Un reportaj despre Mariupol, recompensat cu cel mai prestigios premiu

Visa d’or News, cel mai prestigios premiu al festivalului internaţional de fotojurnalism Visa pour l’image de la Perpignan, i-a fost decernat, sâmbătă, lui Evgenii Maloletka pentru reportajele sale la Mariupol, oraş martir din sudul Ucrainei, potrivit Le Figaro.

Visa pour l'image: Un reportaj despre Mariupol, recompensat cu cel mai prestigios premiu

Fotograful ucrainean de la Associated Press, în vârstă de 35 de ani, şi compatriotul său de la AP, cameramanul Mstislav Chernov, în vârstă de 37 de ani, au fost primii jurnalişti care au intrat în Mariupol pe 23 februarie, cu o oră înainte de lansarea primei bombe, şi ultimii care au plecat pe 15 martie. Foarte emoţionat, Evgeniy Maloletka şi-a dedicat premiul „poporului ucrainean”, subliniind importanţa acestei recunoaşteri a muncii sale, transmite News.ro.

„Aceste 20 de zile la Mariupol au fost ca o zi lungă şi fără sfârşit, din ce în ce mai rău”, a declarat Evgenii Maloletka pentru AFP în faţa fotografiilor sale emoţionante cu copii ucişi, femei însărcinate în dărâmături, gropi comune săpate în grabă, din cauza bombardamentelor. Bombardarea de către armata rusă a acestui oraş-port de 400.000 de locuitori, în special a unei maternităţi, a stârnit indignare în întreaga comunitate internaţională.

Alţi nominalizaţi au fost fotograful australian de origine ucraineană Daniel Berehulak pentru reportajul său „People Lived Here” (The New York Times) despre masacrul civililor din Butcha şi reporterul american de origine malaeziană Marcus Yam pentru „Căderea Afganistanului” (Los Angeles Times). În cadrul festivalului au fost acordate şapte premii Visa d’or, cinci premii şi trei burse.

Ucraina a fost una dintre temele principale ale acestei a 34-a ediţii a festivalului care s-a deschis pe 27 august. Daily Press Golden Visa a mers la ziarul danez Politiken pentru activitatea lui Mads Nissen cu privire la război. Premiul oraşului Perpignan Rémi Ochlik a răsplătit fotografiile realizate în Ucraina de Lucas Barioulet pentru Le Monde.

Planeta şi tulburările ei cauzate de activitatea umană au fost, de asemenea, în centrul festivalului. Visa d’or l-a recompensat pe Brent Stirton (Getty Images/National Geographic) pentru „Bushmeat: at the origin of epidemics”, iar premiul de la fundaţia Yves Rocher, care vizează facilitarea raportării pe probleme de mediu, i-a revenit lui Alain Schroeder, care lucrează pe Indonezia.

Visa d’or umanitar al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) l-a recompensat pe Sameer Al-Doumy (AFP) pentru „Drumurile morţii”, privind criza migraţiei din nordul Franţei, iar premiul pentru informaţii digitale France Info a mers la Max Bearak, Dylan Moriarty şi Julia Ledur pentru „Africa Cities Rising”, difuzat de The Washington Post.

Visa d’or onorific din partea revistei Le Figaro, care onorează cariera unui fotograf încă activ, i-a fost acordată lui Alain Keler (Myop), cunoscut în special pentru fotografiile sale din Cecenia, El Salvador, Tiananmen.

Premiul „Pierre şi Alexandra Boulat” a recunoscut munca Laurei Morton în domeniul tehnologiilor automatizate.

Canon Female Photojournalist Fellowship a mers la Natalia Saprunova pentru proiectul ei despre poporul Evenk din Siberia, bursa pentru film documentar de scurtmetraj i-a revenit Irenei Baqué, care filmează Casa Xochiquetzal, un refugiu pentru lucrătoarele sexuale pensionare din Ciudad de Mexico. 

Premiul „Camille Lepage” i-a fost acordat Rebeccăi Conway, care a lucrat la un articol despre impactul războiului civil asupra sănătăţii mintale din Sri Lanka, iar premiul Carmignac pentru fotojurnalism Fabiolei Ferrero pentru proiectul său privind dezastrul economic din Venezuela.

Cele 25 de expoziţii gratuite ale Visa – care au oferit şi proiecţii, întâlniri cu fotografi şi mese rotunde – rămân deschise până la 11 septembrie.

Sute de biserici date Mitropoliei Moldovei de comuniști ar putea reveni statului

Sute de biserici, care în anul 2003 aparțineau statului, au ajuns în posesia Mitropoliei Moldovei, în urma unei colaborări dintre Ministerul Culturii de atunci și Mitropolitul Vladimir. Printr-un document, semnat de ambele părți, Mitropolia Moldovei se obliga să conserve și să protejeze aceste construcții și să le creeze dosare juridice pentru fiecare parohie în parte. Folosindu-se de acest contract, Mitropolia Moldovei și-a înregistrat dreptul de folosință a acestor clădiri. Contestă acest contract Mitropolia Basarabiei, care insistă că o bună parte dintre aceste biserici îi aparțin. Așa că s-a adresat în instanță și cere anularea documentului și a efectelor acestuia. Într-o lună, Curtea Supremă de Justiție va pune punctul final, scrie tv8.md

După anii 90, mai exact în 2003, Ministerul Culturii, prin ministrul de atunci Veaceslav Madan, a semnat un „Contract de colaborare” cu Vladimir Cantarean, Mitropolitul Chișinăului și Întregii Moldove. Prin acest act, se acorda dreptul de folosință gratuită a bisericilor, cu statut de monument, care până în acel moment se aflau în posesia statului. Era vorba de aproape 800 de clădiri. Conform acestui document, Mitropolia Moldovei trebuia să perfecteze dosare pentru fiecare lăcaș de cult în parte.

Acest lucru care nu s-a făcut nici până astăzi. Cu toate acestea, în baza acelui acord Mitropolia Moldovei a reușit pe parcursul anilor să înregistreze la ASP, dreptul de folosință pe foarte multe, sau pe toate monumentele din această listă. 

De cealaltă parte, Mitropolia Moldovei susține că Ministerul Culturii era cel care trebuie să-și respecte obligațiile contractuale, lucru care nu s-a întâmplat. 

„Eu nu știu de ce nu s-a făcut, problema este că biserica a gestionat toate aceste bunuri care sunt ale statului și urma ca Ministerul Culturii să organizeze partea logistică a formării documentației corecte. Presupun că Ministerul Culturii, care este gestionarul de fapt, este ramura guvernamentală care gestionează aceste bunuri patrimoniale, urma ca ei să organizeze partea documentală, conform prevederilor contractuale”, a spus secretarul eparhial la Mitropolia Moldovei, Vadim Cheibaș.

În 2010, Mitropolia Basarabiei a acționat în instanță Ministerul Culturii, pentru a anula acel contract de transmitere a bisericilor către Mitropolia Moldovei, contract care, după spusele structurii religioase, a fost unul abuziv. Este parte a acestui proces și Ministerul Culturii. 

„Din 2010 în instanță cu diferite succese în diferite perioade, acest dosar avansează. Ulterior a fost atrasă ca parte responsabilă și învinuită și Mitropolia Moldovei. În 2014 judecătoria din sectorul Buiucani a respins această acțiune a Mitropoliei Basarabiei, dar în 2019 sau în 2018, Curtea de Apel a repus în acțiune acest dosar. Mitropolia Moldovei a făcut recurs la Curtea Supremă de anulare a acestei decizii, dar curtea a decis să lase acea decizie în vigoare a Curții de Apel. Curtea de Apel a examinat acest dosar și a dat câștig de cauză Mitropoliei Basarabiei. Acum, Mitropolia Moldovei a contestat la Curtea Supremă deja decizia apelului. Acum e ultima fază de procedură legală în acest dosar. Ședința de judecată este planificată pentru luna iunie anul acesta, deci mai avem o lună până la decizia finală”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Mitropolia Basarabiei speră că, în final, o decizia va fi în favoarea ei. De fapt, prin anularea actului din 2003, vrea ca bisericile să revină comunităților religioase, iar acestea, la rândul lor, să decidă cum vor proceda în continuare.

„Mitropolia Basarabiei a deținut peste 60 de clădiri în municipiul Chișinău, clădiri importante, care unele dintre ele au fost demolate. Unele dintre ele se păstrează până în ziua de astăzi, puține au fost reabilitate, marea majoritate se află în paragină. Nu există în Republica Modlova legea retrocedării, de aceea demersurile noastre sunt fără câștig de cauză. Așteptăm un act de bunăvoință din partea Guvernului, să dea în folosință Mitropoliei Basarabiei ca să investească în ele, pentru că nu venim doar să ne folosim ci vrem să le restaurăm și să le redăm arhitectura de altă dată. Mitropolia Basarabiei este victimă a regimului sovietic și are tot dreptul să i se recunoască asta”, a menționat secretarul eparhial la Mitropolia Basarabiei, Constantin Olariu.

Secretarul Mitropoliei Moldovei a evitat să comenteze acțiunile primelor instanțe, dar a accentuat că este în așteptarea deciziei finale, cea a Curții Supreme de Justiție. 

La ziua de astăzi, Mitropolia Moldovei deține în jur de 1320 de biserici și 56 de mănăstiri și schituri de pe întreg teritoriul țării. Aflăm acest lucru de la Mitropolitul Vladimir, căruia i-am adresat întrebarea în timpul unui eveniment public. Unele dintre ele, între timp, au decis să treacă la Mitropolia Basarabiei. Mitropolitul Vladimir crede că totul se întâmplă din cauza lipsei de fonduri a acestor parohii. 

Conducătorul Mitropoliei Moldovei, Mitropolitul Vladimir, a vociferat, pentru prima dată, numărul estimativ de preoți care au plecat către Mitropolia Basarabiei. 

De altfel, disputa dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei are origini mult mai vechi. Conform istoricului Ion Varta, problemele au început să apară la sfârșitul secolului 17 atunci când, partea Moldovei din stânga Prutului a fost anexată de către Imperiul Țarist. 

Copiii sub 13 ani nu mai au voie să iasă singuri din casă după ora 23:00. Noua regulă care a stârnit nemulțumiri

Regulă nouă pentru copiii sub 13 ani în două mari orașe din sudul Franței, scrie stirileprotv.ro.  

Minorii nu mai au voie să iasă singuri din casă după ora 23. Dacă vor fi prinși de polițiști pe stradă, vor fi duși imediat la părinți, care vor fi amendați cu 150 de euro.

Măsura a stârnit deja nemulțumiri.

Primarii oraşelor Nisa și Beziers insista ca noul regulament este menit să reducă infracționalitatea în rândul minorilor.

Christian Estrosi, primarul orașului Nisa: 52% din cele 1.000 de persoane arestate în ultima perioadă au sub 18 ani, cei mai mulți sub 16 ani. Acest decret este deci întemeiat, nu a fost emis la întâmplare. Decizia este susținută de statistici furnizate de /../ministerul de interne, șeful poliției, procuratură și prefect”.

Tulburările din vara trecută din orașele franceze au alimentat îngrijorările legate de violența în rândul tinerilor, după ce s-a dovedit că mulți dintre cei care au incendiat mașini și au distrus magazine, școli și primării aveau sub 18 ani.

Iar unii dintre ei abia împliniseră 11.

În Marsilia, unde anul trecut a fost comis un număr record de crime, 47, autorităţile au descoperit că numeroşi adolescenți sunt membri ai unor bande de traficanți înarmați cu puști de asalt și pistoale.

Christian Estrosi, primarul orașului Nisa: Cred că adolescenții de 13 ani nu au ce să caute pe stradă după ora 23:00. Din moment ce acest decret nu a fost invalidat de judecători, înseamnă că este unul oportun. Iar dacă polițiștii nu aplică decizia primăriei, atunci vom vorbi de un eșec al autorităților. O să-i verific personal pe polițiști”.

Regulă are totuși o excepție. Copiii sub 13 ani pot să iasă din casă după ora 23 însoțiți de un adult. Măsura va rămâne în vigoare cel puţin până la sfârșitul lunii septembrie. În Beziers, aproape 3.000 de locuitori au contestat în stradă decizia edilului, dar fără efect.

Măsura drastică luată de Grecia după ce energia solară proprie a ajuns să fie gratuită sau chiar la „tarif negativ”

Capacitatea de import în interconexiunile cu Italia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria și Turcia va fi zero de la 8:00 până la 17:00 în fiecare zi de astăzi până pe 7 mai, scrie stirileprotv.ro.

Decizia guvernului de la Atena de interzicere a importurilor de energie electrică a venit după ce tarifele la energia solară proprie, produsă în Grecia, au ajuns la zero sau chiar negative (să fii plătit să preiei energia).

Motivul pentru măsura drastică este că în ultimele weekend-uri au existat multe ore consecutive de prețuri zero și negative pe piața de ziua următoare, deoarece producția de energie electrică regenerabilă depășește cu mult cererea în Grecia. Pentru astăzi, în Vinerea Mare, a fost calculat, de exemplu, că sursele regenerabile din Grecia vor atinge vârful de aproape 7 GW la ora 13:00, față de o sarcină a sistemului de doar 4,7 GW. Practic, guvernul obligă stocarea peste noapte a energiei produse peste zi, în locul importurilor.

Omenie şi solidaritate fără frontiere. Tată şi fiu din Ucraina au primit o nouă şansă la viaţă în România
Articolul anterior
Penelope Cruz, imaginea senzualității într-un body de latex la 48 de ani. Cum a pozat vedeta latino
Articolul următor