Un nou pod, construit peste Prut, la Ungheni. Guvernul României alocă 40 de milioane de euro

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Irinel Scrioşteanu, a transmis, sâmbătă, că a fost agreat textul final al Acordului dintre Guvernul României şi cel al Republicii Moldova privind construcţia podului rutier de frontieră, peste râul Prut.

Un nou pod va fi construit peste Prut, la Ungheni. Când va fi gata şi cât va costa

„Am agreat textul final al Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind construcţia podului rutier de frontieră, peste râul Prut, situat între localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova. Echipa de negociatori a României, pe care am coordonat-o, şi cea a Republicii Moldova, condusă de secretarul general al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Lilia Dabija, au finalizat textul Acordului privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice. Întâlnirea s-a desfăşurat ieri, în format de videoconferinţă.”, a transmis oficialul pe pagina sa de Facebook, conform Adevarul.

Potrivit sursei citate, acordul prevede construcţia podului rutier de frontieră, care va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) şi Drumul naţional R1 Chişinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

În cadrul negocierilor, au fost discutate condiţiile stabilite la trecerea frontierei de stat a personalului implicat în executarea lucrărilor de construcţie, dar şi aspecte ale regimului fiscal şi vamal pentru mărfurile şi mijloacele de transport necesare construcţiei podului. Termenul de executare a lucrărilor, conform documentului, este de 2 ani de la începerea lucrărilor.

„Guvernul României va asigura finanţarea lucrărilor de construcţie a podului şi a drumului de acces, inclusiv infrastructurile conexe, amplasate pe teritoriul României. Suma totală a fost estimată la 40 de milioane euro. Iar construcţia drumului de acces şi a infrastructurii conexe pe partea Republicii Moldova va fi finanţată de Guvernul de la Chişinău, cu un cost estimativ de 2 milioane euro.”, a anunţat secretarul de stat.

Ionel Scrioşteanu a mai adăugat că au fost purtate discuţii pentru semnarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind reabilitarea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localităţile Giurgiuleşti (Republica Moldova) şi Galaţi (România), care a fost deja reabilitat la finele anului 2021, valoarea lucrărilor fiind de circa 8 milioane de lei, asigurată în totalitate de Guvernul României.

„Semnarea celor două Acorduri se preconizează a fi realizată în cadrul şedinţei commune a Guvernelor României şi Republicii Moldova, planificată pentru luna februarie a.c.”, a menţionat oficialul din Transporturi. În iulie 2021, fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă, anunţa că podurile de peste Prut vor fi reabilitate din bani europeni, dar va fi construit şi unul nou.

„Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, anunţa pe pagina sa de Facebook, Cătălin Drulă.

Acesta a detaliat proiectele la care făcea referire:

1. Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B – A fost construit în 1949 şi are o lungime de 125 de metri. Execuţia lucrărilor a pornit chiar în iulie şi se va încheia peste 9 luni. Aici se va consolida grinda cu zăbrele, tablierul va fi sablat şi vopsit, placa de beton armat care susţine calea pe pod va fi reparată, calea pe pod şi trotuarele vor fi refăcute, se vor schimba parapetele pietonale şi de siguranţă, rampele de acces vor fi refăcute, iar picioarele podului vor fi protejate de un dig de piatră brută.

2. Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni (unde proiectarea este deja în derulare). Studiul de fezabilitate pentru pod e finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie.

3. Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B

4. Podul de la Sculeni, pe DN 24

5. Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A. Pentru acestea din urmă, CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti. „Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a mai scris Drulă.

Marina Tauber: Cei care au comis furtul din sistemul bancar moldovenesc sunt protejați de PAS

Procuratura nu are pretenții față de foștii prim-miniștri Vlad Filat și Iurie Leancă în dosarul fraudei bancare și nici față de alți funcționari și demnitari de stat, care au contribuit cu vârf și îndesat la furtul din sistemul bancar moldovenesc, scrie sinteza.org.

Unii dintre ei o duc destul de bine și lucrează sub tutela PAS. Dezvăluirile au fost făcute de deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, în luarea sa de cuvânt de la tribuna legislativului, susținută înainte de a fi pusă la vot ridicarea imunității sale parlamentare, precum și a lui Ilan Șor.

Potrivit Marinei Tauber, Banca de Economii a fost pusă pe brânci în noiembrie 2014, cu trei zile înainte de alegerile parlamentare.

„Este necesar să vă amintim evenimentele din perioada noiembrie 2014 – martie 2016, când Iurie Leancă, membrii Guvernului și conducerea Băncii Naționale au comis o infracțiune de proporții împotriva statului. Mai exact, aceștia au făcut o emisie ilegală de capital, în mărime de 13 miliarde de lei. De asemenea, au acordat credite de urgență pentru BEM, deși nimeni nu a solicitat acest lucru.  Au acordat banii cu de-a sila, i-au distribuit după bunul lor plac și au ciopârțit piața bancară. Trei bănci au fost lichidate, iar acționarii au fost lipsiți de active și proprietăți. Cum puteau băncile respective să returneze creditul de stat, din moment ce au fost lichidate? Iar în 2016, Guvernul Filip a încheiat această epopee infracțională prin a pune datoria pe seama bugetului de stat, pentru o perioadă de 25 de ani, la un procent de 5% anual”, a declarat Marina Tauber.

Deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a mai adăugat că ceea ce s-a întâmplat în 2014 a fost cea mai cinică infracțiune la nivel de stat, pentru care trebuie să poarte răspundere penală toți cei care a luat deciziile de a acorda Băncii de Economii, Banca Socială și Unibank credite de urgență asigurate cu garanții de stat, dar și cei care le-au pus în aplicare.

„Credeți că am inventat toate astea, pentru a mă apăra? Nu! Este constatarea făcută de Curtea Constituțională, în data de 22 aprilie 2022. Mai exact, CC a stabilit că emisiunea monetară și emiterea ulterioară a garanțiilor de stat din noiembrie 2014 și aprilie 2015 celor trei bănci falimentare, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, au fost ilegale. Mai mult, Curtea a transmis o scrisoare președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în care explică aceste lucruri. Dar cred că Înalta Curte a greșit nițel adresa. Trebuia să vă trimită această scrisoare dumneavoastră, domnule Robu. Să vă dau o copie?”, a adăugat Marina Tauber.



S-a certat cu o prietenă la școală, apoi a încercat să-și pună capăt zilelor. O fetiță de 10 ani, salvată de medici

S-a certat cu o prietenă la școală, apoi a încercat să-și pună capăt zilelor. O fetiță de 10 ani, salvată de medicii din Capitală.

Totul a avut loc în data de 24 mai. Potrivit datelor oferite de către ofițerul de presă de la Poliția Capitalei, Natalia Stati, copila de 10 ani se certase la școală cu una dintre prietenele sale, scrie echipa.md.

Fata a venit acasă și ar fi decis să îți pună capăt zilelor. Ea ar fi băut mai multe pastile, însă, ulterior, și-a dat seama de gravitatea situației și a sunat singură la 112, chemând ambulanța.

Copila a fost dusă la spital, iar la moment, viața ei este în afara oricărui pericol.

Poliția a pornit o anchetă pe caz, iar la moment se acumulează materialele pe caz în stabilirea tuturor circumstantelor.

Și Marina Tauber a rămas fără imunitate parlamentară. Este bănuită de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari

Parlamentul a ridicat imunitatea deputaților Marina Tauber și Ilan Șor, la solicitarea procurorului general interimar. Procuratura cere arestarea și tragerea la răspundere penală celor doi lideri ai Partidului Șor, pe care îi acuză de escrocherie în proporții deosebit de mari și de spălare de bani, scrie moldovaeuropaliberă.org.

„Prin diverse metode, Tauber și Șor au pus în aplicare planul infracțional prin care o companie urma să răscumpere de la BEM credite. Tauber a obținut și integrat mijloacele pentru a-și sporit proprietățile în Moldova și în străinătate”, a declarat procurorul general interimar Dumitru Robu, care a prezentat în plenul parlamentului cererile privind ridicarea imunității parlamentare.

În 2015, Ilan Șor a fost condamnat în dosarul „furtului miliardului”, iar în 2019 a fugit din țară, după schimbarea guvernării. El a mai fost lăsat fără imunitate anterior pentru a fi cercetat și trimis în judecată pe nouă capete de acuzare, între care escrocherie, spălare de bani, crearea sau conducerea unei organizații criminale, fals în declarații, delapidarea averii străine și abuz de serviciu.

Marina Tauber, vicepreședinta Partidului Șor, s-a aflat și ea în arest în 2019, fiind cercetată pentru participare la devalizarea sistemului bancar, dar ancheta n-a avut finalitate și ea a fost scoasă de sub urmărire penală.

De data aceasta, procurorul general interimar Dumitru Robu a dat asigurări, de la tribuna Parlamentului, că dosarul împotriva celor doi este mult mai bine pregătit și ar conține „probe concludente”.

Tauber și Șor resping acuzațiile, spunând că ar fi vorba de o răfuială politică.

O tânără de 25 de ani s-a stins din viață, după ce a luat pastile pentru slăbit. Medicii nu au mai putut face nimic pentru a o salva
Articolul anterior
De ce se teme, de fapt, Vladimir Putin
Articolul următor