Încercuit aproape complet și bombardat fără milă, orașul Severodonețk, de care depinde controlul întregii provincii Luhansk, din estul Ucrainei, ar putea deveni un nou Mariupol.
Un jurnalist francez, care lucra pentru televiziunea BFM a fost ucis în zonă. Un proiectil rusesc a lovit autobuzul umanitar în care se afla alături de alți civili care încercau sa scape.
Pe de altă parte, președintele Biden a anunțat că Statele Unite nu vor trimite în Ucraina, sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea lovi teritoriul Rusiei. Decizia a fost apreciată, la Kremlin ca rațională.
În timp ce bombardamentele continuă cu înverșunare, forțele ruse au intrat în Severodonețk și se apropie de centrul orașului. “Se dau lupte înverșunate” pe străzi, situația este “foarte dificilă” dupa cum spune guvernatorul regiunii Luhansk.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „În urma atacurilor rusești, infrastructura critică a orașului este complet anihilată. 90% dintre locuințe au avut de suferit, dintre care două treimi sunt distruse complet. În oraș nu mai funcționează liniile de comunicații. Capturarea orașului Severodonețk este un obiectiv fundamental pentru ruși și nu le pasă câte vieți sacrifică pentru asta”.
Televiziunea de stat rusă a difuzat unele imagini din Severodonețk. Iar blocurile distruse și vehiculele militare carbonizate au fost arătate ca o dovadă că așa-numiții naționaliști ucraineni folosesc civilii drept scuturi umane.
Serhi Gaidai, guvernator Luhansk: „Numărul de soldați și echipamente militare pe care le au aici, în regiunea Luhansk, este fără precedent. Știm că sunt în jur de 25 de batalioane rusești. Adică 10.000 de oameni. Și tehnică militară… Au aruncat multe în luptă!”.
Artileria ucraineană a distrus un convoi rusesc în regiunea Herson. Acolo, armata ucraineană anunța lansarea unei contra-ofensive, în încercarea de a recupera părți din teritoriul cucerit de ruși.
În sud, orașul Nikolaev este bombordat necontenit. Forțele invadatoare sunt acum la 20 de kilometri, dar ucrainenii luptă cu îndârjire pentru fiecare porțiune de teren.
În Nikolaev, multe cartiere sunt deja pustii, benzinăriile au rămas fără carburant, trenurile nu mai circulă.
Apa potabilă nu mai curge de mult la robinete, așa că cisternele străbat de două ori pe zi localitatea.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: Mai devreme sau mai târziu, războiul se va încheia. Sunt convins că vom purta negocieri adevărate. Dar sper că vom discuta cu un alt președinte rus.
Cred că actualul președinte al Federației Ruse nu înțelege cu adevărat ce se întâmplă în Ucraina, nu înțelege că Ucraina nu este dispusă să cedeze teritorii, e pământul nostru. N-aș putea discuta cu președintele Putin decât direct, fără intermediari, fără mediatori. Dar asta doar dacă presedintele Putin ar ieși din bula realității alternative în care trăiește”.
Simbolul oului de Paște: semnificații, legende și tradiții păstrate de-a lungul secolelor
Oul ocupă un loc central în tradiţia românească de Paşte. Acesta este vopsit în roşu şi alte culori, existând o bogată tradiţie de încondeiere. Ciocnirea ouălor în Duminica Paştelui este însoţită de urarea „Hristos a înviat!” – „Adevărat a înviat!”.
Oul roşu în tradiţia creştină
Semnificaţia oului de Paşte are origini străvechi, încă dinainte de naşterea lui Hristos. Oul era dăruit ca simbol al fecundităţii, echilibrului şi reînnoirii naturii. Obiceiul vopsirii oului a apărut prima dată la chinezi, cu aproximativ două milenii înainte de Hristos, scrie RADOR
În creştinism, oul roşu a devenit simbol al creaţiei şi învierii, reprezentând sacrificiul lui Iisus. Culoarea roşie simbolizează sângele Domnului vărsat pe cruce. O legendă spune că Maria Magdalena i-ar fi oferit împăratului Tiberiu un ou roşu, spunându-i „Hristos a înviat!”.
Semnificaţii ale culorilor
Pe lângă roşu, ouăle de Paşte sunt vopsite şi în alte culori, fiecare cu propria semnificaţie:
Galben: lumină, tinereţe, fericire
Verde: renaşterea naturii, speranţă, rodnicie
Albastru: vitalitate, sănătate
Tradiţii şi obiceiuri legate de ouăle de Paşte
În unele zone, oului roşu i se atribuie puteri miraculoase şi vindecătoare. Există obiceiul ca în dimineaţa de Paşte oamenii să se spele pe faţă cu apă neîncepută în care s-a pus un ou roşu, pentru frumuseţe şi sănătate. La sate, cojile ouălor roşii sunt îngropate în terenurile agricole pentru a spori fertilitatea solului. În Bucovina, oul roşu este considerat apărător împotriva diavolului.
Încondeierea ouălor – artă şi tradiţie
Această practică, probabil introdusă de romani, a evoluat în timp, devenind o adevărată artă. În diferite zone românești există tehnici variate de încondeiere:
Ouă vopsite în relief în zona Putnei
Ouă împodobite cu mărgele în Bucovina
Ouă încondeiate din lemn în Moldova
Ouă din lut decorate în Harghita
Tradiţia ouălor colorate de Paşte nu este specifică doar tradiției noastre. Aceasta se regăseşte şi în alte ţări precum Ucraina, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Italia, Franţa, Germania, Belgia, Finlanda, Ţările Baltice, Armenia sau Egipt.
Semnificaţia ciocnitului ouălor
Ciocnitul ouălor simbolizează sacrificiul lui Hristos. Conform tradiţiei româneşti, după Înviere, persoana mai în vârstă ciocneşte oul celuilalt rostind: „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”.
În antichitate, mai ales la egipteni, oul era considerat simbol al lumii şi al eternităţii datorită formei sale perfecte – fără început şi fără sfârşit.
În mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite coji de ouă, sugerând importanţa acestui simbol.
Evoluţia tradiţiei
Deşi originile exacte ale tradiţiei oului roşu de Paşte rămân neclare, aceasta a fost adoptată şi adaptată de-a lungul timpului în cultura creştină. Rugăciunea specială pentru binecuvântarea ouălor în slujba de Paşte demonstrează integrarea acestui obicei în practica religioasă.
Tradiţia ouălor de Paşte îmbină elemente precreştine cu simbolistica creştină, rezultând într-un obicei bogat în semnificaţii şi manifestări culturale. Această tradiţie continuă să fie o parte importantă a sărbătorii Paştelui în multe alte ţări, păstrând vie legătura cu trecutul şi oferind un sens profund acestei celebrări.
Joi, în Săptămâna Patimilor, este rezervată complet pregătirilor gospodărești – se încheie curățenia generală în locuințe și în curți, iar gospodinele se apucă de prepararea bucatelor tradiționale pentru masa de Paște. Tot atunci începe și vopsirea ouălor, un obicei important al sărbătorii.
Cel mai înalt pod din lume a fost finalizat înainte de termen. Va fi traversat de camioane și mașini la o înălțime demnă de un zgârie-nori
Cel mai înalt pod din lume urmează să fie deschis în iunie, va avea o înălțime demnă de un zgârie-nori și este cea mai recentă realizare inginerească a acestei țări axate pe infrastructură, transmite CNN.
Podul din China are aproape 3.000 de metri și a fost construit în 3 ani
Podul Marelui Canion Huajiang din China se apropie de finalul lucrărilor de construcție în Guizhou, sud-vestul țării. Podul suspendat chinezesc va avea o înălțime de 625 de metri deasupra nivelului râului, fiind cu 289 de metri mai înalt decât actualul deținător al recordului, viaductul Millau din Franța.
Provincia Guizhou este o zonă muntoasă din China, cu un relief complex. Podul traversează spectaculosul Mare Canion Huajiang, cunoscut și sub numele de „crăpătura Pământului”.
China desfășoară un amplu program național de modernizare a infrastructurii, în special în regiunile muntoase mai puțin dezvoltate, precum Guizhou, care se află la 1.300 de kilometri vest de orașul Shenzhen.
Așadar, podul nu este doar o realizare menită să doboare un record, odată dat în folosință, va deveni mai ușor ca oricând pentru autoturisme și camioane să traverseze zona.
Potrivit presei de stat, timpul de traversare a Marelui Canion Huajiang se va reduce de la două ore la doar un minut.
Noua construcție este un pod suspendat cu grinzi din oțel, având o lungime totală de 2.890 de metri.
Construcția a început oficial pe 18 ianuarie 2022 și este programată să fie finalizată pe 30 iunie 2025, potrivit presei locale de stat din Guizhou. Împreună, grinzile podului cântăresc aproximativ 22.000 de tone, echivalentul a trei Turnuri Eiffel.
„În prezent, progresul general al construcției podului a ajuns la 95%, iar deschiderea circulației este planificată pentru a doua jumătate a anului 2025. Atunci, acest proiect de anvergură care traversează ‘crăpătura Pământului va fi primul din lume de acest fel în ambele direcții. Va deveni un nou proiect emblematic ce va demonstra forța Chinei în domeniul infrastructurii”, a declarat Zhang Shenglin, inginer-șef al Guizhou Highway Group, pentru ziarul de stat China Daily.
În prezent, aproape jumătate dintre cele mai înalte 100 de poduri din lume se află în Guizhou.
China’s almost finished building the Huajiang Grand Canyon Bridge in Guizhou, which will be the world’s highest bridge when it opens in June 2025.
It stretches 2,890 meters and hangs 625 meters above the Beipan River, cutting the drive across the canyon from 70 minutes to just… pic.twitter.com/dDfZTDy5ee
Ce trebuie să știi despre podul Canionului Huajiang
Podul Canionului Huajiang va deveni cel mai înalt pod din lume, detronând deținătorul anterior al titlului, Podul Duge, care se află la 565 de metri deasupra solului și este, de asemenea, tot în China.
În ciuda dificultăților asociate construcției la altitudini mari, structura a fost realizată mult înainte de termenul stabilit și a costat aproximativ 283 de milioane de dolari, potrivit publicației Newsweek.
Construcția Podului Canionului Huajiang a început în 2022, în regiunea Guizhou din sud-vestul Chinei. Podul trece peste râul Beipan, aflat la fundul canionului, și reduce timpul de traversare a acestuia de la peste o oră la doar trei minute.
Mamdouh El-Badry, profesor de inginerie civilă la Universitatea din Calgary, a declarat că, în ciuda complexității construirii la o asemenea altitudine, podul a fost finalizat mult mai rapid decât ar fi fost cazul pentru un proiect de această amploare în Occident.
„În alte părți ale lumii, un proiect de această dimensiune ar dura, în mod obișnuit, între cinci și zece ani de la începerea lucrărilor până la finalizare, în funcție de factorii de mediu, politici și logistici. Pentru comparație, viaductul Millau din Franța, unul dintre cele mai înalte din lume, a fost construit în aproximativ trei ani, după mai bine de un deceniu de planificare și obținere a aprobărilor”, a spus El-Badry.
China, în topul celor mai mari poduri din lume
China domină lista celor mai mari poduri din lume și le-a construit pe multe dintre ele mai repede decât țările occidentale.
China are șase dintre cele mai înalte poduri din lume, opt dintre primele zece cele mai înalte și 43 dintre primele 50. În contrast, doar trei poduri din Statele Unite au intrat în topul celor 50 cele mai înalte. Această infrastructură este, de asemenea, răspândită în întreaga țară, nu doar concentrată în jurul marilor orașe.
Acest lucru se datorează parțial geografiei Chinei. Regiunile vestice și sud-vestice ale țării sunt foarte muntoase, iar traversarea unor zone precum Guizhou nu este posibilă cu drumuri tradiționale, ceea ce face necesară construirea unor structuri precum Podul Canionului Huajiang.
Cu toate acestea, El-Badry a spus că abordarea unică a Chinei în ceea ce privește proiectele de construcție de mari dimensiuni a accelerat și mai mult construirea acestora, deoarece se acordă mai puțină atenție unor probleme precum evaluările de mediu și opoziția locală.
„În ultimii 20 de ani, China a adoptat o abordare de sus în jos în ceea ce privește infrastructura, acordând prioritate proiectelor de mari dimensiuni pentru a stimula dezvoltarea economică și conectivitatea regională. Aceasta include investiții masive, mai puține obstacole și procese de aprobare simplificate comparativ cu multe țări occidentale, care se confruntă adesea cu evaluări de mediu îndelungate, incertitudini financiare și opoziție locală, care pot întârzia sau chiar bloca eforturile majore de infrastructură”, a spus El-Badry.
Podul Canionului Huajiang va fi deschis pentru vehicule în iunie Podul Canionului Huajiang este programat să fie deschis pentru utilizarea vehiculelor în iunie 2025.
„Finalizarea Podului Marelui Canion Huajiang va întări legăturile economice dintre Guiyang, Anshun și Qianxinan, promovând integrarea economică regională”, spune Chen Jianlei, vice-director al Departamentului de Transporturi din Guizhou.
Autoritățile chineze speră că acesta va face regiunea Guizhou, care este una dintre cele mai montane din țară, mai accesibilă.
„Acest superproiect ce traversează crăpătura Pământului va demonstra capabilitățile inginerești ale Chinei și va sprijini obiectivul Guizhou de a deveni o destinație turistică de clasă mondială”, a precizat Zhang Shenglin, membru al Congresului Național al Poporului.
Trump numeşte Universitatea Harvard o „glumă” care nu merită subvenţii federale
Preşedintele american Donald Trump a atacat din nou miercuri Universitatea Harvard, calificând-o drept o „glumă” care nu merită subvenţii din partea guvernului american, escaladând războiul dur dintre prestigioasa instituţie şi Casa Albă.
„Harvard este o GLUMĂ care predă ura şi idioţenia şi nu ar mai trebui să primească finanţare federală”, a declarat Trump pe reţeaua sa Truth Social, acuzând universitatea că recrutează în principal „stângişti radicali, idioţi şi oameni cu creier de pasăre”.
„Harvard nu mai poate fi considerat nici măcar un loc decent de învăţare şi nu ar trebui să fie luat în considerare pe nicio listă a marilor universităţi sau colegii din lume”, spune între altele preşedintele dezlănţuit împotriva uneia dintre cele mai respectate instituţii de învăţământ superior din lume, care a avut curajul de a-l înfrunta şi a nu-i lua în considerare cererile, cu riscul pierderii finanţării federale.
