Universitatea Harvard a refuzat să îndeplinească cererile lui Trump: ”niciun guvern – indiferent de partidul care se află la putere – nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile”

15/04/2025

News

Harvard a respins cererile administrației Trump, cea mai veche universitate din SUA subliniind că nu cedează în fața încercării ilegale a puterii politice „de a controla predarea și învățarea la Harvard și de a dicta modul nostru de funcționare.” La câteva ore după această luare fermă de poziție, guvernul american a anunțat că îngheață 2,3 miliarde de dolari din banii primiți de la nivel federal de universitate, transmite hotnews.ro

Înghețarea finanțării vine după ce administrația Trump a anunțat luna trecută că analizează contracte și subvenții federale pentru Harvard în valoare de 9 miliarde de dolari, ca parte a unei campanii de reprimare a ceea ce consideră a fi antisemitismul care a izbucnit în campusurile universitare în timpul protestelor pro-palestiniene din ultimele 18 luni, notează Reuters.

Harvard: Solicitările administrației Trump sunt „fără precedent”

Luni, președintele universității, Alan Garber, a publicat pe site-ul Harvard o scrisoare în care a spus că „niciun guvern – indiferent de partidul care se află la putere – nu ar trebui să dicteze ce pot preda universitățile private, pe cine pot admite și angaja și ce domenii de studiu și cercetare pot urmări.”

Deși unele dintre solicitările formulate de guvern vizează combaterea antisemitismului, majoritatea reprezintă o reglementare guvernamentală directă a „condițiilor intelectuale” de la Harvard, a acuzat Garber, afirmând că este vorba de „cereri fără precedent” menite să obțină controlul asupra universității.

„Acestea includ cerințe de `auditare` a punctelor de vedere ale studenților, cadrelor didactice și personalului nostru și de `reducere a puterii` anumitor studenți, cadre didactice și administratori vizați din cauza opiniilor lor ideologice. Am informat administrația prin intermediul consilierului nostru juridic că nu vom accepta acordul propus. Universitatea nu va renunța la independența sa și nu va renunța la drepturile sale constituționale”, a transmis președintele Harvard.

„Universitatea nu va renunța la independența ei și nici nu va ceda drepturile sale constituționale”, a adăugat el.

Universitatea, acuzată de o „mentalitate îngrijorătoare”

Tot luni, un grup de lucru al Departamentului Educației pentru combaterea antisemitismului a acuzat cea mai veche universitate din America că are o „mentalitate îngrijorătoare” că totul i se cuvine, „endemică în cele mai prestigioase universități și colegii din țara noastră“ .

Harvard consideră că „investițiile federale nu vin la pachet cu responsabilitatea de a respecta legile privind drepturile civile”, a acuzat grupul de lucru guvernamental.

Schimbul de replici intensifică disputa cu miză mare dintre administrația Trump și unele dintre cele mai bogate universități din lume, care a stârnit îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și libertatea academică.

Guvernul federal invocă problema antisemitismul

Administrația a înghețat sute de milioane de dolari din bugetul federal pentru numeroase universități, presând instituțiile să facă schimbări de politică și invocând ceea ce consideră a fi o incapacitate de a combate antisemitismul în campusuri.

Procedurile de expulzare au început împotriva unor studenți străini reținuți care au participat la demonstrații pro-palestiniene, în timp ce vizele pentru sute de alți studenți au fost anulate.

Problema antisemitismului în campusuri a izbucnit înainte ca Trump să preia funcția pentru al doilea mandat, în urma protestelor studenților pro-palestinieni de anul trecut din mai multe universități, după atacul Hamas din 2023 din interiorul Israelului și atacurile israeliene ulterioare asupra Gazei.

Trump vrea să facă „învățământul superior măreț din nou”

Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Harrison Fields, a afirmat luni că Trump „lucrează pentru a face învățământul superior măreț din nou, punând capăt antisemitismului necontrolat și asigurându-se că banii contribuabililor nu finanțează susținerea de către Harvard a discriminării rasiale periculoase sau a violenței motivate de rasă”.

Într-o scrisoare de vineri, departamentul pentru educație a susținut că Harvard „nu a reușit să se ridice atât la nivelul condițiilor intelectuale, cât și al celor privind drepturile civile care justifică investițiile federale”.

Ce a cerut Departamentul pentru Educație

Departamentul a cerut ca Harvard să depună eforturi pentru a reduce influența cadrelor didactice, a personalului și a studenților care sunt „mai angajați în activism decât în cercetare” și să solicite unui grup extern să auditeze cadrele didactice și studenții din fiecare departament pentru a asigura „diversitatea punctelor de vedere”.

De asemenea, în scrisoare se precizează că, până în luna august a acestui an, Harvard trebuie să angajeze cadre didactice și să admită studenți numai pe baza meritelor și să înceteze toate selecțiile bazate pe rasă, culoare sau origine națională.

De asemenea, universitatea trebuie să examineze studenții internaționali „pentru a preveni admiterea studenților ostili valorilor americane” și să-i raporteze autorităților federale de imigrare pe studenții străini care încalcă normele de conduită.

În ianuarie, Harvard a fost de acord să ofere protecție suplimentară studenților evrei în cadrul unui acord de soluționare a două procese care acuzau această universitate din Ivy League că a devenit un focar de antisemitism.

Harvard caută finanțare pe burse

Săptămâna trecută, un grup de profesori de la Harvard a intentat un proces pentru a bloca revizuirea de către administrația Trump a bugetelor de aproape 9 miliarde de dolari acordate școlii prin contracte și granturi federale .

Pentru a atenua o posibilă criză de finanțare creată de orice întrerupere a finanțării federale, Harvard încearcă să împrumute 750 de milioane de dolari de pe Wall Street.

De la preluarea mandatului în ianuarie, președintele Donald Trump a emis ordine executive pentru desființarea inițiativelor privind diversitatea, echitatea și incluziunea în universități, forțându-le să găsească noi modalități de a păstra studenți de etnii și din medii socio-culturale diferite.

Universitatea Harvard a anunțat luna trecută că va oferi scolarizare gratuită pentru studenții de licență proveniți din familiile americane cu venituri anuale de sub 200.000 de dolari și că va acoperi, de asemenea, asigurarea de sănătate, cazarea și alte cheltuieli pentru cei din gospodării cu venituri sub 100.000 de dolari

Zelenski acuză Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacul devastator de la Kiev

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat joi Rusia că a folosit o rachetă „fabricată în Coreea de Nord” în atacurile lansate în cursul nopţii de miercuri spre joi asupra Kievului în care au fost ucise cel puţin 12 persoane.

„Potrivit primelor informaţii, ruşii au folosit o rachetă balistică fabricată în Coreea de Nord. Serviciile noastre speciale verifică toate detaliile”, a scris Zelenski într-un mesaj postat pe Facebook, potrivit Agerpres.

Joi, 24 aprilie, Rusia a lansat cel mai sângeros val de atacuri asupra capitalei Ucrainei din ultimele nouă luni, la doar câteva ore după ce fostul președinte american Donald Trump l-a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar fi subminat negocierile de pace.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, Moscova a lansat 70 de rachete și 145 de drone spre Ucraina, vizând în principal orașul Kiev.

Conform datelor transmise de Parchetul General ucrainean, cel puțin opt persoane au murit în urma bombardamentelor, în timp ce serviciile de urgență au raportat că au fost lovite 13 zone din Kiev, inclusiv clădiri rezidențiale și infrastructură civilă.

Anterior, autoritățile de urgență anunțaseră nouă morți și peste 60 de răniți.

Acesta este cel mai grav atac asupra capitalei ucrainene de la cel din iulie 2024, când 33 de persoane au fost ucise într-un bombardament aerian ce a vizat un spital și cartiere rezidențiale.

În urma atacului, Trump a transmis un mesaj scris cu majuscule, într-o postare rară prin care îl critică direct pe Vladimir Putin.

„Nu îmi plac atacurile ruseşti asupra KIEVULUI. Nu sunt necesare şi au venit într-un moment foarte prost. Vladimir, OPREŞTE-TE! Mor 5.000 de soldaţi pe săptămână”, a scris Trump. El a adăugat: „Hai să ÎNCHEIEM acordul de pace”.

Experţi independenţi ONU denunţă tratamente psihiatrice forţate aplicate opozanţilor în Belarus

Experţi independenţi ONU denunţă joi un ”tratament psihiatric coercitiv” la care au fost supuşi zeci de critici ai autorităţilor din Belarus după alegerile prezidenţiale din 2020 şi criza politică care a urmat, relatează AFP.

Potrivit unor investigaţii desfăşurate în contul ONU în Belarus, mai mulţi opozanţi ai regimului au fost supuşi unor tratamente psihiatrice forţate.

”Am primit informaţii cu provire la cel puţin 33 de persoane, inclusiv cinci femei, transferate în vederea unui tratament psihiatric coercitiv, deoarece şi-au exprimat dezacordul faţă de autorităţi de la începutul crizei politice în centrul căreia se află alegerile prezidenţiale din 2020”, scriu aceşti experţi, transmis de News.

Ei sunt mandataţi de către Consiliul ONU al Drepturilor Omului, însă nu se exprimă în numele ONU.

Aceste transferuri au fost ordonate de către tribunale.

Experţii consideră că acest tip de ”pedeapsă extrem de neobişnuită ar putea să constituie o pedeapsă inumană sau degradantă”.

”Procesul care conduce la un transfer în vederea unui tratament psihiatric obligatoriu nu este transparent şi ridică îndoieli grave cu privire la faptul dacă aceste transferuri sunt motivate de considerente medicale sau politice”, consideră experţii.

Procesele care au condus la acest tip de transferuri s-au desfăşurat cu uşile închise, precizează ei.

25 DE PERSOANE DEŢINUTE ÎN CONTINUARE

Cei aproximativ 20 de experţi – între care se află şi Nils Muiznieks, Raportorul Special al situaţiei drepturilor omului în Belarus – îşi exprimă înmgrijorarea faţă de soarta acestor condamnaţi la un tratament coercitiv.

”Persoanele respective sunt deţinute în secret, în instituţii de sănătate mentală aflate sub puterea nelimitată a medicului-şef”, subliniază ei.

Ele ”sunt private de libertate pe o perioadă nedeterminată şi nu pot cere o graţiere sau o eliberare condiţionată”, precizează ei.

”Potrivit informaţiilor noastre, opt persoane transferate la un tratament psihiatric coercitiv au fost eliberate. Cel puţin alte 25 rămân deţinute în secret şi nu este disponibilă nicio informaţie despre soarta sau locul unde se află, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibile dispariţii forţate ale acestora”, subliniază experţii.

Ei precizează că s-au aflat în contact cu Guvernul belarus în acest subiect.

Belarusul a fost teatrul unei reprimări violente care a vizat, în 2020, o contestare fără precedent a realegerii lui Aleksandr Lukaşenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 în această fostă republică sovietică.

Șoigu: Trimiterea unor forțe occidentale de menținere a păcii în Ucraina ar putea duce la o confruntare NATO-Rusia

Trimiterea unor „forţe de menţinere a păcii” occidentale în „teritorii istorice ruseşti” ar putea duce la o confruntare directă între NATO și Rusia, cu riscul unui război mondial, a declarat secretarul Consiliului de Securitate rus, Serghei Şoigu.

Într-un interviu acordat agenției de presă ruse Tass, Şoigu a subliniat că acest scenariu ar putea avea implicații de durată, transformându-se într-un conflict global pe termen lung. El a avertizat că o astfel de situație ar agrava tensiunile internaționale și ar pune în pericol stabilitatea regiunii, transmite stirileprotv.ro.

Emmanuel Macron discută despre „forţele de reasigurare” în Ucraina

Preşedintele francez Emmanuel Macron a evocat la sfârşitul lunii martie, într-o conferinţă de presă la Paris, ipoteza unor „forţe de reasigurare” care ar putea fi „desfăşurate în Ucraina”, susţinute de Regatul Unit. Aceste forţe, a precizat Macron, nu ar avea rolul de a fi forţe de menţinerea păcii, nici forţe prezente pe linia de contact sau care să se substituie armatei ucrainene.

Potrivit preşedintelui francez, forţele respective vor fi prezente în locaţii strategice identificate împreună cu ucrainenii şi vor avea un caracter de disuasiune, menit să împiedice o potenţială agresiune rusă. În schimb, Serghei Şoigu, secretarul Consiliului rus de Securitate, a calificat aceste forţe drept invadatoare şi ocupante, considerând că scopul real este controlul Ucrainei şi resurselor sale minerale.

Rusia îşi rezervă dreptul de a folosi armament nuclear

Serghei Şoigu, fostul ministru al Apărării al lui Vladimir Putin, a reiterat într-un interviu că Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza armament nuclear în cazul unei agresiuni asupra sa sau a Belarusului. El a subliniat că Rusia monitorizează îndeaproape pregătirile militare ale ţărilor europene şi se consideră legitimă în a lua măsuri simetrice şi asimetrice pentru a preveni ameninţările la adresa suveranităţii sale.

Şoigu a adăugat că disuasiunea nucleară este direcţionată împotriva Statelor Unite şi coaliţiilor militare care consideră Rusia un potenţial inamic şi care deţin armament de distrugere în masă. De asemenea, Rusia va aplica măsuri similare şi statelor care îşi furnizează teritoriile pentru pregătirea unor acţiuni agresive împotriva Federaţiei Ruse, conform declaraţiilor făcute de oficialul rus.