Anual, la data de 3 mai, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială a Libertăţii Presei, proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinţei Generale a UNESCO, din anul 1991.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost instituită pentru a atrage atenţia întregii lumi asupra importanţei şi obligaţiei respectării libertăţii de exprimare, aşa cum sunt ele stabilite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care, la articolul 19 arată că: „Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”.
Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizaţii sau instituţii care a adus o contribuţie excepţională la apărarea şi promovarea libertăţii presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol. Distincţia a fost acordată pentru prima oară în anul 1997 şi poartă numele lui Guillermo Cano Isaza, un jurnalist columbian care a fost asasinat chiar în faţa clădirii ziarului la care lucra, El Espectador din Bogotá, la 17 decembrie 1986, pentru că deranjase cu anchetele sale marii comercianţi de droguri din Columbia.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei prilejuieşte ocazia de a informa cetăţenii asupra cazurilor de încălcare a libertăţii presei – un moment de reamintire a faptului că în zeci de ţări ale lumii publicaţiile sunt cenzurate, persecutate, suspendate sau închise, iar jurnaliştii, editorii şi publiciştii sunt hărţuiţi, atacaţi, arestaţi şi chiar ucişi. Această zi este un prilej pentru a încuraja şi dezvolta iniţiative în favoarea libertăţii de expresie şi de a consolida statutul libertăţii de expresie în întreaga lume, este o oportunitate pentru a reaminti guvernelor din întreaga lume nevoia de a-şi respecta angajamentele privind libertatea presei şi o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor din media asupra implicaţiilor libertăţii de expresie şi a eticii profesionale.
În 2023, Republica Moldova a urcat pe locul 28 în clasamentul libertății presei, depășind state europene ca Austria, Belgia, Spania. Datele au fost prezentate în raportul organizației Reporteri fără Frontieră, publicat astăzi, 3 mai, de Ziua Mondială a Libertății Presei, transmite Radio Chișinău.
În 2022, R. Moldova conform aceluiași raport se afla pe locul 40, iar în 2021,pe locul 89.
În capul listei se află Norvegia, Irlanda, Danemarca, Suedia, Finlanda. Ultimele poziții în acest clasament îl ocupă Coreea de Nord, China, Vietnam, Iran.
România în acest an s-a clasat pe locul 53, Ucraina – 79.
Belarus ocupă locul 157, iar Rusia în clasamentul libertății presei ocupă locul 164.
Republica Moldova a fost inclusă în acest clasament pentru prima dat în anul 2003 și se situa pe locul 94.
Punctajul acordat se bazează pe definiția libertății presei formulată de organizația Reporters Without Borders (Reporteri fără frontieră) și de experții săi. La acordarea scorului sunt analizați un șir de factori: contextul politic, cadrul legal, contextul economic și sociocultural, precum și siguranța jurnaliștilor din fiecare țară.