Vin, politică și lux – Istoria Castelului Mimi din Bulboaca, Versailles-ul din R. Moldova

Castelul Mimi din Bulboaca este unul dintre cele mai frumoase locuri din Republica Moldova, fiind construit de un boier care a studiat în Franța, a fost guvernator al Basarabiei și a deținut și funcții în finanțe la București. Care este povestea acestui loc care va găzdui un summit important?

Bulboaca, summit-ul și castelul

Bulboaca este un sat din raionul moldovenesc Anenii Noi, are 5.000 de locuitori, se găsește la 45 de km de Chișinău și este faimos în Moldova pentru castelul vinicol Mimi și pentru Fabrica de Vin a familiei Mimi. Cel mai apropiat oraș este Anenii Noi (la 8 km), scrie hotnews.ro.

Pe 1 iunie, satul moldovenesc va găzdui a doua ediție a Summit-ului Comunității Politice Europene, un eveniment la care participă, atât lideri ai țărilor din UE, cât și din afara acesteia. La evenimentul din acest an sunt așteptați 47 de președinți și șefi de guverne din țările europene.

Castel Mimi este faimos nu doar pentru cramă, pentru clădirile luxoase și pentru degustări, dar și pentru băile în vin și pentru masajul cu ulei de struguri. Principalul restaurant se numește Bufnița Albă deoarece, spun cei de la Mimi, trăiesc în zonă astfel de bufnițe pe care le pot vedea uneori și turiștii.

Interesant este că o bună parte dintre vinurile produse aici ajung în China și Japonia.

Castel Mimi organizează Tururi Vinicole și ateliere, cu prețuri între 80 și 650 lei românești (300-2.500 lei moldovenești) în funcție de cât durează turul, câte vinuri se degustă și câte feluri de mâncare sunt incluse. Turul de „fițe maxime” este pentru un cuplu și costă echivalentul a 2.500 de lei.

De la Iași sunt 200 km, de la Suceava sunt 320 km, iar de la București la Bulboaca sunt aproximativ 500 km.

Bulboaca, un sat vechi de 300 de ani

În primul rând trebuie spus că „bulboacă” înseamnă bulboană sau vâltoare, adică un loc dintr-un râu unde apa este adâncă și unde este mare pericol de înec.

Satul este atestat documentar la 1711 cu denumirea de Bulboaca Tătărască. Numele satului se regăseşte pe harta lui Dimitrie Cantemir (1720) şi pe cea a statului major al armatei ruse din timpul războiului ruso-turc din 1768-1774.

La 1806 Bulboaca se compunea din două aşezări: Bulboaca Moldovenească şi Bulboaca Tătărască, dar tătarii au părăsit cu totul Moldova după războiul ruso-turc (sursa Moldovenii.md).

La 1812 teritoriul dintre Prut şi Nistru este anexat de Imperiul Rus. Conform recensământului efectuat de autorităţile ruse în Bulboaca erau 32 de gospodării și două feţe bisericeşti. Exista o biserică ortodoxă din lemn atestată la 1797. În 1808 în localitate a fost ridicată din piatră biserica cu hramul „Sf.Nicolae”.

În 1817 satul întrunea 52 de gospodări și documentele pomenesc și viticultura, domeniul pentru care satul este faimos în prezent.

În 1835 în sat trăiau 191 bărbaţi şi 171 femei, iar la mijlocul secolului XIX la Bulboaca erau 101 familii. În 1871 satul intră în „era modernă”, fiindcă s-a deschis gara, pe noua linie de cale ferată Chișinău – Tiraspol.

În 1901 la Bulboaca este înființată o întreprindere de vinificație, care îşi are originea în anii 50 ai secolului al XIX-lea

Constantin Mimi, politician, guvernator și producător de vin

Constantin Mimi a fost și politician, și producător de vin, a fost pentru scurt timp guvernator al Basarabiei și a avut și funcții importante în finanțe la București, pe timpul României Mari.

Familia Mimi are rădăcini greco-albaneze, iar numele Mimi vine de numele grecesc Mihail. Constantin Mimi este descris în turul turistic al castelului ca fiind primul basarabean care a condus un Ford și primul care a folosit betonul armat în construcție.

Boierul Mimi începe la 1893 cultivarea pe teritoriul moşiei de la Bulboaca a unor noi soiuri de viţă de vie și producerea vinului în cantităţi mari, vin pe care apoi îl exporta la Moscova, Odesa şi Vladivostok. Pentru prima dată în istoria Basarabiei aduce şi recoltează, soiul „Aligote”, care cu timpul devine unul dintre vinurile preferate ale moldovenilor. Fabrica a fost amplasată lângă calea ferată, pentru ca exportul către URSS să fie mai ușor de făcut.

Construcția Castelului Mimi a început în 1893, iar edificiul a fost inaugurat în 1901. Clădirea impresionantă cu două etaje a fost construită după un proiect francez, fiind primul edificiu din zonă pentru care s-a folosit betonul armat.

Viața lui Contantin Mimi în câteva date cheie

1868: La 2 februarie, la Chișinău în familia lui Alexandru Mimi și Aglaida Vacamei, ambii greci de origine, se naște Constantin Mimi.

1891: La vârsta de 23 de ani, Constantin Mimi moștenește pământurile tatălui său, aflate în preajma localității Bulboaca.

1893: Constantin plantează primii butași de viță-de-vie pe moșia sa și începe construcția castelului, acesta fiind momentul când a început istoria de astăzi a vinurilor Mimi.

1897: Mimi a absolvit Școala Agricolă Superioară din Montepellier, Franța, unde timp de doi ani a studiat arta cultivării viței-de-vie și metodele franceze de producere a vinului.

1901: Castelul este dat oficial în exploatare. La scurt timp vinurile de aici încep să capete notorietate la diverse concursuri.

1914: În vara anului 1914, Țarul rus Nicolae al II-lea efectuează un popas la vinărie. Această vizită îl ajută pe monarh să înțeleagă mai bine vinurilor basarabene și stimulează o creștere a livrărilor pe teritoriul Imperiului Rus. Se spune că Mimi ar fi obținut un contract pentru a livra vin armatei ruse.

1917: Constantin Mimi devine guvernator al Basarabiei, numit de către guvernul provizoriu al Rusiei, format după revoluția rusă din acel an.

1925: Carol al II-lea, Prințul moștenitor al tronului României, în cadrul unei vizite la Cetatea Tighina, trece pe la domeniile boierului Mimi.

1935: Moare pe 17 aprilie, la Chișinău.

Castel Mimi după moartea lui Mimi

La 1940 Castel Mimi trece în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp într-o fabrica de vin, una dintre cele mai mari din URSS.

În 1952 se înființează sovhozul-fabrică „Bulboaca” specializat în viticultură și producerea vinurilor brute, iar la finele anului 1977 începe construcţia unei noi fabrici de vinuri cu o capacitate de prelucrare de 40.000 tone de struguri. Noua fabrică a fost dată în exploatare în anul 1982 și Mimi a fost una dintre cele mai mari fabrici de vin din URSS, cu producție ce a depășit și 6 milioane de sticle/an.

Vinăria a fost modernizată în 2010, când s-au adus și utilaje noi. Castelul a fost modernizat între 2011 și 2016 de familia Trofim. Conacul are forma literei L, iar prima clădire a fost construită între 1893 și 1901. A doua clădire a fost ridicată și extinsă între 1920 și 1950. Aici puteți citi un interviu cu principalul investitor, interviu realizat de publicația mold-street.com.

Republica Moldova și Italia au semnat un Memorandum în domeniul agriculturii

La Roma, a fost semnat un Memorandum de Înțelegere între Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova și Ministerul Agriculturii, Suveranității Alimentare și Silviculturii al Republicii Italiene, de către miniștrii Vladimir Bolea și Francesco Lollobrigida.

Memorandumul are ca obiectiv principal promovarea cooperării economice, sociale și tehnologice între Republica Moldova și Italia în sectorul agricol și dezvoltarea rurală. Documentul prevede schimbul de cunoștințe și experiență în diverse aspecte ale agriculturii, inclusiv diversificarea produselor, digitalizarea și inovația, bunăstarea animalelor, sustenabilitatea mediului și gestionarea riscurilor.

Un element esențial al documentului este armonizarea legislației și politicilor agricole cu cele ale Uniunii Europene. Totodată, se urmărește dezvoltarea programelor comune de cercetare agricolă, schimbul de experiență în crearea și funcționarea cooperativelor agricole, precum și elaborarea unor programe comune de studii superioare în domeniul agrar.

Colaborarea dintre țările noastre va include și îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor agricole prin organizarea vizitelor de studiu, programelor de formare pentru funcționari și participarea la seminarii, ateliere și conferințe.

Memorandumul de Înțelegere rămâne valabil pentru o perioadă de zece ani, consolidând astfel angajamentul reciproc pentru dezvoltarea unui sector agricol modern și sustenabil.

Cineastul moldovean Oleg Condrea a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu de scurtmetraj dramatic la Cannes 7th Art Awards

Cineastul moldovean Oleg Condrea a câștigat premiul pentru cel mai bun scenariu de scurtmetraj dramatic la Cannes 7th Art Awards cu proiectul său „Tangled Tails”, a anunțat secretarul de stat în cadrul Ministerului Cluturii Andrei Chistol, într-o postare pe Facebook.

„Premiile Cannes 7th Art Awards sunt renumite pentru recunoașterea și celebrarea cinematografiei independente, oferind o platformă pentru cineaștii din întreaga lume, scrie tvrmoldova.md.

Mai mult, acest scenariu a obținut și alte peste 80 de premii în perioada decembrie – mai, la festivaluri importante din New York, Florence, Berlin, Paris sau Londra.

Oleg mai predă una din Profesiile Viitorului- animația. Iar participarea sa la workshop-ul Animation Worksheep a fost o piatră de temelie, oferindu-i ocazia să câștige o bursă la cel mai mare festival de animație din Europa, la Annecy.

Această realizare demonstrează că Moldova are toate șansele să se remarce pe scenele internaționale ale industriilor creative datorită oamenilor și a creațiilor acestora!”, a transmis oficialul Ministreului Culturii.

Oligarhul fugar Ilan Șor a primit cetățenia Federației Ruse

Oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”, a primit cetățenia Federației Ruse. Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a confirmat pentru „Teleradio-Moldova” că Șor a primit cetățenia Rusiei încă de la începutul acestui an.

Într-un interviu cu un blogger rus, Șor a spus că a obținut cetățenia rusească, fără a preciza când și nu a menționat dacă intenționează să renunțe la cea moldovenească. Oligarhul fugar are în prezent trei cetățenii – a Republicii Moldova, a Israelului și a Federației Ruse, deși poate deține doar două, conform legislației Republicii Moldova, a menționat Țentiu, potrivit sursei citate.

„Din informațiile operative, noi am cunoscut că Ilan Șor deține cetățenia Federației Ruse încă de la începutul anului, mai exact din ianuarie. Fiind anunțat în căutare internațională, cu această informație a fost completată baza de date. În Republica Moldova este aprobată legea cu privire la dubla cetățenie, adică cetățenii ar putea să dețină nu mai mult de două cetățenii. Constatăm acum că, de facto, Ilan Șor este cetățean a trei state”, a declarat Viorel Țentiu.

Șeful Interpol Moldova a precizat că, având în vedere că Șor a primit cetățenia Rusiei, este puțin probabil ca Moscova să decidă să-l extrădeze pe Șor în Republica Moldova.

„Având în vedere că este și cetățean al Federației Ruse, conform procedurilor internaționale, nici un stat nu-și extrădează propriii cetățeni. Faptul că el a părăsit statul Israel pe 25 februarie și de atunci nu a mai revenit devin niște acțiuni clare în acțiunile sale”, a mai declarat Viorel Țentiu.

„Nu este de mirare faptul că un om care a participat la furtul miliardului, destabilizează țara și a încălcat legea într-un hal fără de hal, continuă să o facă în așa manieră”, a declarat șeful Cabinetului președintei Maia Sandu, Adrian Băluțel, pentru TRM.

Contactat pentru o reacție, șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu a declarat pentru sursa noastră că Ilan Șor nu a depus, până în prezent, nici-o cerere de renunțare la cetățeni.

Rusia acuză Occidentul că incită Republica Moldova să intre în războiul din Ucraina
Articolul anterior
La Castel Mimi s-a încheiat ceremonia de întâmpinare a delegațiilor oficiale
Articolul următor