Ultimul diplomat UE care a fost evacuat din Mariupol: „Sper că nimeni nu va mai vedea vreodată ceea ce am văzut eu”

20/03/2022

News

Consulul general al Greciei la Mariupol, ultimul diplomat UE care a fost evacuat portul ucrainean asediat, spune că orașul a fost distrus, relatează Reuters, citat de digi24.ro.

Manolis Androulakis a ajutat zeci de cetățeni greci și etnici greci să plece din orașul distrus de la invazia Rusiei în Ucraina. A plecat marți de la Mariupol și, după o călătorie de patru zile prin Ucraina, a traversat în România prin Moldova, alături de alți 10 cetățeni greci.

„Sper că nimeni nu va mai vedea vreodată ceea ce am văzut eu” , a spus Androulakis, după ce a ajuns duminică pe Aeroportul Internațional din Atena și s-a reunit cu familia sa.

„Mariupol va intra pe lista de orașe care au fost complet distruse de război – Guernica, Coventry, Alep, Grozni, Leningrad”, a spus Androulakis.

Potrivit Ministerului grec de Externe, Androulakis a fost ultimul diplomat UE care a părăsit Mariupol, unde mulți oameni au fost prinși sub bombardamente puternice de mai bine de 3 săptămâni, în timp ce forțele ruse încearcă să preia controlul.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus sâmbătă că asediul orașului Mariupol de către Rusia a fost „o teroare care va fi amintită pentru secolele viitoare”.

Cel puțin 10 etnici greci au fost uciși și mai mulți au fost răniți de când Rusia a început să atace Mariupol. Peste 150 de cetățeni greci, echipajele navelor și etnicii greci au fost evacuați din regiune, spune Ministerul de Externe grec.

Mariupol, un oraș care avea peste 400.000 de locuitori înainte de război, a avut o populație considerabilă de etnici greci care au fost activi în comerț și transport maritim în regiune încă din perioada bizantină.

Episcopul Marchel, obligat de instanță să plătească prejudicii morale de 20.000 de lei

Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, cu numele laic Nicolae Mihăescu, ierarh al Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, structură bisericească subordonată Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost obligat de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, să achite prejudicii morale în folosul a doi membri ai comunității LGBTQI+ pentru instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale, scrie stiripesurse.md.

Centrul de Informaţii GENDERDOC-M anunță că ierarhul va trebui să achite câte 10.000 de lei fiecărui reclamant după ce acum doi ani el a făcut declarații homofobe înainte de Marșul Pride din 2022. Mai exact, pe 12 iunie 2022, episcopul Marchel a publicat o înregistrare pe YouTube cu o adresare către creștini (n.r. – ulterior, adresarea a fost ștearsă).

În această adresare, Marchel a spus că „sodomiții vor să petreacă parada rușinii în municipiul nostru”, vorbind despre orașul Bălți. După un discurs homofob, Marchel a îndemnat bălțenii să vină la Catedrala din Bălți „pentru a petrece drumul crucii și ca să respingem, să ținem piept acestei invazii fără de rușine, care se vrea defilată prin centrul orașului nostru”.

El a numit membrii comunității LGBTQI+ „sodomiți”, „rătăciți”, „păcătoși” etc. Pe 3 noiembrie aceluiași an, a avut loc ședința Consiliului pentru asigurarea egalității, în care Centrul GDM a depus o plângere împotriva lui Marchel.

La ședință, episcopul a prelungit discursul de ură, iar administratoarea Centrului GDM, Angelica Frolov, a părăsit ședința în semn de protest. Ca urmare, doi membri ai comunității l-au acționat pe Marchel în judecată pentru instigare la discriminare pe criteriul orientării sexuale.

În iunie 2024, instanța a hotărât ca Marchel să achite prejudiciul moral și să compenseze cheltuielile de judecată. În total, acesta va trebui să scoată din buzunar peste 20.500 de lei.

Cunoscut pentru părerile sale radicale despre străini, alte confesiuni religioase și femei, Marchel este și unul dintre cei mai influenți ierarhi din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove.

Episcopul Marchel este un militant cunoscut împotriva Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Ruse. De asemenea, el insistă că nu vorbește limba română, ci „moldovenească”, perpetuând astfel teza sovietică conform căreia moldovenii și românii nu sunt același popor.

Numele episcopului este asociat cu o serie de campanii politice în Moldova, adesea legate de așa-numitele „valori ale familiei”.

O nouă tragedie pe terenul de fotbal. Un bărbat a fost strivit de o poartă pe un stadion din Telenești

Un bărbat a murit, după ce i-ar fi căzut în cap o poartă de fotbal. Tragedia a avut loc ieri-seara, în jurul orei 19:40, pe stadionul din localitatea Ciulucani, din raionul Telenești, susțin sursele PulsMedia.MD din teritoriu, scrie pulsmedia.md.

Potrivit datelor preliminare, victima s-a dovedit a fi un bărbat în vârstă de 38 de ani. Dânsul juca un meci de fotbal cu alți consăteni, când în cap i-a căzut poarta de fotbal de pe teren.

În urma traumatismelor grave, bărbatul a murit pe loc până la venirea ambulanței, iar medicii din nefericire au putut doar să constate decesul.

Oamenii legii au inițiat o anchetă în acest caz pentru a stabili toate circumstanțele în care s-a produs tragedia.

Ministerul Educației vrea să interzică telefoanele mobile în şcoli

Ministerul Educației și Cercetării urmează să stabilească în septembrie anumite reguli privind utilizarea telefoanelor mobile în școli. Decizia a fost anunțată de ministrul Dan Perciun şi a fost luată după ce majoritatea respondenților unui chestionar au pledat în favoarea unei astfel de reglementări, scrie stiripesurse.md.

„Noi am avut o discuție de lucru, săptămâna trecută, cu mai mulți directori de școli și vom prezenta o statistică în sensul în care avem destul de multe școli care fac asta de sine stătător. Se fac în diferite moduri, sunt provocări cu care ne confruntăm avem, dar avem o practică națională. Mai ales că la nivel internațional devin tot mai răspândite astfel de reglementări”, a menționat ministrul Educației.

Dan Perciun a precizat că aproape 13.000 de persoane au răspuns la întrebările din chestionarul inițiat de Ministerul Educației, iar aproximativ 78 la sută dintre acestea consideră că trebuie reglementată utilizarea telefoanelor mobile în școli.

De asemenea, din cei care consideră că trebuie să existe reguli, 48 la sută susțin că elevilor trebuie să le fie permis să aibă telefoane în instituțiile de învățământ, dar acestea să fie păstrate în boxe sau cutii, iar 30 la sută consideră că ar trebui interzis sau limitat accesul acestora cu telefoane mobile.