Unei familii din Pepeni îi vine zero lei la facturile de electricitate

Muncește în Germania și a preluat de acolo un exemplu pe care l-a aplicat și acasă la el, în Pepeni, raionul Sângerei.

Astfel, casa lui Dumitru Petrari este astăzi singura locuință din sat care are panouri solare instalate pe acoperiș, iar pe facturile care vin este indicat „0.00 lei” cheltuieli pentru energia electrică, transmite ziarulnational.md.

Decizia de a instala în primăvara curentă un sistem fotovoltaic a picat la țanc pentru gospodari, având în vedere criza energetică și majorarea substanțială a tarifelor pentru energia electrică și termică.

„Am decis să instalăm panouri fotovoltaice pentru a avea lumină și căldură de la ele. Eu muncesc în Germania și acolo cam toți au așa sistem. Avem panouri solare cu o capacitate de generare a 9,75 kW și asta ne ajunge pentru tot consumul de energie al casei, inclusiv pentru încălzire.

Am dat în exploatare în luna mai și de atunci avem pe factură numai 00 (zero-zero). De când am dat în exploatare centrala, nu mai avem cheltuieli pentru energia electrică. Cred că sistemele astea sunt foarte bune. Înainte achitam lunar în jur de 800 – 1 000 de lei și acum nu mai achităm nimic”, susține Dumitru Petrari.

Un alt vizionar este și Gheorghe Bejenari de la Bălți, care a ajuns să producă mai multă energie decât consumă, după ce și-a instalat panouri votovoltaice pe acoprișul casei.

„Am decis să instalez panouri solare pentru a face economie de energie. Instalația a fost pusă cam pe la jumătatea lunii noiembrie, anul trecut. Veneau facturi mai mici până în februarie. Din februarie, facturi nu vin, pentru că e surplus de energie. Bateriile solare produc mai mult decât folosim.

Avem un surplus de energie cam de vreo 2 000 și ceva de kW. O s-o folosesc la iarnă pentru necesitățile casnice. Sistemul de baterii fotovoltaice este rentabil. Am pus toate electrocasnicele pe current electric”, susține Gheorghe Bejenari.

În contextul ultimelor evenimente din regiune și riscului de a rămâne fără curent electric și gaze, tot mai mulți cetățeni ai R. Moldova au început să-și instaleze sisteme de energie regenerabilă, cele mai populare fiind panourile fotovoltaice.

Guvernul și Parlamentul au simplificat, recent, procedurile privind conexiunea instalațiilor de acest fel la sistemul național de electricitate, în cazul consumului propriu, reducând termenii de racordare, dar și costurile.

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan, anunță că Guvernul va pune în scurt timp la dispoziție un program de suport adresat consumatorilor vulnerabili, numit „Casa verde fotovoltaică”, care va facilita instalarea panourilor voltaice acasă la cei mai vulnerabili consumatori din R. Moldova.

Datele Guvernului arată că, la sfârșitul anului 2021, la rețeaua națională de energie electrică erau conectate, după principiul contorizării nete, peste 400 de instalații de energie regenerabilă.

Contorizarea netă presupune că energia electrică generată de producătorii casnici este livrată în rețea ziua, când este în surplus. Noaptea este consumată energie din reţea, iar la sfârşit de lună se face bilanțul producerii şi a consumului de energie.

Emisarul SUA pentru Ucraina: Nicio pace nu va fi impusă liderului de la Kiev!

Generalul în retragere Keith Kellogg, emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina și Rusia, a subliniat luni că niciun acord de pace nu va fi impus Kievului, iar eventualele garanții de securitate oferite de Washington pentru o viitoare forță europeană de menținere a păcii urmează să fie discutate ulterior, conform Reuters.

Oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio (dar nu și Kellogg), se vor întâlni marți, la Riad, cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și relațiile dintre Rusia și SUA.

Kellogg, care a precizat că va merge la Kiev să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în această săptămână, a declarat la sediul NATO din Bruxelles că un acord „nu va fi impus unui lider ales al unei națiuni suverane”.

De asemenea, el a menționat că discută cu aliații europeni, care doresc să participe la negocieri, dar a subliniat că nu este practic ca toate părțile să fie prezente la masa discuțiilor.

Oficialii europeni au fost surprinși de recentele acțiuni ale administrației Trump de a atrage Rusia, care a început o invazie la scară largă în Ucraina în urmă cu aproape trei ani, fiind confruntată cu sancțiuni occidentale și izolare diplomatică.

Washingtonul a trimis un chestionar capitalelor europene pentru a întreba ce ar putea face pentru a sprijini securitatea Kievului, aducând astfel o urgență în discuțiile dintre aliații europeni despre cum să reacționeze la schimbarea politicii americane. Liderii din Franța, Marea Britanie, Germania, Danemarca, Polonia, Italia, Spania și Olanda, împreună cu înalți oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene, au avut o reuniune de urgență la Paris.

Marea Britanie, Suedia și Germania au declarat că sunt deschise să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, cu condiția unui mandat clar și acceptabil. Mulți oficiali au subliniat că ar lua în considerare trimiterea de trupe în Ucraina doar dacă SUA ar oferi o garanție de securitate. Întrebat dacă SUA vor oferi o astfel de garanție, Kellogg a răspuns: „Am fost cu președintele Trump, iar politica a fost întotdeauna: Nu iei nicio opțiune de pe masă”.

„Discuțiile despre eventualele garanții de securitate vor avea loc înainte de finalizarea oricăror discuții și acorduri”, a explicat Kellogg. „Răspunsurile la aceste întrebări vor fi stabilite pe măsură ce ne apropiem de finalizarea procesului”, a concluzionat el.

Alocații de 15 mil lei pentru 13 proiecte sectoriale pentru populația din Zona de Securitate

Prin intermediul Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2024, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.341/2024, autoritățile publice centrale și locale, au beneficiat de alocații bugetare în valoare de 15 mln. de lei pentru a implementa 31 de proiecte cu impact sectorial major pentru populația din perimetrul Zonei de Securitate, scrie oficial.md.

La fel, Consiliul raional Dubăsari a primit 4,6 mln. de lei pentru a compensa parțial unele cheltuieli suportate de proprietarii de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, ca urmare a impunerii de către Tiraspol a plăților ilegale la transportarea recoltei sau a materialului semincer prin posturile neautorizate de control din Zona de Securitate.

Beneficiarii Programului, au avut obligația de a realiza activitățile stabilite, conform destinației și până la finele anului, iar după încheierea anului bugetar, au avut sarcina de a prezenta în adresa Cancelariei de Stat (Biroul politici de reintegrare), rapoarte anuale privind utilizarea mijloacelor alocate.

În rezultatul examinării rapoartelor prezentate de către autoritățile beneficiare s-a constatat că toate proiectele aprobate au fost finalizate, cu valorificarea sumei de 16,73 mln. de lei din totalul de 19,6 mln. de lei alocați în total, iar suma neutilizată de 2,87 mln. de lei a fost virată pe contul bugetului de stat, în corespundere cu prevederile pct.29 de la anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.131/2014.

În total, în perioada anilor 2011–2024, prin intermediul Programului dat au fost finanțate 581 de proiecte în valoare de peste 194 mln. de lei.

Câștig pentru Moldova în disputa privind concesionarea Aeroportului

Curtea de Apel Svea din Stockholm a respins cererea depusă de „Komaksavia Airport Invest Ltd” împotriva Republicii Moldova, confirmând astfel hotărârea Tribunalului arbitral al Institutului de Arbitraj al Camerei de Comerț din Stockholm, informează Ministerul Justiției. Potrivit autorităților decizia, pronunțată pe 14 februarie 2025, reconfirmă că investitorul cipriot nu a realizat o investiție protejată conform acordului bilateral între Republica Moldova și Republica Cipru, transmite IPN.

Litigiul a început în 2020, când „Komaksavia” a acționat Republica Moldova în arbitraj, susținând că acesta ar fi intervenit ilegal în gestionarea companiei Avia Invest, fostul concesionar al Aeroportului Internațional Chișinău. Tribunalul arbitral din Stockholm a decis în august 2022 că nu are jurisdicție asupra cazului, iar „Komaksavia” a fost obligată să acopere cheltuielile de judecată ale statului moldovean.

Ministerul Justiției specifică că ulterior, „Komaksavia” a contestat această decizie la Curtea de Apel Svea, însă instanța a constatat că transferul părții sociale de 95% în Avia Invest către „Komaksavia” nu constituia o investiție protejată. Totodată, s-a stabilit că firma nu a demonstrat o contribuție economică reală și nici asumarea unui risc financiar.

Autoritățile precizează că. prin decizia sa, Curtea de Apel Svea nu doar că a menținut hotărârea arbitrală, dar a obligat „Komaksavia” să achite integral cheltuielile de judecată ale Republicii Moldova, în valoare de 105 000 de euro și 10 000 de dolari, plus dobândă.

Reprezentanții ministerului punctează că decizia Curții de Apel Svea reconfirmă poziția Republicii Moldova în dosar și reprezintă un pas important în soluționarea litigiului privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

Dosarul denumit generic ,,Energocom”, în care este vizat ex-președintele Igor Dodon, trimis în judecată
Articolul anterior
#stilunic cu Geta Burlacu:”Haideți să fim sincere: există insuficiență și există exces”
Articolul următor