Un bărbat de 50 din Germania a vrut să economie le energia electrică și a încins un grătar în locuința sa din Mühldorf am Inn, iar membrii familiei sale au ajuns pe rând la spital cu intoxicație cu moxid de carbon, scrie presa străină.
Bărbatul din micuțul oraș din Bavaria Superioară a vrut să se încălzească în weekend, dar fără a-și încărca factura la electricitate, alegând să folosească un grătar cu cărbuni în interiorul locuinței.
Dorința bărbatului de a face economie s-a sfârșit cu mai multe drumuri la spital.
Soția și nepotul bărbatului au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce s-au întoxicat cu monoxid de carbon.
După toată aventura cu grătarul făcut în casă, bărbatul a fost acuzat pentru vătămare corporală din neglijență.
Poliția din Germania a avertizat populația să nu folosească grătarele în interiorul caselor.
Peste 4 mii de teste reevaluate în cadrul examenelor de absolvire a gimnaziului. Ce încălcări au fost depistate, potrivit Ministerului Educației
Desfășurarea probelor de examen în instituțiile de învățământ din opt raioane ale țării a fost în mare parte regulamentară, fără incidente. Totodată, unele în comisii raioanele de evaluare au rămas vechile practici defectuoase de evaluare a testelor de examen. S-au constatat cazuri când nota a fost majorată și cu 15 puncte, la un barem de 50 de puncte, ceea ce înseamnă 30%.
Declarații în acest sens au fost făcute de ministrul educației, Dan Perciun, într-o conferință de presă, transmite IPN.
Ministrul a remarcat că au fost reevaluate eșantionat 30% din totalul testelor pentru fiecare disciplină de examen, pentru fiecare instituție de învățământ din cele 8 raioane. În total, au fost reevaluate peste 4 mii de teste în cadrul a 5 comisii republicane de reevaluare.
În raioane precum Cimișlia, Șoldănești sau Drochia, comisiile raioanele de evaluare au respectat în mare parte prevederile regulamentului privind organizarea examenelor, baremul de notare fiind aplicat corespunzător. La polul opus sunt raioanele Cahul, Rezina, Dubăsari, unde s-au constatat diferențe mari dintre punctajele acordate, de la 5 la 15 puncte în plus în unele teste din anumite instituții de învățământ. Astfel, s-a decis ca în 13 instituții din aceste raioane să fie reevaluate integral toate testele scrise de absolvenții de claselor a IX-a.
Potrivit ministrului, aceste reevaluări au demonstrat că există o problemă sistemică în multe raioane din țară când vine vorba de corectitudinea evaluării. Se vede foarte clar cine sunt acei examinatori care în mod constant au notat necorespunzător elevii. De asemenea, exercițiul a relevat că este nevoie de o mai bună monitorizare a activității direcțiilor de învățământ, a comisiilor de examene la nivel raional pentru ca asemenea abateri să nu fie comise.
Concluziile reexaminărilor au fost trimise tuturor celor vizați și se așteaptă rezultatele anchetelor interne.
De asemenea, s-au identificat și instituțiile de învățământ de unde au avut loc scurgerile de informații care au dus la publicarea testelor în timpul examenului. Au fost lansate anchete de serviciu pe marginea acestor acțiuni.
Pentru prima dată, examenele de absolvire a gimnaziului au fost monitorizate de voluntari delegați de minister și Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare. Circa 400 de voluntari au fost implicați, de diferite categorii de vârstă și profesii. Voluntarii au ajuns în 185 de instituții de învățământ, în raioanele Briceni, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Dubăsari, Drochia, Rezina și Șoldănești. Aceste raioane au fost selectate de minister pornind de la diferențele mari ale notelor la examenele de absolvire a claselor a IX-a, comparativ cu cele de bacalaureat.
La ce vârstă se căsătoresc, în medie, femeile și bărbații din R. Moldova. În 2023 au fost mai puține nunți
În anul 2023, s-au înregistrat 15,7 mii căsătorii, acestea fiind în descreștere cu 13,5% comparativ cu anul 2022. De asemenea, s-a înregistrat și o descreștere a ratei nupțialității de la 7,2 căsătorii la 1000 de locuitori în 2022 la 6,4 căsătorii în anul 2023, informează unica.md cu referire la Biroul Național de Statistică.
Cea mai mare pondere din total căsătorii, care au fost încheiate în anul 2023, și anume 31,3%, revin bărbaților din grupa de vârstă 25-29 ani, urmate de căsătoriilor încheiate de femeile din grupa de vârstă 20-24 ani – 32% (Figura 2). Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 30 ani pentru bărbați și de 27 ani pentru femei.
În cazul divorțurilor, în anul 2023 s-au înregistrat 9,7 mii, numărul acestora fiind în creștere cu 1,1% comparativ cu anul 2022, iar rata divorțialității a constituit 3,9 divorțuri la 1000 de locuitori. Vârsta medie a soților la divorț a fost de 41,3 ani pentru bărbați și 38,3 ani pentru femei.
Din total divorțuri, în anul 2023, ponderea celor survenite după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani constituiau 24,2%, după 5-9 ani – 23,7%, urmate de căsătoriile desfăcute după o perioadă cuprinsă între 10-14 ani (17,2%), după 15-19 ani (12,4%) și, respectiv, după 20 ani și peste (22,5%). Durata medie a căsătoriei finalizate prin divorț a fost de 12 ani.
România trece la salariul minim european
Guvernul analizează proiectul de lege care va reglementa implementarea salariului minim european la nivelul țării noastre. Statele UE sunt obligate să implementeze Directiva privind salariul minim adecvat începând cu 15 noiembrie.
Salariul minim european va fi stabilit în baza unor indicatori economici, transparenți și previzibili. Astfel, politicienii nu vor mai putea manipula alegătorii, în campania electorală, promițând venituri mai mari în schimbul voturilor.
Guvernul pregătește legea salariului minim european
Pe masa ședinței de vineri se află un proiect de lege menit să reglementeze salariul minim adecvat, în conformitate cu Directiva UE. Actul normativ elaborat de Guvernul Ciolacu propune modificarea Codului Muncii în acord cu legislația uropeană.
Viitorul salariu minim european se va raporta la jumătate din salariul mediu, fiind influențat de inflație și de productivitatea muncii. În România, salariul minim este mai mic decât jumătatea salariului mediu și nu asigură un nivel de trai decent. Directiva europeană, pe care trebuie să o implementeze Guvernul, stabilește ca salariul minim european să fie calculat în funcție de un coș de bunuri și servicii la prețuri reale.
Fiecare țară va avea, de la 15 noiembrie, propriul salariul minim rapotat la indicatorii stabiliți de UE, menit să asigure un trai decent.
În prezent, salariul minim brut din România este de 3.300 lei, iar de la 1 iulie va crește la 3.700 de lei. Astfel, Guvernul asigură ponderea de 50% din valoarea salariului mediu, cerută de oficialii de la Bruxelles.
Modificările propuse de proiectul de lege
Actul normativ propus de Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune modificarea articolul 160 din Codul Muncii.
