri de la termenii contractuali.

Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de rohmani. Paştele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor.

Paştele blajinilor sau Paştele morţilor ori Paştele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare – sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomene, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde.

Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.

Legătura dintre pământeni şi Blajini se face, conform tradiţiei, la Paştele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile şi faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste făpturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paştele.

Până în Tarâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune că mănâncă foarte puţin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ouă roşii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne.

Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic.

De asemenea, există credinţe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite.
Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroşite, pentru ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii. Share Tweet