Ultimele informații: Iranul a recunoscut că a doborât, din greșeală, avionul ucrainean

Statul Major al forțelor armate iraniene a recunoscut că zborul 752 al companiei Ukrainian International Airlines, care s-a prăbușit la 8 ianuarie la câteva minute după decolarea de pe aeroportul din Teheran, a fost doborât cu rachete, din cauza unei erori umane, a anunțat televiziunea de stat Press TV, potrivit digi24.ro.

separator
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, spune că recunoașterea greșelii din partea Iranului nu este suficientă și enunță o serie de alte condiții. Prima reacție internațională a venit de la premierul Canadei, Justin Trudeau. Acesta spune că așteaptă o „cooperare deplină” din partea autorităților ucrainene.

Avionul de pasageri a fost doborât în mod neintenționat, precizează Press TV. Iată cum a sunat anunțul făcut de televiziune. Într-un mesaj pe Twitter, ministrul de externe al Iranului, Javad Zarif, recunoaște, la rândul său, că „o eroare umană” a dus la catastrofa aviatică:

„O zi tristă. Concluziile preliminare ale anchetei interne a forțelor armate: eroarea umană la momentul crizei generate de aventurismul SUA a dus la dezastru. Profundele noastre regrete, scuze și condoleanțe merg către poporul nostru, către familiile tuturor victimelor și către toate celelalte popoare afectate”, scrie Javad Zarif.

Regimul de la Teheran nu-și asumă însă vina până la capăt și arată cu degetul către americani:

„La câteva ore după operațiunea cu rachete din Irak, zborurile militare americane din jurul granițelor Iranului s-au intensificat și reprezentanții armatei iraniene au raportat că văd ținte aeriene ce se îndreaptă către centre strategice ale Iranului”, se spune într-un comunicat transmis de armata iraniană.

„Numeroase centre de apărare din jurul Iranului au raportat, la rândul lor, că au sesizat pe radare o activitate intensificată, ceea ce a dus la creșterea sensibilității în centrele de apărare aeriană ale țării”, arată în continuare comunicatul armatei iraniene.

„În aceste condiții sensibile și cruciale, zborul 752 al Ukrainian International Airlines a decolat de pe aeroportul Imam Khomeini și în timp ce făcea mișcări de rotație, aeronava s-a apropiat în mod sensibil de centrul militar al Gardienilor Revoluției la o altitudine și în condiții de zbor care au făcut să pară o țintă ostilă. Din cauza acestor circumstanțe, aeronava a fost lovită neintenționat și din păcate, a dus la moartea multor iranieni și cetățeni străini”, justifică armata iraniană, potrivit comunicatului citat de CNN.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani a declarat sâmbătă că investigația armatei a ajuns la concluzia că rachete trase „din cauza unei erori umane” au provocat prăbușirea avionului ucrainean. „Ancheta internă a forțelor aramte a ajuns la concluzia că în mod regretabil, lansarea, din cauza unei erori umane, a unor rachete a cauzat îngrozitoarea prăbușire a avionului ucrainean și a dus la moartea a 176 de oameni nevinovați. Ancheta continuă pentru a identifica și a-i pune sub acuzare pe cei responsabili pentru această mare tragedie și pentru această greșeală de neiertat”, a scris președintele într-un mesaj pe Twitter.

„Republica islamică a Iranului regretă profund această greșeală dezastruoasă. Gândurile și rugăciunile mele se îndreaptă către familiile îndoliate. Transmit cele mai sincere condoleanțe”, adaugă Hassan Rouhani.

Iranul recunoaște ceea ce comunitatea internațională deja știa

Inițial, Iranul nu a recunoscut doborârea avionului ucrainean și a dat vina pe compania Boeing.

Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a declarat însă joi că dovezile din prezent indică faptul că avionul ucrainean, prăbușit miercuri la scurt timp după decolarea de la Teheran, a fost, în realitate, doborât de o rachetă antiaeriană trasă de iranieni. Primul care menționase, însă, această ipoteză, fusese președintele american, Donald Trump.

În catastrofa aeriană de la Teheran și-au pierdut viața 176 de persoane. Avionul se îndrepta spre Kiev, însă cei mai mulți pasageri (138) aveau escală în Kiev, iar destinația finală era Canada.

Declarația premierului canadian a venit după ce mai multe surse americane au dezvăluit că există o „probabilitate foarte mare” ca zborul 752 care a decolat miercuri de pe aeroportul din Teheran să fi fost doborât de sistemele antiaeriene ale Iranului.

Un satelit militar a detectat, de asemenea, amprentele termice provenind de la două lansări de rachete antiaeriene, cel mai probabil SA-15. La puțin timp, satelitul a detectat o nouă amprentă termică, provenită în urma exploziei în aer a aeronavei civile.

Momentul în care o rachetă sol-aer a interceptat avionul a fost filmat de un martor ocular.

Vadim Krasnoselski: „în unele sectoare situația este pur și simplu catastrofală”

Peste 4 mii de angajați ai marilor întreprinderi industriale au rămas fără loc de muncă, în ianuarie „exportul” regiunii a scăzut cu 60%, iar volumul producției la începutul anului 2025 s-a redus aproape la jumătate comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, transmite IPN.

Liderul autoproclamatei republici, Vadim Krasnoselski, a declarat că în unele sectoare „situația este pur și simplu catastrofală”: construcția de mașini și prelucrarea metalelor – minus 65%, industria ușoară – scădere de 73,5%, metalurgia feroasă – reducerea indicatorilor cu 87%, industria chimică – cu 91%.

Exportul regiunii (fără a lua în calcul resursele energetice) în ianuarie 2025 este cu 37,6% mai mic decât în 2024.

Importurile au scăzut cu 24%, iar reducerea exporturilor se observă practic în toate direcțiile: producere chimică (91,3%), producție de textile (83%), metale (82,5%), îmbrăcăminte (48,8%), produse alimentare (40,1%), încălțăminte (34,15%).

Pierderile bugetului autoproclamatei republici din plățile vamale au fost cu 9 milioane de ruble mai mari decât volumul prognozat.

În februarie, în urma activității din ianuarie, veniturile la bugetul regiunii vor scădea aproximativ cu 40%.

„Iată așa o matematică post-criză avem”, a concluzionat Krasnoselski.

Reacția Marinei Tauber, după ce s-a spus că ar fi fugit din Moldova

Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta subliniază că plecările sale din țară sunt legale și susține că răspunde punctual la toate citațiile procurorilor. De asemenea, Tauber insistă că este nevinovată și că „în curând, din dosarele fabricate nu va mai rămâne nicio urmă”.

„Voi face claritate: eu sunt bine. Nu am fugit nicăieri. Este deja de-a dreptul ridicol: de fiecare dată când plec undeva, strigă: „a fugit!”, iar când mă întorc, tac mâlc. La fel ca și în alte cazuri, mă voi întoarce acasă și, ca de obicei, propagandiștii vor tăcea. Am dreptul constituțional la viața privată, la îngrijirea sănătății mele, la deplasări în scop de serviciu sau personale în afara țării. Și nu am restricții de circulație. La toate citațiile procurorilor și altor organe am fost punctuală și corectă, la toate ședințele de judecată la care eram obligată să fiu, am fost prezentă și voi fi prezentă”, a declarat Marina Tauber.„Mai mult, insist în continuare asupra nevinovăției mele, nevinovăției lui Ilan Mironovici Șor și a colegilor mei”, a adăugat deputata.

Proteste violente în Bulgaria. Susținătorii unui partid ultranaționalist au dat foc Reprezentanței UE din Sofia

Mii de susținători ai partidului ultranaționalist Renașterea (Vazrajdane) din Bulgaria au protestat față de intenția guvernului de a trece la moneda euro de la începutul anului viitor. Manifestația a devenit violentă, mai mulți oameni luând cu asalt sediul reprezentanței UE din Sofia, unde au incendiat intrarea, relatează Reuters.

Susținătorii partidului eurosceptic și rusofil au aruncat cu vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov în clădirea misiunii UE la Sofia, dând foc ușii de la intrare înainte ca poliția să-i îndepărteze.

În jur de zece polițiști au fost răniți ușor, iar șase persoane au fost reținute, a anunțat poliția bulgară.

Guvernul a condamnat atacul asupra clădirii și a transmis că astfel de acțiuni „sunt inacceptabile și contravin principiilor statului de drept”.

Protestul a început în față băncii centrale bulgare, unde manifestanții au incendiat efigiile președintei Băncii Centrale Europene Christine Lagarde și ale altor oficiali. Unii purtau steaguri ale Bulgariei, Uniunii Sovietice și fostei RDG, în timp ce alții aveau pancarte pe care scria „Nu vrem euro”.

„Nu vrem ca independența financiară a Bulgariei să fie distrusă, vrem să păstrăm leva bulgărească. Suntem aici să apărăm libertatea noastră”, a declarat presei Kostadin Kostadinov, președintele partidului Vazrajdane.

Bulgaria, plan pentru aderarea la euro Noul guvern al Bulgariei, care a fost instalat luna trecută și este al șaptelea din ultimii patru ani, a reafirmat angajamentul țării de a intra în zona euro în 2026.

Premierul Rosen Jeliazkov a stabilit pentru 2025 un nivel al deficitului de 3%, deschizând astfel calea introducerii euro de la 1 ianuarie 2026. Totuși, Bulgaria trebuie să atingă această țintă înainte ca accederea sa în zona euro să fie luată în considerare, subliniază Reuters.

Bulgarii sunt împărțiți în ce privește introducerea euro, mulți fiind îngrijorați că ar putea provoca creșteri de prețuri, așa cum s-a întâmplat în Croația în 2023.

Partidul bulgar Renaștere, care a acuzat banca centrală și agenția națională de statistică că „au fabricat date” care să permită introducerea euro, a cerut o dezbatere publică largă asupra efectelor economice ale adoptării monedei europene.

Economiștii spun că Bulgaria, cea mai săracă țară a UE în care cursul levei a fost multă vreme legat de cel al euro, va atrage mai multe investiții străine, dacă adoptă moneda unică.

Șocant. Asistenta-șefă de la Spitalul din Piatra-Neamț, a fost ucisă de soțul său cu care se afla în divorț
Articolul anterior
În Moldova se eliberează permise de conducere de model nou. Cum arată?
Articolul următor
Close menu