Un moldovean din Drochia, mercenar Wagner în Ucraina, a ajuns în vizorul Poliție Naționale, după ce și-a felicitat tatăl cu așa-zisa zi de „23 februarie”

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, acuză conducerea spitalelor municipale că se ocupă prea mult de politică. Declarațiile au fost făcute în contextul morții băiatului de 13 ani din Bubuieci care, în opinia șefei de la Sănătate, nu a primit îngrijirea corespunzătoare la Spitalul Municipal „Valentin Ignatenco”, unde a fost internat mai întâi, scrie jurnal.md.

„Probabil o să supăr multă lume și o să am atacuri la persoana mea după această emisiune. Spitalul Municipal „Valentin Ignatenco” este un spital bun, cu condiții, cu medici buni. Dar în ultimul timp sunt foarte multe cazuri și avem și petiții. Și iată avem și acest deces. Probabil administrația din multe spitale municipale să ocupă prea mult cu politica. Ei sunt vicepreședinți de partide. Eu nu accept la conducerea spitalelor oameni cu carnate, conectați prea tare la partid. Le-aș recomanda să se concentreze mai mult pe sănătate”, a declarat Ala Nemerenco în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.

Ministra Sănătății a precizat că vineri vor fi gata rezultatele preliminare ale investigațiilor făcute de Centrul de Medicină Legală în cazul copilului de 13 ani din Bubuieci, care a murit luna trecută la spital, după ce a suportat un traumatism la picior.

„Diagnosticul este septicemie, sepsis, șoc septic. Dar care a fost cauza lui, asta e problema. Este o anchetă a ministerului. Am văzut că s-a sesizat și Direcția generală asistență medicală și socială din subordinea administrației publice municipale. Mâine vom avea rezultatele ca să înțelegem care a fost cauza – ce fel de osteomielită, dacă de fapt nu a existat factură. Entorsa nu duce niciodată la așa ceva. Posibil, acea infecție și acel focar a drenat și pe interior. Acestea sunt presupuneri, o să vedem ce ne spune ancheta, dar parcursul arată deficiențe”, a menționat Ala Nemerenco.

Șefa de la Sănătate a oferit detalii despre modul în care băiatul a primit îngrijiri la spital.

„Copilul a fost adus seara pe 12 februarie, la Spitalul Municipal „Valentin Ignatenco”. A fost adus de ambulanță cu dureri la picior. Se presupunea că e o fractură închisă la nivelul gambei. S-a traumat cu o zi înainte. Avea febră. La radiografie nu s-a depistat nicio fractură, osul este intact, am văzut radiografia. S-a stabilit diagnosticul – entorsă și a fost instalată o atelă gipsată pentru fixarea articulației și piciorului. Deoarece avea febră, a fost consultat de către chirurg și pediatru. Nimeni nu a considerat necesar să oprească copilul cu febra sub 40 pentru monitorizare în spital, să înțeleagă care este cauza febrei, dacă nu era o factură. Totodată, medicul pediatru a identificat urmele unui fost furuncul, era doar o cicatrice, care cumva a drenat singur. Dacă a drenat doar în exterior sau și în interior, la moment este foarte greu de spus. Asta va stabili medicina legală”, a menționat Ala Nemerenco.

Peste patru zile, copilul a fost adus din nou cu ambulanța la spital.

„Avea dureri, părinții au înlăturat atela gipsată. Medicii l-au consultat, nu au găsit nimic suspect. Au instalat o nouă atelă gipsată și copilul iar a mers acasă. A revenit pe 18 dimineața, deja într-o stare destul de gravă – la ora 10:16, deja cu sepsis, pneumonie bilaterală. Imediat copilul a fost dus la terapie intensivă. După primele analize realizate, a fost consultat de către un consiliu și a fost transferat la ora 13:00, la Institutul Mamei și Copilului. Acolo au luptat cei mai buni medici, vă pot garanta, sunt profesori cu experiență. La 20 februarie, în urma unui șoc septic, copilul a decedat”, a conchis ministra Sănătății.

Chiar dacă are dosar în judecată, Marina Tauber a reușit să plece din Republica Moldova și nu se știe dacă se mai întoarce. Deputata afiliată lui Ilan Șor a ieșit din R. Moldova din cauză că procurorii nu pot contesta deciziile cu privire la măsurile preventive. Deși Procuratura Anticorupție a cerut în martie 2024 modificări la legislație, Ministerul Justiției continuă să analizeze sugestiile pentru a efectua modificările necesare într-un „cadru legal transparent”, scrie tvrmoldova.md.

Pe 7 ianuarie, deputata Marina Tauber a zburat în Turcia după ce magistrata Judecătoriei Chișinău, Olga Bejenari, i-a permis, pe 27 decembrie 2024, inculpatei să plece. Potrivit surselor TVR Moldova, parlamentara nu s-a mai întors de atunci în Republica Moldova.

Marina Tauber a figurat în două dosare care au fost ulterior conexate în una singură pentru acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și pentru imixtiune în înfăptuirea justiției.

În urma acestui caz, Procuratura Anticorupție a anunțat că legea nu permite procurorilor să conteste deciziile care pun în pericol posibilitatea statului de a trage la răspundere penală persoanele inculpate de infracțiuni de corupție la nivel înalt.

Procuratura Anticorupție a propus, în martie 2024, Ministerului Justiției modificări la Codul de procedură penală cu scopul de a permite procurorilor să conteste deciziile instanțelor de fond cu privire la măsuri preventive, dar acestea, a subliniat Procuratura Anticorupție, nu au fost introduse în lege până în prezent.

Potrivit procurorilor, anume absența acestor modificări permit inculpaților, în special cei care au în intanțele judecătorești dosare pentru legături cu crimă organizată și corupție politică, să plece în străinătate, în special în Rusia.

La un an de la solicitările Procuraturii Anticorupție, Ministerul Justiției a confirmat pentru TVR Moldova că a recepționat propunerile Procuraturii Anticorupție. Instituția a subliniat că, „în procesul de elaborare a modificărilor legislative, respectă principiile transparenței, consultării publice și conformității cu standardele internaționale în domeniul dreptului penal și procesual penal (…)”, se menționează în răspunsul Ministerului Justiției.

„La subiectul dat, au avut deja loc unele discuții cu reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale și ai mediului academic și s-a constatat că, pe moment, sunt suficiente măsuri și pârghii legale de a asigura buna desfășurare a procesului penal”, se menționează în răspunsul Ministerului Justiției.”

În prezent, Ministerul Justiției spune că analizează „aspecte referitoare la măsurile preventive, urmărind a se concretiza dacă este o problemă de legislație majoră sau de aplicare deficitară și neuniformă a legii”.

Deputații au votat în prima lectură un set de măsuri pentru prevenirea și combaterea fumatului. Proiectul, elaborat de Ministerul Sănătății, în comun cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică, conține prevederi referitoare la extinderea listei cu locurile în care este interzis fumatul, cerințe unice pentru etichetarea tuturor produselor de tutun și celor conexe, majorarea amenzilor. Propunerile legislative vizează toate tipurile de produse de tutun și cele conexe – țigarete, țigări electronice, dispozitive pentru încălzirea tutunului activat sau narghilea, scrie tvrmoldova.md.

Vor fi înăsprite amenzile pentru fumatul în locuri interzise. Acestea  vor fi de până la 15 000 de lei pentru persoanele juridice, cu privarea dreptului de a desfășura o anumită activitate pe un termen de până la un an. Totodată, persoanele fizice care fumează în locuri interzise vor fi amendate cu până la 2 250 de lei sau vor presta muncă neremunerată în folosul comunității de la 40 la 60 de ore. Amenzi mai dure vor fi aplicate și persoanelor care vor comercializa produse din tutun în locuri interzise sau minorilor. Acestea vor risca amenzi de până la 20 000 de lei.

Proiectul interzice comercializarea produselor din tutun în unități de comerț ambulant mobile și imobile. De asemenea, este interzisă vânzarea fără documente justificative, eliberate de producători sau importatori, care să demonstreze proveniența produselor din tutun, a produselor conexe, a dispozitivelor și a accesoriilor de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora etc.

O altă prevedere se referă la extinderea listei cu locurile în care va fi interzis fumatul. Fumatul va fi interzis în spațiile publice deschise ale sediilor, inclusiv pe teritoriile autorităților publice ale statului, ale instituțiilor medico-sanitare, de învățământ, instituțiilor sociale, culturale, sportive. Se mai interzice fumatul în raza de 10 metri de la intrarea în spațiile publice închise și la locurile de muncă, de la fereastră, pe terenurile de sport, pe terenurile de joacă pentru copii, în parcuri, pe plaje, în locurile sau instalațiile de captare a aerului pentru spațiile publice închise și în stațiile de transport public. Este interzis fumatul și în scara blocurilor, cabina ascensorului, alte locuri de uz comun. La fel, angajatorii și proprietarii de spații publice sunt obligați să asigure un mediu fără fum de tutun.

Proiectul impune cerințe noi de etichetare și avertismente pentru produsele conexe, cum ar fi țigaretele electronice, flacoanele de reumplere și produsele din plante pentru fumat. Acestea trebuie să conțină avertismente clare privind conținutul de nicotină și riscurile asociate. Avertismentele de sănătate trebuie să acopere 30 % din suprafața ambalajului. De asemenea, se introduc noi interdicții pentru promovarea și sponsorizarea produselor din tutun și conexe, inclusiv în jocurile video sau programele TV.

Potrivit datelor statistice, trei din zece moldoveni de vârstă adultă sunt fumători, iar mai mult de un sfert consumă zilnic produse din tutun. În ultimii ani, crește vertiginos numărul adolescenților fumători. Potrivit studiului „Global Youth Tobacco Survey”, în anul 2019, o treime dintre adolescenți au încercat să fumeze țigarete electronice cel puțin o dată.

Proiectul are drept scop alinierea legislației naționale la rigorile legislației Uniunii Europene, în concordanță cu prevederile Convenției-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind controlul tutunului, precum și asigurarea protecției cetățenilor de acțiunea nocivă a produselor de tutun.

Punerea în aplicare a prevederilor proiectului este graduală, în funcție de complexitatea măsurilor. Inițiativa legislativă urmează a fi examinată în lectura a doua.