Un medic moldovean care activa în Rusia, a murit din cauza infecției Covid-19

Un medic originar din Republica Moldova, care activa de ani buni în Rusia, a murit în spital, chiar la locul de muncă.

separator

Femeia a fost răpusă de COVID-19. Despre aceasta scrie pe pagina de Facebook un fost coleg de universitate al său, transmite deschide.md.

„O veste tristă vine astăzi din Rusia, unde Nadejda Lungu, colega de curs de la USMF „Nicolae Testemițanu”, promoția anului 1989 a decedat la locul de muncă, în Centrul COVID-19! Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace! Condoleanțe familiei îndurerate și colegilor!”, scrie Mihai Pleșca pe pagina sa de Facebook.

Nadejda Lungu lucra într-un spital din orașul Iurga, regiunea Kemerovo din Federația Rusă, din 1999. Era medic pulmonolog, de cea mai înaltă categorie. Ea a decedat în spital, după ce a tratat timp de o lună și jumătate bolnavi de COVID-19, timp în care nu a ieșit deloc din spital.

Natalia Komorova, guvernatorul regiunii, spune într-un video pe Instagram că cauza morții medicului ar fi o stare acută de COVID-19. Probele pentru testul la COVID-19 i-au fost prelevate după ce a decedat.

Autoritățile vor facilita creșterea cotei de producere a energiei regenerabile în Republica Moldova

Producătorii eligibili mari de energie regenerabilă vor avea prioritate în procesul de eliberare a avizelor de racordare la rețeaua electrică. O hotărâre în acest sens a fost aprobată, astăzi, în cadrul ședinței Cabinetului de miniștri, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Documentul prevede impunerea obligației operatorilor de sistem, pentru un termen de 6 ani, să acorde accesul la rețea pentru producătorii de energie din surse regenerabile, care beneficiază de schema de sprijin „preţ fix”. Acest lucru presupune plasarea cererii parvenite din partea producătorilor eligibili mari pentru aviz de racordare în fruntea listei de așteptare, iar în cazul lipsei de capacități solicitate, vor fi propuse soluții alternative privind zonele unde există capacitate disponibilă în rețelele electrice.

Proiectul este necesar în contextul în care din cele 96 de avize valabile în prezent, cu o capacitate totală de aproximativ 1600 MW, doar 5% au fost efectiv conectate la rețeaua electrică. Această situație limitează posibilitatea investitorilor cu intenții reale de a dezvolta centrale electrice din surse regenerabile. 

Pe termen lung, proiectul va contribui la creșterea cotei de producere a energiei regenerabile în mixul energiei electrice a țării noastre și îndeplinirea angajamentului Republicii Moldova pentru un minim de 30% din consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile către anul 2030. Tot în acest scop, sunt în proces de desfășurare primele licitații pentru oferirea statutului de producător eligibil mare, pentru care au fost alocate puterile de 105 MW pentru instalații eoliene și 60 MW pentru instalații fotovoltaice.

Într-un liceu din Londra, profesorii au fost înlocuiţi de inteligenţa artificială

Pregătirea pentru examene cu ajutorul inteligenţei artificiale (AI) şi nu cu un profesor: un liceu privat din Londra a demarat un astfel de experiment, iniţiativă privită cu circumspecţie de o cercetătoare în domeniul AI, relatează AFP citat de stirileprotv.ro.

David Game College, o unitate de învăţământ privată situată în centrul Londrei, a lansat acest proiect-pilot în urmă cu circa şase luni pentru tinerii care se pregătesc pentru examenele GCSE. Este prima clasă de acest fel din Regatul Unit.

”Învăţământul va fi transformat de AI. Nu mai e nicio îndoială”, a declarat directorul adjunct al şcolii, John Dalton. El a dorit să preia conducerea în acest domeniu.

Platforma ”controlează” felul în care elevii îşi însuşesc cursurile şi furnizează instituţiei ”informaţii despre obiceiurile lor de învăţare”, a explicat el.

Şapte elevi fac parte deocamdată din acest proiect-pilot. Într-o mică sală de clasă, aceştia au la dispoziţie calculatoare de pe care pot accesa programul.

În locul profesorilor, elevii sunt asitaţi de ”antrenori pedagogici”, care sunt calificaţi ca profesori, dar nu cunosc conţinutul diferitelor materii. Rolul lor este mai degrabă de a-i ghida pe elevi în utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială.

Ei îi susţin, de asemenea, în obţinerea de competenţe non-tehnice, cum ar fi aptitudini pentru a lua parte la dezbateri.

”Lider mondial”

Potrivit lui John Dalton, la rândul său profesor de biologie, AI poate evalua cunoştinţele unui elev ”cu o precizie superioară faţă de un profesor mediu” şi permite o predare mai personalizată. Poate contribui, de asemenea, la reperarea unor lacune în cunoştinţele elevilor.

Prim-ministrul britanic Keir Starmer a promis la jumătatea lunii ianuarie că va face din regatul Unit ”liderul mondial” în domeniul inteligenţei artificiale. El a anunţat un plan de acţiune care ar urma să atragă companii, investitori şi să dinamizeze o economie aflată în dificultate.

Guvernul de la Londra spune că AI i-ar putea ajuta pe profesori să-şi organizeze lecţiile şi să corecteze lucrări de control. A dezvoltat propriul instrument, un asistent pentru lecţii denumit ”Aila”, adaptat la programa şcolară britanică.

Pentru Rose Luckin, o profesoară de la universitatea londoneză UCL care studiază utilizarea AI în educaţie, proiectul-pilot de la David Game College este un ”caz unic”.

Ea îşi pune întrebări asupra capacităţii AI de a preda ”în ansamblu matematica, engleza, biologia, chimia şi fizica”.

Cercetătoarea se întreabă de asemenea dacă ”educaţia socială” pe care o aduce de obicei o sală de clasă se poate realiza ”suficient” prin intermediul acestui program, chiar dacă responsabilii proiectului-pilot afirmă că elevii dispun de mai mult timp pentru a interacţiona cu colegii lor.

”Nu vreau să fiu foarte negativă, căci dacă nu încercăm aceste instrumente, nu vom vedea cum funcţionează”, a spus ea.

Ea a mai precizat şi că AI va ”transforma” rolul profesorilor. Dar este încă ”imposibil” de ştiut în ce sens se va întâmpla acest lucru.

Profesoara speră că David Game College va evalua dacă AI ”are un impact pozitiv sau negativ”.

”Mai eficace”

Massa Aldalate, o elevă în vârstă de 15 ani, spune că a fost vrăjită de acest program.

”La început, aveam dubii”, a explicat ea, aşezată pe un scaun rotativ în sala de clasă. ”Dar este mult mai eficace dacă vreţi cu adevărat să vă atingeţi obiectivele”, a continuat adolescenta.

Sala de clasă tradiţională nu-i lipseşte ”cu adevărat”.

În ceea ce priveşte cursurile de engleză, una dintre materiile ei preferate, eleva se gândea că trebuia să aibă un profesor în faţa ei”. Dar ”a funcţionat”, a spus ea. ”Voi răspundeţi la întrebări şi totul are logică”, a explicat ea.

Unul dintre principalele sindicate din învăţământ în Marea Britanie, National Education Union, a apreciat faptul că guvernul pune accentul pe formarea profesorilor cu ajutorul instrumentelor digitale.

Secretarul general al sindicatului, Daniel Kebede, a subliniat însă că această ambiţie ar trebui să se traducă prin ”importante investiţii” pentru dotarea acestor unităţi cu tehnologia necesară.

Rose Luckin a subliniat că programul de la David Game College este ”elitist”, întrucât costurile anuale sunt de 27.000 de lire sterline (32.120 euro), cu peste 10.000 de lire sterline în plus faţă de taxele medii de şcolarizare din şcolile private britanice.

Accesul inegal la tehnologie este, de altfel, una din ”provocările” AI, a mai spus ea. 

Noi măsuri pentru gestionarea lacurilor de acumulare și a iazurilor din țară

Resursele de apă și construcțiile hidrotehnice vor fi gestionate mai eficient, cu asigurarea unei reacții prompte în cazul situațiilor excepționale. Noile măsuri, aprobate de Guvern, vor contribui la prevenirea unor evenimente care ar putea avea consecințe grave asupra comunităților și ecosistemelor din apropierea lacurilor și iazurilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Proiectul aprobat promovează practici sigure și sustenabile pentru gestionarea resurselor de apă, având ca prioritate protecția cetățenilor și a mediului. Principalele măsuri vizează instalarea echipamentelor de monitorizare a nivelului apei, conform standardelor tehnice actuale, precum și stabilirea relațiilor funciare între proprietarii terenurilor și utilizatorii resurselor de apă, pentru a confirma statutul juridic al terenurilor folosite.

Totodată, vor fi evaluate tehnic barajele cu termen de exploatare depășit, iar administratorii barajelor vor fi obligați să monitorizeze nivelul apei din lacuri și iazuri și să introducă datele într-un registru. Acesta va fi transmis o dată la trei luni către instituția publică în domeniul meteorologiei și hidrologiei și o dată pe an, până la data de 1 mai, către autoritatea responsabilă de gestionarea resurselor de apă. 

De asemenea, datele privind exploatarea lacurilor vor fi înregistrate în Sistemul informaţional automatizat „Cadastrul de stat al apelor’’, gestionat de Administrația Națională „Apele Moldovei”. 

În urma ploilor torențiale și a inundațiilor din anul 2024, premierul Dorin Recean a solicitat inventarierea lacurilor de acumulare și a digurilor de protecție din țară, dar și perfecționarea legislației în domeniu pentru a elimina pe viitor riscurile de inundații și minimiza distrugerile provocate de șuvoaie. „Multe din aceste inundații s-au întâmplat tocmai de aceea că nu am avut regulă în acest domeniu. O bună parte dintre lacurile de acumulare au fost exploatate neconform ceea ce a dus la numeroase incidente”, a declarat premierul.

Încă 374 cazuri de Covid-19, raportate în Moldova
Articolul anterior
Țara din UE care oferă până la 500 de euro pentru vacanțe
Articolul următor
Close menu