Un grup de 45 de ţări, printre care Statele Unite, Canada şi membrii Uniunii Europene, au cerut marţi în faţa Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice ca Rusia să ofere explicaţii după otrăvirea în 2020 a opozantului Alexei Navalnîi.
Moscova are la dispoziţie 10 zile pentru a răspunde la întrebările adresate de ţările respective, în conformitate cu regulile OIAC al cărei sediu se află la Haga.
Pentru experţii occidentali, adversarul Kremlinului a fost victima în august 2020 agentului neurotoxic din epoca sovietică Noviciok. Alexei Navalnîi a primit îngrijiri medicale în Germania înainte de a fi închis la întoarcerea în Rusia, relatează AFP, citată de replicamedia.md.
Moscova a negat întotdeauna orice implicare.
Marţi, „45 de state părţi, printre care Marea Britanie, au informat Consiliul Executiv al OIAC că vor pune oficial întrebări Rusiei despre otrăvirea lui Navalnîi în temeiul articolului 9 al Convenţiei”, a anunţat pe Twitter delegaţia britanică. „Este esenţial ca Rusia să expună în detaliu măsurile luate pentru a investiga şi a face lumină asupra utilizării unei arme chimice pe teritoriul său”, se arată în declaraţia celor 45 de ţări.
„Statele Unite şi numeroşi membri ai comunităţii internaţionale cer de mult timp clarificări cu privire la tentativa de asasinăre de către Rusia a lui Navalnîi cu o armă chimică la 20 august 2020 şi intenţia sa de a coopera cu OIAC”, a declarat Washingtonul într-un comunicat.
„Având în vedere statutul său de stat parte la Convenţia privind armele chimice, lipsa persistentă de transparenţă şi cooperare a Rusiei în ceea ce priveşte otrăvirea este de deosebit de preocupantă”, a adăugat Washingtonul. Ţările occidentale cer în special Rusiei să descrie în detaliu măsurile pe care le-a luat de la 20 august 2020 ca răspuns la incident. Sunt, de asemenea, surprinse că Moscova nu a primit încă experţi ai OIAC pe teritoriul său pentru a ajuta la anchetă, în pofida unei invitaţii în acest sens din octombrie 2020. „În ciuda mai multor solicitări” formulate de numeroase state părţi, „Rusia nu a oferit până în prezent o explicaţie credibilă despre incident”, au declarat cele 45 de ţări într-un document oficial postat pe site-ul OIAC.
Pe de altă parte, statele membre ale Consiliului Executiv au cerut Siriei luni să autorizeze sosirea inspectorilor pe teritoriul său. Acestea consideră că Damascul continuă să încalce obligaţiile sale privind verificarea eventualei prezenţe a armelor chimice în locurile susceptibile să le producă sau să le stocheze.
Navalnîi s-a simţit rău brusc în august 2020, în timpul unui turneu electoral în Siberia. Familia şi echipa sa au suspectat o otrăvire şi au insistat ca el să primească îngrijiri în străinătate. După internarea la clinica berlineză Charite, trei laboratoare europene au constatat că opozantul rus fusese otrăvit cu agent neurotoxic de tip Noviciok, conceput în perioada sovietică.
Kremlinul a negat repetat acest fapt şi refuză să deschidă o anchetă în cazul respectiv. Putin a declarat la 22 octombrie 2020 că a cerut personal parchetului să-i permită lui Alexei Navalnîi să plece la Berlin pentru tratament.
În cadrul unei dezbateri a Clubului de discuţii de la Valdai, Putin a spus că, dacă „autorităţile ar fi dorit într-adevăr să otrăvească ‘această persoană’, nu i-ar fi permis să plece la tratament în afara ţării”, conform agenţiei de presă TASS.
„Acest om ştia că încalcă legea în vigoare în Rusia”, a spus miercuri Putin în timpul conferinţei de presă pe care a susţinut-o separat, după întâlnirea cu Joe Biden, fiind întrebat de ce Navalnîi a fost arestat la sosirea sa în ţară.
El a afirmat că opozantul nu a respectat termenii eliberării condiţionate într-un dosar din 2014, în care fusese condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare şi nu s-a prezentat în faţa autorităţii abilitate pentru a-şi semnala prezenţa.
Putin a mai spus că Navalnîi s-a întors în mod deliberat în Rusia „pentru a fi arestat”. „A făcut totul cu bună ştiinţă pentru a fi reţinut”, a insistat preşedintele rus.
La revenirea în Rusia, la 17 ianuarie a.c., Aleksei Navalnîi a fost arestat. Apoi, el a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, din care i-au fost scăzute lunile de arest la domiciliu, într-un dosar de fraudă datând din 2014, pe care el, organizaţii neguvernamentale şi mai multe capitale occidentale îl consideră ca fiind motivat politic.
Ulterior, Parlamentul European a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a lui Alexei Navalnîi, a cărui condamnare potrivit PE, este motivată politic și contravine obligațiilor internaționale ale Rusiei în domeniul drepturilor omului; se așteaptă ca Rusia să respecte măsura provizorie a Curții Europene a Drepturilor Omului în ceea ce privește natura și amploarea riscului pentru viața lui Alexei Navalnîi. PE consideră că Rusia este răspunzătoare pentru starea sănătății lui Alexei Navalnîi și cere Rusiei să investigheze tentativa de asasinare a lui Alexei Navalnîi, cooperând pe deplin cu Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC); solicită încetarea arestărilor protestatarilor pașnici și a atacurilor sistematice împotriva opoziției în legătură cu cererile de eliberare a lui Alexei Navalnîi.
PE subliniază că toate persoanele implicate în urmărirea penală, condamnarea și maltratarea lui Alexei Navalnîi ar trebui să fie sancționate în temeiul regimului mondial de sancțiuni al UE în materie de drepturi ale omului.
sursa: www.replicamedia.md
