Un nou pod, construit peste Prut, la Ungheni. Guvernul României alocă 40 de milioane de euro

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioşteanu, a transmis, sâmbătă, că a fost agreat textul final al Acordului dintre Guvernul României şi cel al Republicii Moldova privind construcţia podului rutier de frontieră, peste râul Prut.

Un nou pod va fi construit peste Prut, la Ungheni. Când va fi gata şi cât va costa

„Am agreat textul final al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind construcţia podului rutier de frontieră, peste râul Prut, situat între localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova. Echipa de negociatori a României, pe care am coordonat-o, şi cea a Republicii Moldova, condusă de secretarul general al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, au finalizat textul Acordului privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice. Întâlnirea s-a desfăşurat ieri, în format de videoconferinţă.”, a transmis oficialul pe pagina sa de Facebook, conform Adevarul.

Potrivit sursei citate, acordul prevede construcţia podului rutier de frontieră, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) şi Drumul naţional R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

În cadrul negocierilor, au fost discutate condiţiile stabilite la trecerea frontierei de stat a personalului implicat în executarea lucrărilor de construcţie, dar şi aspecte ale regimului fiscal şi vamal pentru mărfurile şi mijloacele de transport necesare construcţiei podului. Termenul de executare a lucrărilor, conform documentului, este de 2 ani de la începerea lucrărilor.

„Guvernul României va asigura finanţarea lucrărilor de construcţie a podului şi a drumului de acces, inclusiv infrastructurile conexe, amplasate pe teritoriul României. Suma totală a fost estimată la 40 de milioane euro. Iar construcţia drumului de acces şi a infrastructurii conexe pe partea Republicii Moldova va fi finanţată de Guvernul de la Chişinău, cu un cost estimativ de 2 milioane euro.”, a anunţat secretarul de stat.

Ionel Scrioşteanu a mai adăugat că au fost purtate discuţii pentru semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind reabilitarea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localităţile Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi Galaţi (România), care a fost deja reabilitat la finele anului 2021, valoarea lucrărilor fiind de circa 8 milioane de lei, asigurată în totalitate de Guvernul României.

„Semnarea celor două Acorduri se preconizează a fi realizată în cadrul şedinţei commune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, planificată pentru luna februarie a.c.”, a menţionat oficialul din Transporturi. În iulie 2021, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, anunţa că podurile de peste Prut vor fi reabilitate din bani europeni, dar va fi construit şi unul nou.

„Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, anunţa pe pagina sa de Facebook, Cătălin Drulă.

Acesta a detaliat proiectele la care făcea referire:

1. Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B – A fost construit în 1949 şi are o lungime de 125 de metri. Execuţia lucrărilor a pornit chiar în iulie şi se va încheia peste 9 luni. Aici se va consolida grinda cu zăbrele, tablierul va fi sablat şi vopsit, placa de beton armat care susţine calea pe pod va fi reparată, calea pe pod şi trotuarele vor fi refăcute, se vor schimba parapetele pietonale şi de siguranţă, rampele de acces vor fi refăcute, iar picioarele podului vor fi protejate de un dig de piatră brută.

2. Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni (unde proiectarea este deja în derulare). Studiul de fezabilitate pentru pod e finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie.

3. Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B

4. Podul de la Sculeni, pe DN 24

5. Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A. Pentru acestea din urmă, CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti. „Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a mai scris Drulă.

Două săli de lectură cu acces liber la raft, inaugurate la Biblioteca Științifică Medicală

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova Vă invită la inaugurarea a două săli de lectură cu acces liber la raft la Biblioteca Științifică Medicală (BȘM) – o premieră instituțională, ce are drept scop asigurarea accesului utilizatorilor la resursele de informare de profil medical și farmaceutic.

Evenimentul va avea loc pe data de 23 aprilie 2024, ora 10:00, în incinta Complexului Sociocultural Universitar, etajul III (str. Nicolae Testemițanu, 25), în contextul Zilei Bibliotecarului și a Zilei internaționale a cărții și a drepturilor de autor, marcate anual la 23 aprilie. 

La deschiderea sălilor va participa rectorul Emil Ceban, prorectorii, decanii, prodecani, cadre didactice, studenți și bibliotecarii BȘM.

Noul spațiu informațional reprezintă două săli de lectură cu acces liber la raft, prevăzut pentru 150 de vizitatori, trei săli pentru studiu în grup, în total – 18 locuri, și Centrul Infomedica cu o capacitate de 19 locuri, ce va asigura accesul utilizatorilor la resursele informaţionale electronice de profil medical şi farmaceutic. Sălile de lectură sunt destinate în special studenţilor, iar colecţiile de carte sunt constituite preponderent din publicaţii didactice în limbile română, engleză, rusă şi franceză – manuale, compendii, note de curs, texte de lecţii, indicaţii metodice ș.a. Utilizatorii vor beneficia de acces la baze de date, biblioteci electronice, resurse axate pe medicina bazată pe dovezi şi alte produse informaţionale.

Spațiul de lectură include şi colecţia de carte veche dr. Richard Koch – una din cele mai mari colecţii personale de carte veche şi rară medicală din Europa, ce reprezintă o valoare bibliofilă considerabilă. Aceasta numără 2638 de exemplare în câteva limbi străine (germană cu caractere gotice, latină, franceză, greacă etc.), majoritatea cu tematică medicală. 

Pe holul Bibliotecii a fost expusă opera de artă «О, человек». Lucrarea – unică și de o valoare inestimabilă – are forma unui diptic (tablou alcătuit din două piese legate între ele ce se deschid ca o carte) și a fost executată în ceramică de către Louisa Ianţen – sculptor ceramist, maestru în arte din RSS Moldovenească. Opera de artă redă o imagine alegorică a lumii noastre. În partea stângă a acesteia este înfățișată, în relief, figura lui Zeus privind pământul înflorit, ceea ce personifică mintea umană. Pe partea dreaptă este redată zeița Atena, cu fața distorsionată de furie privind globul incinerat, ceea ce reprezintă personificarea unei posibile catastrofe. Lucrarea a fost concepută şi realizată pentru expoziția republicană „Artiștii Moldovei în lupta pentru pace” (1986), iar în acest mod artista și-a exprimat protestul împotriva războaielor și a distrugerii a tot ceea ce este rezonabil și frumos, creat de-a lungul mileniilor pe planeta Pământ.

Expoziție cu prezentare de film la Muzeu! Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu: „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)”

În data de 26 aprilie 2024, la ora 15:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, în colaborare cu Muzeul Virtual al Foametei din Basarabia, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării USM și Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, organizează un eveniment dedicat comemorării victimelor foametei din 1946-1947, cu genericul „Timpuri pe care nu le-a vrut Dumnezeu”.

Activitatea cuprinde vernisarea expoziției de planșe „Foametea organizată de URSS în Basarabia (1946-1947)” și prezentarea filmului documentar „Omorâți prin înfometare”, realizat de Mariana S. Țăranu, conferențiar universitar, doctor în istorie și jurnalistul Vitalie Guțu, lector universitar. În același context, va fi organizată o masă rotundă dedicată acestei tematici tragice, cu participarea istoricilor, personalităților politice, jurnaliștilor și preoților.

Prin acest eveniment, urmărim consemnarea Zilei comemorării victimelor foametei organizate în RSS Moldovenească în anii 1946-1947, marcată în cea de-a treia sâmbătă a lunii aprilie, conform deciziei Parlamentului Republicii Moldova din 7 aprilie 2022. Foametea organizată de regimul totalitar sovietic în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost  una dintre cele mai odioase crime contra umanității. Studiile științifice, culegerile de documente, memoriile și amintirile martorilor oculari reflectă amploarea acestei tragedii produse în spațiul pruto-nistrean. Rezultatele cercetărilor denotă că foametea a distrus viețile a peste 10% din numărul total al populației RSS Moldovenești (circa 200 000 de oameni). 

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și partenerii evenimentului urmăresc sensibilizarea opiniei publice asupra jertfei ce a marcat destinul oamenilor, indiferent de etnie și origine socială.

Vă așteptăm pentru un eveniment de reculegere și comemorare a victimelor foametei.

Mun. Chișinău, str. M. Kogălniceanu 82

Autoritățile alocă milioane de lei pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a caselor individuale

În următorii trei ani, autoritățile își propun să aloce aproximativ 690 de milioane de lei din bugetul de stat pentru eficientizarea energetică a blocurilor de locuit și a caselor individuale, iar cu sprijinul partenerilor de dezvoltare aceste mijloace ar putea fi dublate, a declarat directorul Agenției pentru Eficiență Energetică, Ion Muntean, la Radio Moldova.

Potrivit lui Ion Muntean, renovările vor conduce la economii de energie de până la 40%.

„Prima etapă a programului prevede că 75% din resursele financiare sunt alocate pentru sectorul rezidențial multietajat. Aici, putem indica clădirile administrate de asociația de proprietari în condominiu și sunt clădiri care au fost date în exploatare până în 2005. Deci, aceștia sunt principalii beneficiari. Peste 25% sunt destinate gospodăriilor casnice individuale, la prima etapă, dar ponderea acestora poate crește, pe măsură ce anumiți parteneri de dezvoltare spun că sunt interesați de case individuale”, a spus Muntean.

Săptămână trecută, Guvernul a aprobat Programul de finanțare a Fondului pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial pentru perioada 2024-2027. Programul urmărește renovarea unei suprafețe încălzite de cel puțin 507 mii de metri pătrați din clădirile sectorului rezidențial, adică circa 8500 de apartamente, sau circa 5000 de case individuale.

O tânără de 25 de ani s-a stins din viață, după ce a luat pastile pentru slăbit. Medicii nu au mai putut face nimic pentru a o salva
Articolul anterior
De ce se teme, de fapt, Vladimir Putin
Articolul următor