Un număr record de peste 12.700 de persoane s-au înscris la Programul național de studiere a limbii române

Blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de rohmani. Paştele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credinţa ortodoxă se pune accent şi pe cultul morţilor.

Paştele blajinilor sau Paştele morţilor ori Paştele Mic reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au adormit întru Domnul, fie ei pregătiţi – spovediţi, împărtăşiţi şi cu lumânare – sau nepregătiţi. Credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomene, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde.

Sărbătoarea este un prilej deosebit de comemorare a morţilor, este o zi în care familiile se reunesc, la cimitir, pentru a se bucura de Lumina Învierii, împreună cu cei dragi, plecaţi dintre noi. Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană.

Legătura dintre pământeni şi Blajini se face, conform tradiţiei, la Paştele Rohmanilor, prin cojile de ouă pe care oamenii, recunoscători pentru rugăciunile şi faptele bune ale Blajinilor, le aruncă în ape curgătoare în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paştilor. Plutind pe ape, ele vor ajunge pe Apa Sâmbetei, în lumea unde locuiesc aceste făpturi minunate, vestindu-i astfel că a sosit timpul să serbeze Paştele.

Până în Tarâmul Celălalt cojile de ouă ajung într-o săptămână, după care, printr-un miracol, ele redevin ouă întregi, cu care se hrănesc Blajinii, despre care se spune că mănâncă foarte puţin, un ou ajungând pentru 12 dintre ei. Datina cere ca aceste coji de ouă roşii să fie aruncate în ape curgătoare numai de fete neajunse la pubertate sau de femei bătrâne.

Se spune că Blajinii ar fi reprezentări ale oamenilor primordiali sau ale strămoşilor, că ei ar fi luat parte la facerea lumii şi că, de atunci, susţin stâlpii de sprijin ai Pământului. Creştinismul i-a adoptat transformându-i într-o categorie aparte. Au calităţi morale deosebite, precum bunătatea, blândeţea şi simplitatea, care-i fac adevărate modele pentru oameni. Ei sunt foarte buni la suflet, credincioşi, blânzi şi înţelepţi. Se crede că Blajinii se bucură foarte mult de această sărbătoare şi de legătura dintre ei şi oameni, care se menţine prin intermediul acestui praznic.

De asemenea, există credinţe populare conform cărora blajinii sunt cei care nu au apucat să treacă marea, atunci când Moise a despicat apele sau că sunt suflete ale pruncilor care au murit nebotezaţi. Ei trăiesc în lumea de dincolo, dar păstrează legătura cu lumea noastră, iar în Duminica Tomii sufletele lor sunt slobozite.
Ei sunt miloşi şi devotaţi lui Dumnezeu, dar nu ştiu să socotească. De aceea, la sat, femeile aruncă pe ape curgătoare coji de ouă înroşite, pentru ca să afle şi morţii că este Paşti, dar ei primesc vestea mai târziu, abia în Duminica Tomii. Share Tweet

Preotul Ion Marian din satul Ratuș, raionul Criuleni, a venit cu un sfat pentru credincioși și le explică ce trebuie să aibă aceștia cu ei când merg la cimitir de Paștele Blajinilor, atunci când cei vii vin să-i pomenească pe cei morți.

”Pui în coșul tău, lumânări de ceară, cărbuni și tămâie pentru cațuie, pomelnicul, o icoană și o poza de-a celor pe care îi aveți îngropați acolo! Flori vii și cel mai important, să nu uitați să aveți o minte trează și o îmbrăcăminte decentă!

Din produse: Ouă, pască, cozonac și o sticlă cu vin negru, pentru apaosul cu care preotul face cruciuliță pe mormânt!! Acestea se ridica la veșnică pomenire apoi se împart la săracii care vin cu salutul „Hristos a Înviat” nu între rudenii, schimbându-ne cu darurile…”

Tu îmi dai mie eu ție și mergem cu coșurile pline înapoi acasă” exact cum se procedează și în sâmbătă morțească!

Mâncarea de carne și băuturile spirtoase, lăsați-le acasă, pentru planurile voastre de petrecere! Luați pungi pentru gunoi, ca să nu rămână dezordine la locul de veci a celor dragi dmv.. Aștepți preotul, săvârșești o ectenie pentru morți, ridici la veșnică pomenire, dai de pomană celor săraci, fie în Cimitir sau pe drum! Te închini, săruți crucea părinților și cu gândurile curate mergi spre casă! E ca și cum te-ai despărți de părinți când sunt vii! Îi cuprinzi și ii săruți! Tratați cu atenție acestea, dacă vreți să simtă și cei adormiți liniștea și mângâierea rugăciunilor! Dumnezeu să-i odihnească pe cei dragi ai noștri!”, scrie preotul Ion Marian într-o postare pe pagina sa de Facebook, acolo unde are o comunitate uriașă de urmăritori.

Vineri, 10 mai, Federația Tinerilor Basarabeni (FTB România) a avut o întâlnire oficială cu Excelența Sa, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, pentru a discuta despre viitorul european al Republicii Moldova și implicarea cetățenilor în procesul de integrare europeană.

Foto: Federația Tinerilor Basarabeni

La întâlnire au participat membrii Biroului de Conducere ai FTB România: Paula Bodlev – președinte, Laura Șoimu – secretar general, Daniela Leu – vicepreședinte Educațional, Daniel Caraion – vicepreședinte Proiecte și Programe, Valeria Moiseenco – vicepreședinte Relații Publice, alături de reprezentanții celor 17 asociații membre ale FTB România.

Discuția a vizat referendumul programat pentru data de 20 octombrie 2024 și direcția integrării europene a Republicii Moldova, reprezentând o platformă pentru exprimarea preocupărilor și perspectivelor tinerilor basarabeni. De asemenea, am discutat despre rolul pe care îl putem avea în creșterea gradului de conștientizare în rândul tinerilor cu privire la participarea la vot.

Federația Tinerilor Basarabeni își exprimă recunoștința față de Excelența Sa, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, pentru deschiderea acordată și pentru încurajarea tinerilor de a se implica activ în construirea unui viitor prosper pentru țară.

„Referendumul cu privire la integrarea Republicii Moldova la UE este despre ceea ce se va întâmpla în următoarele decenii. Suntem recunoscători Excelenței Sale, Președintele Republicii Moldova Maia Sandu, pentru deschiderea acordată cu privire la cum putem contribui la încurajarea tinerilor basarabeni din România să participe la momentul istoric din această toamnă.

Fiind studenți în România, resimțim în mod direct beneficiile oferite de obținerea statutului de țară membră a Uniunii Europene: incluziune, justiție, libertate, oportunități și liberă circulație. Chiar dacă casa noastră este România pe durata studiilor, vrem ca părinții și copii noștri să se poată bucura de Europa și Acasă, în Republica Moldova”, Președintele FTB România, Paula Bodlev.