Platforma X, fostă Twitter, a lui Elon Musk este amenințată cu amenzi usturătoare din partea Uniunii Europene pentru că nu respectă legislația europeană privind rețelele sociale, relatează Politico.
Comisia Europeană a declarat vineri că X a încălcat Legea privind serviciile digitale (DSA), care a intrat în vigoare anul acesta şi a fost concepută pentru a controla mai bine conţinutul online, transmite Digi24.ro.
Platforma a intrat în vizorul UE încă de când Musk a preluat compania în 2022.
Comisia Europeană supraveghează X și douăzeci dintre cele mai mari platforme online din lume, inclusiv Facebook, YouTube. Ancheta executivului UE asupra platformei lui Musk a fost deschisă în decembrie 2023 și a fost prima investigație oficială.
În concluziile preliminare ale investigaţiei, UE arată că decizia de a permite oricui să plătească pentru a obţine o bifă albastră ar înşela milioane de utilizatori, făcându-i să creadă că un anumit conținut este de încredere, atunci când nu era neapărat.
Bifele albastre au fost create inițial ca o modalitate de a verifica utilizatori precum oficiali guvernamentali, persoane publice și jurnaliști, în eforturile de a limita dezinformarea, dar Musk a schimbat această politică, permițând utilizatorilor să cumpere aceste bife.
Bruxelles a adăugat că practicile X nu au respectat DSA în mai multe domenii, cum ar fi interzicerea utilizării unor tehnici înşelătoare folosite pentru a manipula comportamentul utilizatorilor, precum şi transparenţa în ceea ce priveşte publicitatea şi permiterea accesului adecvat la date pentru cercetători.
X are dreptul să se apere împotriva acuzațiilor și să propună măsuri pentru a atenua preocupările UE.
Încălcările DSA ar putea duce la amenzi de până la 6% din veniturile globale ale X.
Un pilon imens s-a prăbușit pe bulevardul Moscova din Capitală. Salvatorii au intervenit la fața accidentului
Un pilon imens care susține liniile de electricitate pentru troleibuze s-a prăbușit azi pe bulevardul Moscova din Capitală. În urma accidentului, a fost blocată circulația pe arteră, inclusiv a troleibuzelor. La fața locului au intervenit angajații Inspectoratului General pentru Situații de Urgență cu o autospecială, informează ziua.md.
De asemenea, au intervenit și angajații întreprinderii municipale „Lumteh”, iar cu o scurtă reacție a venit și Primăria Capitalei. Municipalitatea susține că va examina toate circumstanțele producerii incidentului.
„Circulația pe bd. Moscova se desfășoară în regim obișnuit. Serviciile municipale de profil intervin la fața locului. Primăria va examina toate circumstanțele producerii incidentului de astăzi. După caz, Primaria Chișinău va extinde ancheta”, se arată în mesajul Primăriei Capitalei.
Amintim, pe bd. Moscova sunt pe final lucrări de reparație a carosabilului, fiind frezată și asfaltată o suprafață totală de peste 2 200 de metri de stradă. Lucrările au început încă la sfârșitul lunii iulie.
Creditele de consum, luate de la bănci, au bătut toate recordurile, atât ca volum, cât și ca număr, analiză
Creditele de consum contractate de către persoanele fizice de la băncile comerciale au bătut toate recordurile, atât ca volum, cât și ca număr. „Moldovenii s-au aventurat enorm în luarea de credite de consum”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 16 august, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Vorbind de numărul de credite de consum oferite de către bănci persoanelor fizice, Veaceslav Ioniță a enunțat că în 2015 moldovenii au accesat 45,4 mii de credite; în 2019 – 91,4 mii; în 2020 – 75,1 mii; 2021 – 132,2 mii; 2022 – 85,8 mii; 2023 – 123,3 mii; iar în prima jumătate a anului curent – 90,4 mii. Din 2015, și până în prezent, au fost acordate persoanelor fizice în total 162,7 mii de credite de consum de către băncile comerciale.
„În prima jumătate a acestui an, moldovenii au contractat 50,9 mii de credite de consum pentru a procura careva bunuri. Este vorba de 5% din familiile din Republica Moldova. Este cu 25% mai mult decât recordul precedent înregistrat în trimestrul doi din 2021. Atunci moldovenii au luat 40 de mii de credite. 39,5 mii de credite au accesat în trimestrul trei din 2021. În trimestrul doi din acest an, în valoare anuală, am ajuns la 162,7 mii de credite luate de către moldoveni de la bănci. Relaxat vom ajunge la 180 de mii de credite luate până la sfârșitul anului”; a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, volumul de bani creditat pentru consum a depășit și el un record. În 2015, volumul creditelor de consum a fost, în valoare anuală, de 2,3 miliarde de lei (mlrd/lei). În 2019 a crescut la 6,2 mlrd/lei; 2020 – 5,6 mlrd/lei; 2021 – la 9,7 mlrd/lei; 2022 – 6,8 mlrd/lei; 2023 – 10,5 mlrd/lei, 2024, trimestrul doi – 11,5 mlrd/lei credite de consum. „În lunile aprilie, mai și iunie, din acest an, moldovenii au luat de la bănci credite de consum de 3,4 mlrd/lei. Este cea mai mare sumă luată vreodată. Anterior au fost două recorduri de acest gen, în trimestrele trei din 2021 și 2023, când s-au luat credite de consum de circa 2,9 mlrd/lei. Ritmul este unul în creștere. Am putea finaliza anul cu 13 mlrd/lei credite de consum luate de la bănci”, potrivit expertului.
Analizând situația din ultimii 15 ani, economistul a aflat și în ce perioadă moldovenii i-au cele mai multe credite de consum de la bănci. Astfel, cele mai multe credite sunt accesate în perioada caldă a anului. Este vorba de lunile iunie (9,7%), iulie (9,6%), august (9,4%) și septembrie (8,7%), dar și în decembrie (8,9%). Despre mărimea medie a unui credit de consum, economistul a spus că în 2015 erau de 50,9 mii de lei; în 2020 – 74,4 mii/lei; 2023, trimestrul trei a ajuns chiar 80,6 mii/lei, iar în 2024, trimestrul doi a coborât la 66,6 mii/lei. „Credite de consum se i-au nu doar pentru procurarea de bunuri care necesită un efort financiar mai mare. Odată cu scăderea ratei dobânzilor, odată cu majorarea accesibilității creditelor, odată cu sporirea culturii de a consuma în baza creditelor, moldovenii i-au credite de consum nu doar când procură obiecte scumpe, dar și când procură obiecte de valoare mai mică”, a spus economistul.
Analistul economic mai spune că în prezent presiunea creditelor de consum asupra bugetelor familiilor este de două ori mai mică față de 2015. În 2015 era nevoie ca familia să aibă 13,6 salarii medii lunare pentru a întoarce un credit; în 2020 – 11,2 salarii medii lunare; 2022 – 8,8; 2023 – 6,7; 2024, trimestrul doi – 5,9 salarii medii lunare. Descriind dobânda medie ponderată la creditele de consum acordate în lei, analistul economic a afirmat că în 2015 aceasta era de 15,5%; a coborât la 4,6% în trimestrul trei din 2021, a urcat la 16,4% în trimestrul unu din 2023 și a coborât la 11% în trimestrul doi din 2024. „La noi banii încep a se ieftini. După ce Banca Națională a descurajat în 2023 împrumuturile și a încurajat economiile, acum începe a încuraja împrumuturile și a descuraja economiile. Vedem o accelerare a creditelor de consum”, a afirmat analistul economic.
Cu referire la soldul creditelor de consum în bănci, Veaceslav Ioniță a menționat că în anul 2000 era de 100 de milioane de lei; în 2010 – de 2,1 miliarde de lei (mlrd/lei); 2015 – 3,1 mlrd/lei; 2020 – 7,5 mlrd/lei; 2022, trimestrul doi – 10,8 mlrd/lei; 2023, trimestrul unu – 9,8 mlrd/lei; 2024, trimestrul doi – 12,6 mlrd/lei. Referitor la gradul de îndatorare al populației, ca rezultat al accesării creditelor de consum, Veaceslav Ioniță a declarat că în 2000 era de 0,4%; în 2005 – de 1,8%; 2010 – 2,5%; 2015 – 2,1%; 2020 – 3,7%; 2021, trimestrele trei și patru – 4,4%; 2023, trimestrul unu – 3,5%; 2024, trimestrul doi – 4,1%.
Expertul, după ce a analizat ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare, a afirmat că expunerea băncilor în prezent este una pozitivă. În 2000, ponderea creditelor de consum în totalul creditelor bancare a fost de 3,6%; 2002 – 2,7%; 2007 – 14,4%; 2012 – 5,8%; 2019 – 16,9%; 2021 – 18,6%; 2022 -16,2%; 2024, trimestrul doi – 18,1%. „De regulă bunurile pe care le procură moldovenii pe baza creditelor de consum sunt de import. Băncile, fiecare al cincilea leu pe care îl oferă drept credit, este pentru procurarea unui bun de import și care nu aduce beneficii economiei naționale”, constată expertul.
Potrivit economistului, creditele de consum, raportate la veniturile oficiale anuale din salarii și prestații sociale, sunt în creștere. În 2000 reprezentau 1,7%; în 2005 – 5,5%; 2010 – 6,9%; 2015 – 6,4%; 2021 – 11,1%; 2023 – 8,5%; 2024, trimestrul doi – 9,4%.
„Moldovenii tot mai bine știu ce înseamnă creditele de consum, inclusiv pentru bunuri de valoare mică. Băncile comerciale au un surplus enorm de lichidități și sunt în căutare de soluții. Cetățenii moldoveni, până în 2015, nu au fost văzuți, de către bănci, ca o soluție pentru lichiditățile lor și să-i crediteze. Din moment ce moldovenii au început să dispună de venituri mai mari, băncile îi privesc deja ca niște clienți reali. Acum avem o relaxare a politicii monetare, care avantajează cetățenii. În prezent, asistăm la un start al accelerării. Vom avea recorduri peste recorduri”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul”este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Mark Zuckerberg i-a făcut soției sale un cadou. A onorat ”tradiţia romană de a-ţi sculpta soţia”
Mark Zuckerberg, şeful Meta, a publicat pe Instagram o imagine cu soţia sa, Priscilla Chan, stând lângă o statuie argintie şi albastră sculptată după chipul şi asemănarea ei, scrie BBC, scrie news.ro.
Statuia – care are o înălţime de aproximativ 2,1 metri – a fost comandată de directorul general al companiei mamă a Facebook într-un efort de a onora „tradiţia romană de a-ţi sculpta soţia”, a scris Zuckerberg pe Instagram.
Artistul Daniel Arsham din New York a realizat sculptura, care a fost amplasată sub un copac în ceea ce pare a fi o grădină rezidenţială.
Culoarea izbitoare şi dimensiunea impunătoare a figurii au stârnit comentarii pe internet, comparaţii cu personajele din „Avatar” şi glume despre identitatea lui Zuckerberg ca aşa-numit „bărbat cu soţie”.
În fotografie, adevărata doamnă Chan este surprinsă în timp ce bea dintr-o cană în aceeaşi culoare albastru deschis ca a statuii. Ea a comentat la dezvăluirea operei de artă de către soţul ei pe Instagram, spunând: „Cu cât mai mult din mine, cu atât mai bine?”, împreună cu un emoji în formă de inimă.
Un veşmânt argintiu sculptat pare să fie drapat şi să curgă în spatele femeii de culoare verde-albastru.
Potrivit National Museums Liverpool, statuile din Roma antică erau adesea realizate pentru a-i onora pe cei dragi decedaţi sau „pentru a face referire la rude şi pentru a face asocieri semnificative”.
Zuckerberg şi Chan sunt căsătoriţi din 2012 şi au trei fiice.
