Cazul fără precedent a avut loc în China. Un copil a fost născut de o mamă surogat la patru ani după ce părinții lui au murit într-un accident de mașină.
În anul 2013, un cuplu a murit într-un accident de mașină. Înainte de a-și pierde viața, cei doi oameni au înghețat mai mulți embrioni, în speranța că vor avea un copil prin fertilizarea in vitro atunci când va veni momentul, potrivit BBC.
Embrionii au fost depozitați în siguranță într-un spital din Nanjing, înghețați la minus 196 de grade într-un rezervor de azot lichid.
După tragicul accident, părinții cuplului au dorit să utilizeze embrionii pentru a avea un nepoțel. Aceștia au dus bătălie legală prelungită pentru a li se permite acest lucru, apelând la o mamă surogat.
În urma procesului, cei patru bunici au primit dreptul de a folosi ouăle fertilizate. Tiantian s-a născut în luna decembrie a anului trecut de o mamă surogat din Laos, însă cazul a fost făcut public de presa chineză abia în această săptămână.
Judecătoarea Tamara Mereuță nu va fi prezentă la ședință. Potrivit avocatei acesteia, magistrata se află în greva foamei
Magistrații urmează să se pronunțe vineri dacă vor admite arestul preventiv în cazul magistratei Tamara Mereuță de la Judecătoria Hâncești, și a fiului acesteia, Victor Mereuță, care activează în calitate de avocat. Ambii au fost reținuți într-un dosar de corupție, potrivit tvrmoldova.md
„Este o răzbunare pe familia mea, nu putem face declarații. Nu am împuternicire, este o răzbunare ca să îmi defaimeze familia”, a spus avocatul Victor Mereuță, înainte de începerea ședinței de judecată.
„Pledăm nevinovați, considerăm că organul de urmărire penală nu dispune de probe, este o acuzație nefondată și neîntemeiată”, a spus Sergiu Tabără avocatul lui Victor Mereuță.
Tamara Mereuță nu va fi prezentă la ședință. Potrivit avocatei acesteia, Oxana Eșanu, magistrata se află în greva foamei și este imposibil să se deplaseze din cauza sănătății precare.
„În timpul percheziției, nu au fost depistate niciun mijloc financiar ilicit, ceea ce să servească temei de a fi reținută persoana. CEDO condamnă să reținem o persoană doar pentru o bănuială rezonabilă, ceea ce se întâmplă în cazul nostru.
Mai mult ca atât doar pentru niște materiale operative obținute nu știu în ce circumstanțe deoarece apărarea până la ziua de astăzi nu au adus la cunoștință ce probe și în ce circumstanțe sunt obținute, nu putem să reținem un judecător în măsură de reținere sau eventual arest.”, a spus avocata Tamarei Mereuță.
Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și procurorii din cadrul Procuraturii mun. Chișinău au efectuat, în mai multe regiuni din Republica Moldova, în decursul zilei de miercuri, circa 30 de percheziții în cadrul a 12 cauze penale pe fapte de corupere activă, corupere pasivă și trafic de influență în circumstanțe agravante.
Pe 19 martie 2025, a fost solicitat Consiliului Superior al Magistraturii eliberarea acordului pentru efectuarea perchezițiilor și tragerea la răspundere penală a 4 judecători.Un judecător și un avocat au fost reținuți și plasați în izolatorul CNA. Ceilalți suspecți vizați vor fi cercetați în stare de libertate.
Amenzi pentru dezinformarea în mediul online
La data de 17 martie, Parlamentul a înregistrat un amendament ce presupune instituirea răspunderii contravenționale pentru dezinformarea în mediul online. Acesta este parte a unui proiect de lege ce vizează combaterea eficientă a fenomenului corupției electorale. Proiectul a fost dezbătut și aprobat în prima lectură în decembrie 2024, iar la 21 martie va fi iar supus consultărilor publice, în legătură cu înregistrarea mai multor completări.
Potrivit reprezentanților Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), autorii amendamentului propun completarea Codului contravențional cu un nou articol (Articolul 70/4. Dezinformarea online), transmiteȘtiri.md.
Articolul instituie amenzi pentru răspândirea în mediul online a „informației false sau înșelătoare, al cărei caracter fals sau înșelător poate fi verificat”. Această faptă trebuie să fie „comisă în mod deliberat pentru a induce publicul în eroare și a provoca un prejudiciu public proceselor democratice, sănătății publice sau securității naționale”.
De asemenea, articolul prevede și câteva agravante, adică circumstanțe care sporesc gravitatea faptei și valoarea sancțiunii. Este vorba despre dezinformarea online săvârșită pe motive de prejudecată sau cu utilizarea discursului de ură, ori cu scopul de a constrânge ilegal alegătorii ca aceștia să-și exercite sau nu unele drepturi electorale.
În temeiul articolului propus, ar urma să fie scutiți de răspundere contravențională cei care preiau informații „false sau înșelătoare” pentru satiră/umor, pentru publicitatea care induce în eroare, pentru a dezbate chestiuni de interes public, pentru a explica propriul punct de vedere sau pentru a combate dezinformarea. Acest lucru, potrivit autorilor amendamentului, ar trebui să se întâmple cu precizarea explicită și obligatorie că informația preluată constituie dezinformare.
„Reglementări similare cu cele propuse recent de deputații în Parlamentul Republicii Moldova se regăsesc în legislația contravențională a Federației Ruse, care prevede amenzi pentru „răspândirea prin intermediul mass-mediei și a rețelelor TIC a unor informații de importanță socială, cunoscute ca fiind neadevărate [заведомо недостоверная общественно значимая информация], sub aparența unor relatări fiabile, care au creat un risc de prejudiciere a vieții sau sănătății persoanelor ori a proprietății, de incitare la dezordini în masă, de subminare a securității public (…)”. CtEDO a comunicat autorităților Federației Ruse un caz referitor la această prevedere, care este în prezent în curs de soluționare (Avagyan c. Rusiei – 36911/20). Și cadrul legal al Republicii Tunisiene prevede sancțiuni sub formă de amenzi și închisoare pentru „folosirea în mod deliberat a sistemelor de comunicare și informații pentru a produce, promova, disemina sau pregăti știri false, declarații, zvonuri sau documente false, atribuite altor persoane, cu scopul de a încălca drepturile altora, de a afecta securitatea publică sau apărarea națională ori de a răspândi teroare în rândul populației”.
Într-o opinie a Comisiei de la Veneția, în care a fost examinată o prevedere dintr-un proiect de amendamente la Codul penal al Turciei, similară cu cea propusă recent de legiuitorii autohtoni, Comisia a concluzionat că „ingerința în libertatea de exprimare pe care ar produce-o această prevedere, dacă ar fi adoptată, nu ar fi necesară într-o societate democratică și nu ar fi proporțională cu scopurile legitime de prevenire a dezordinii și de protejare a securității naționale, a sănătății publice și a drepturilor celorlalți”. De asemenea, Comisia și-a manifestat îngrijorarea deosebită în raport cu posibilele consecințe ale unei astfel de prevederi, inclusiv efectul de descurajare („chilling effect”) și autocenzura sporită, „mai ales în contextul alegerilor din iunie 2023” și a recomandat autorităților turce să nu adopte amendamentul”, scriu reprezentanții CJI.
România vrea să utilizeze Inteligența Artificială în școli
Ministrul Educaţiei, Daniel David, a decis lansarea unui proiect-pilot de utilizare a inteligenţei artificiale în unităţi educaţionale, pentru optimizarea activităţii profesorilor şi îmbunătăţirea procesului de învăţare pentru elevi şi studenţi, scrie stirileprotv.ro.
„Atenţie însă, în viziunea mea, inteligenţa artificială este un instrument al cadrului didactic şi al elevului/studentului, nu o alternativă la cadrul didactic sau un instrument care «leneveşte» elevul/studentul, şi, foarte important de înţeles, este un instrument care trebuie să fie mereu monitorizat etic-moral”, a arătat el.
Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a decis, după o întâlnire cu conducerea Microsoft România, să implementeze un proiect-pilot de utilizare a inteligenţei artificiale în unităţi educaţionale, pentru a optimiza activitatea cadrelor didactice, procesul de învăţare al elevilor/studenţilor şi procesul educaţional, în general, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri, de minister.
Ministerul va stabili unitatea-pilot iniţială, iar Microsoft România, împreună cu conducerea unităţii, îşi vor asuma implementarea proiectului.
„Inteligenţa Artificială este o dezvoltare tehnologică care, în sine, nu este bună sau rea, dar care poate deveni astfel, în funcţie de cum o utilizăm. Pentru a o putea utiliza bine, în avantajul sistemului educaţional, vom pilota un astfel de demers, iar apoi, în funcţie de rezultate, vom extinde procesul”, a declarat Daniel David.
El a subliniat că inteligenţa artificială nu este o alternativă la cadrul didactic.
„Noi avem deja angajat un proces masiv de digitalizare în unităţile educaţionale din ţară, iar planurile-cadru includ discipline obligatorii (asociate tehnologiei informaţiei) şi opţionale (inclusiv de inteligenţă artificială) asociate revoluţiei tehnologice prin care trecem, aspecte care creează premisele pentru utilizarea mai complexă a inteligenţei artificiale în mediul educaţional. Atenţie însă, în viziunea mea, inteligenţa artificială este un instrument al cadrului didactic şi al elevului/studentului, nu o alternativă la cadrul didactic sau un instrument care «leneveşte» elevul/studentul, şi, foarte important de înţeles, este un instrument care trebuie să fie mereu monitorizat etic-moral. Diverse ţări au demarat deja astfel de proiecte, probabil cel mai recent exemplu fiind Estonia, care îl doreşte chiar deja generalizat la nivelul întregului sistem de învăţământ, aşa că nu vreau ca România şi sistemul nostru educaţional să rămână în urmă”, a explicat ministrul Educaţiei.
