10 falsuri și mituri despre Covid-19, combătute de Ministerul Sănătății

Miturile precum ,,Covid-19 nu există”, ,,autoritățile falsifică datele statistice” sau ,,noul coronavirus îşi pierde din putere”, devin cu atât mai toxice cu cât ajung să fie crezute de mai mulți oameni. Cei care neagă gravitatea bolii și susțin teoriile conspiraționale au devenit din ce în ce mai vocali și au reușit să convingă o parte a populației că situaţia nu este atât de alarmantă și că recomandările medicilor sunt excesive. Astfel Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale își propune să combată 10 mituri despre Covid-19.

separator

Mitul  1: COVID-19 nu există.

Dezmințire: Din păcate, pandemia de COVID-19 este o realitate care a afectat peste 18 milioane de oameni din lume și a curmat viața la aproape 700 de mii. Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri care pot provoca boli la animale sau oameni. Cel mai recent coronavirus descoperit provoacă boala COVID-19. Noul virus are o perioadă de incubaţie de până la două săptămâni, iar contagierea este posibilă în timpul acestei perioade, ceea ce înseamnă că infectarea poate să aibă loc chiar şi înainte de apariţia simptomelor.

Mitul 2: Nu se moare de COVID-19.

Dezmințire: Studiile arată că infecția cu noul coronavirus nu afectează doar plămânii, dar mai multe organe. Se produc micro-tromboze, ce duc inclusiv la necroze și la incapacitate funcțională la nivelul plămânilor, cordului, rinichilor și chiar al sistemului nervos. În foarte multe cazuri, efectele sunt foarte serioase, iar recuperarea este una de durată.

Mitul 3: Autoritățile falsifică datele statistice, iar numărul îmbolnăvirilor este mai mic. Personalul medical a mituit familii pentru ca în certificatul de deces al rudelor să fie trecută în mod fals infecția cu COVID-19 drept cauză a morții.

Dezmințire: Zilnic, autoritățile prezintă numărul de cazuri noi diagnosticate de laborator și numărul de decese, care la fel sunt confirmate prin teste de laborator. Nicio persoană căreia i se fac teste repetate pentru a verifica eficacitatea tratamentului nu este raportată ca fiind pozitivă, mai mult decât o singură dată, atunci când i s-a stabilit diagnosticul.

În Republica Moldova nu este niciun caz documentat care ar confirma că familiile sunt mituite pentru falsificarea certificatelor de deces a rudelor care au murit din altă cauză. În primul rând, un deces de COVID–19 trebuie să fie documentat de un rezultat de laborator pozitiv și de fapt, nu se cere acordul familiei pentru stabilirea cauzei de deces a rudelor – acest aspect este stabilit doar de specialiști.

Mitul 4: Noul coronavirus îşi pierde din putere.

Dezmințire: Dimpotrivă, observăm că transmisibilitatea s-a păstrat chiar și în cazul unei vremi calde și unor temperaturi ridicate. Specialiștii spun că se transmite mai ușor decât la început, după numărul de cazuri înregistrate la nivel global. Iar în ceea ce privește patogenitatea lui, aceasta este condiționată de foarte multe ori și de organismul pe care îl infectează. Însă nu putem să afirmăm că discutăm de o virulență mai mică acum, decât în perioada anterioară.

Mitul 5: COVID-19 afectează preponderent bătrânii. Tinerii nu se îmbolnăvesc și nu pot face forme grave ale bolii și doar bolnavii cronici mor.

Dezmințire: Noul coronavirus a suferit mai multe mutații, ajungând să reprezinte o amenințare serioasă și pentru persoanele sub 40 de ani, deși la început, prima categorie de risc era formată din vârstnici și pacienți cu diverse boli cronice. Vârsta înaintată sau comorbiditățile, precum: boli cardiovasculare, renale cronice, diabet, condiționează adesea o formă mai gravă a bolii, dar există posibilitatea ca și tinerii să facă forme grave. Trebuie să ne protejăm părinții și bunicii în aceeași măsură în care ne protejăm și pe noi.

Mitul 6: Consumul de băuturi alcoolice poate reduce riscul de infectare cu noul tip de coronavirus.

Dezmințire: Consumul de alcool nu sporește capacitățile organismului de a rezista infecției cu COVID-19 și nu tratează boala. Ba dimpotrivă, consumul nociv de alcool dăunează sănătății și prezintă un factor important de risc pentru agravarea bolilor cronice preexistente și în caz de infectare cu COVID-19, maladia decurge mai grav. Soluțiile ce conțin alcool sunt recomandate doar pentru uz extern, pentru dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor contaminate.

Mitul 7: Purtarea îndelungată a măștilor poate provoca intoxicație cu bioxid de carbon și lipsă de oxigen.

Dezmințire: Utilizarea îndelungată a măștilor de protecție poate fi incomodă și ineficientă, deoarece se reduce nivelul de protecție, dacă este umezită sau atinsă frecvent cu mâinile murdare. Cu toate acestea, nu duce la intoxicație cu CO2 și nici deficit de oxigen. Important este că în timp ce purtați o mască de protecție, asigurați-vă să acopere gura și nasul și că este corect ajustată pe față, pentru a vă permite sa fiți protejați și să respirați fără dificultate. Nu reutilizați o mască de unică folosință și schimbați-o întotdeauna imediat ce s-a umezit.

Mitul 8: Tehnologia 5G facilitează transmiterea virusului ce cauzează infecția COVID-19.

Dezmințire: Asemenea declarații aberante și fără temei sporesc riscul de a perturba opinia publică și a crește scepticismul oamenilor față de acțiunile autorităților, de a reduce riscul de transmitere a infecției COVID–19. Lansarea rețelelor 5G este subiect de teorii conspiraționiste de ani buni deja, cu afirmații complet nefondate, precum că ar provoca afecțiuni mintale sau cancer. Adevărul este că tehnologiile 5G NU facilitează răspândirea infecției COVID-19. Coronavirusul este răspândit prin picături respiratorii atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Oamenii pot fi, de asemenea, infectați atingând o suprafață contaminată și apoi ochii, gura sau nasul.

Mitul 9: Expunerea la soare sau la temperaturi mai mari de 25 C împiedică răspândirea infecției COVID-19.

Dezmințire: Te poți infecta cu noul coronavirus indiferent de cât de cald este afară sau dacă te expui la soare sau nu. În țările cu temperaturi ridicate se atestă cazuri de COVID-19, inclusiv în Republica Moldova, pe vreme caniculară se depistează destul de multe cazuri de infecție. Da, coronavirusul este sensibil la razele ultraviolet, dar infecția va continua să se răspândească dacă nu sunt respectate măsurile de protecție. Pentru a vă proteja, asigurați-vă că respectați toate măsurile de igienă, păstrați distanța fizică, purtați masca de protecție în locurile aglomerate și evitați să vă atingeți ochii, gura și nasul cu mâinile murdare.

Mitul 10: Antibioticele sunt eficiente pentru tratarea coronavirusului.

Dezmințire: Nu, antibioticile nu funcționează împotriva virusurilor, ci doar împotriva infecțiilor bacteriene. COVID-19 este cauzat de un virus, deci antibioticele nu funcționează. Antibioticele nu trebuie utilizate ca mijloc de prevenire sau tratament pentru COVID-19.

Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară

O analiză a oamenilor de ştiinţă de la University College din Londra (UCL), comandată de guvernul britanic, a constatat că efectele nocive ale fumatului au redus durata de viaţă a unei femei cu 22 de minute în medie pe ţigară, în timp ce bărbaţii au pierdut 17 minute, transmite News.ro.

Cercetătorii spun că răul cauzat de fumat este „cumulativ” şi cu cât un individ se opreşte mai repede din fumat, cu atât cresc şansele ca acesta să trăiască sănătos mai mulţi ani.

Cele mai recente constatări, care susţin că fiecare ţigară duce la o pierdere a vieţii de 20 de minute, în medie, pentru ambele sexe, se bazează pe cifre mai actualizate, provenind din studii pe termen lung care urmăresc starea de sănătate a populaţiei.

Cifra este aproape dublă faţă de estimările din anii 2000 şi înseamnă că un fumător care fumează un pachet de 20 de ţigări pe zi pierde, în medie, şapte ore de viaţă, potrivit unui articol publicat luni de The Guardian.

Astfel, potrivit analizei, femeile pierd 22 de minute din viaţă cu fiecare ţigară pe care o fumează, în timp o ţigară fumată scurtează viaţa unui bărbat cu 17 minute, au estimat experţii într-o nou analiză. Noile estimări ale cercetătorilor sunt mai mari decât cele anterioare, care sugerau că fiecare ţigară scurtează viaţa unui fumător cu 11 minute.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL), autorii analizei, au declarat că daunele cauzate de fumat sunt „cumulative” şi că, cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat şi evită să fumeze mai multe ţigări, cu atât trăieşte mai mult.

Noua cercetare, comandată de Departamentul pentru Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie, sugerează că, dacă un fumător de 10 ţigări pe zi renunţă la fumat la 1 ianuarie, atunci până la 8 ianuarie ar putea „preveni pierderea unei zile de viaţă”. Până la 20 februarie, viaţa lor ar putea fi prelungită cu o săptămână întreagă. Iar dacă renunţarea la fumat are succes până la 5 august, aceştia vor trăi probabil cu o lună mai mult decât dacă ar fi continuat să fumeze.

„Fiecare ţigară fumată costă minute preţioase de viaţă, iar impactul cumulativ este devastator, nu numai pentru indivizi, ci şi pentru sistemele de sănătate şi economie”, spune prof. Sanjay Agrawal de la UCL.

Studiile sugerează că fumătorii pierd de obicei aproximativ acelaşi număr de ani din numărul total de ani sănătoşi de viaţă, spun autorii.

„Fumatul consumă în primul rând anii de mijloc relativ sănătoşi, în loc să scurteze perioada de la sfârşitul vieţii, care este adesea marcată de boli cronice sau handicap. Astfel, un fumător în vârstă de 60 de ani va avea de obicei profilul de sănătate al unui nefumător în vârstă de 70 de ani”.

Analiza, care va fi publicată în revista Addiction, afirmă că media de 20 de minute de speranţă de viaţă pierdute pentru fiecare ţigară „este timpul care ar fi probabil petrecut într-o stare de sănătate relativ bună”.

„Renunţarea la fumat la orice vârstă este benefică, dar cu cât fumătorii coboară mai repede de pe această scară rulantă a morţii, cu atât mai lungă şi mai sănătoasă va fi viaţa lor”, mai specifică autorii analizei.

Dr. Sarah Jackson, cercetător principal în cadrul Grupului de cercetare privind alcoolul şi tutunul din UCL, a declarat că „este vital ca oamenii să înţeleagă cât de dăunător este fumatul şi cât de mult renunţarea la fumat le poate îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă”.

Cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat, cu atât trăieşte mai mult. Renunţarea la orice vârstă îmbunătăţeşte substanţial sănătatea, iar beneficiile încep aproape imediat, a precizat ea, subliniind faptul că fumatul este una dintre principalele cauze de deces şi boală prevenibile.

„Nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare pozitivă pentru sănătatea ta şi există o serie de produse şi tratamente eficiente care îi pot ajuta pe fumători să renunţe definitiv la ţigări, iar noul an oferă o şansă perfectă pentru o nouă rezoluţie şi pentru a face acest pas”, a mai indicat medicul.

Cele trei vârste la care creierul îmbătrânește brusc

Creierul îmbătrânește și el odată cu înaintarea în vârstă, dar un nou studiu a relevat că există trei vârste la care îmbătrânirea creierului se accelerează simțitor, scrie digi-world.tv.

Un studiu publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature sugerează că procesul de îmbătrânire a creierului atinge vârfuri semnificative la trei vârste distincte: 57, 70 și 78 de ani.

Cercetătorii au analizat imaginile cerebrale ale peste 10.000 de adulți și au studiat schimbările în proteinele din sânge, identificând 13 proteine asociate cu ceea ce ei numesc „diferența de vârstă cerebrală”, un indicator al declinului cognitiv. Conform raportului, aceste modificări marcante ale creierului se produc la 57, 70 și 78 de ani.

Dieta ar putea fi secretul longevității și al sănătății cognitive

O alimentație bogată în proteine provenite din pește gras, leguminoase, nuci sau cereale integrale poate încetini procesul de îmbătrânire cognitivă și îmbunătăți memoria. În plus, verdețurile bogate în nutrienți esențiali joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului.

Un alt studiu anterior a sugerat că administrarea zilnică de multivitamine ar putea reprezenta o soluție simplă și eficientă pentru prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta mediteraneană și exercițiile fizice, aliați ai sănătății creierului pe termen lung

Experții evidențiază beneficiile dietei mediteraneene – bogată în verdețuri, fructe, nuci și pește – în menținerea sănătății cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

„O dietă sănătoasă ajută la îmbunătățirea sănătății creierului și la prevenirea declinului cognitiv”, a explicat anterior pentru New York Post dr. Lisa Young, dietetician-nutriționist și profesor de nutriție la Universitatea New York.

Pe lângă alimentație, exercițiile fizice joacă un rol esențial în menținerea minții agere. „Dacă doriți să vă păstrați mobilitatea și abilitățile cognitive, este important să vă mișcați zilnic și să vă folosiți mușchii. S-ar putea să fii surprins să știi că și puțină mișcare zilnică reduce riscul de demență”, a declarat neurologul Kim Johnson Hatchett pentru Self.

Somnul și învățarea de lucruri noi, esențiale pentru un creier sănătos

Un somn de calitate este crucial pentru funcționarea optimă a creierului, iar lipsa acestuia poate accelera îmbătrânirea cerebrală, arată un studiu publicat anul trecut. Pe de altă parte, un program constant de somn – cel puțin șapte ore pe noapte – poate încetini procesul de îmbătrânire, conform altor cercetări.

În plus, învățarea de lucruri noi, precum o limbă străină sau un instrument muzical, are un impact pozitiv asupra sănătății creierului, susține Rachelle Summers, neurocercetător și antrenor de wellness mental.

Singurătatea, inamic tăcut al sănătății mintale și fizice

Singurătatea poate avea efecte nocive asupra minții și sănătății generale, fiind la fel de dăunătoare ca fumatul a 15 țigări pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un studiu indică faptul că adulții în vârstă care se confruntă cu singurătate cronică prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, iar izolarea socială poate duce la micșorarea creierului.

„Având în vedere consecințele profunde ale singurătății și izolării asupra sănătății și societății, avem obligația de a investi în refacerea țesutului social al comunităților noastre, așa cum am făcut pentru alte probleme globale de sănătate, precum consumul de tutun, obezitatea și criza dependențelor”, a declarat anterior Dr. Vivek Murthy, chirurgul general al Statelor Unite.

Şapte tipuri de cancer sunt legate de consumul de alcool

Băuturile alcoolice ar trebui să aibă pe sticle etichete cu un avertisment cu privire la riscurile de cancer, a declarat vineri Chirurgul general al SUA, într-o mişcare ce ar putea semnala o schimbare către o reglementare mai agresivă a domeniului, după modelul tutunului, relatează Reuters citat de digi-world.tv.

Consumul de alcool creşte riscul în cazul a cel puţin şapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de sân, de colon şi de ficat, însă majoritatea consumatorilor americani nu sunt conştienţi de acest lucru, a spus Vivek Murthy.

Chirurgul general al SUA este o funcţie guvernamentală echivalentă cu şeful sănătăţii publice. Acesta trebuie să ofere americanilor cele mai bune informaţii ştiinţifice disponibile cu privire la modul de îmbunătăţire a sănătăţii lor, transmite News.ro.

Murthy a cerut, de asemenea, ca orientările privind limitele de consum de alcool să fie reevaluate, astfel încât oamenii să poată cântări riscul de cancer atunci când decid dacă să bea sau cât să bea, alături de avertismentele actuale privind defectele congenitale şi deficienţele în cazul conducerii maşinilor.

„Consumul de alcool este a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun şi obezitate, crescând riscul pentru cel puţin şapte tipuri de cancer”, a transmis biroul lui Murthy într-o declaraţie care însoţeşte noul raport.

Documentul mai stipulează că alcoolul este vinovat pentru 100.000 de cazuri de cancer şi 20.000 de decese cauzate de cancer în SUA în fiecare an, mai mult decât cele 13.500 de decese cauzate de accidente rutiere asociate alcoolului.

Legătura directă dintre consumul de alcool şi riscul de cancer este bine stabilită pentru cel puţin şapte tipuri de cancer indiferent de tipul de alcool (de exemplu, bere, vin şi băuturi spirtoase) care este consumat”, se arată în raport. Este vorba inclusiv de cancere ale esofagului, gurii, gâtului şi laringelui.

Noul raport recomandă ca furnizorii de asistenţă medicală să încurajeze depistarea consumului de alcool şi trimiterea la tratament, după caz, iar eforturile de sensibilizare generală să fie extinse.

Băuturile alcoolice din Statele Unite poartă în prezent o etichetă de avertizare sanitară care le sfătuieşte pe femeile însărcinate să nu bea alcool şi precizează că, de asemenea, consumul afectează capacitatea unei persoane de a conduce o maşină sau de a folosi utilaje. Această etichetă nu s-a schimbat de la apariția sa în 1988.

Caniculă greu de suportat! Țările din vestul Europei se confruntă cu temperaturi ridicate
Articolul anterior
Sofia Rotaru a împlinit 73 de ani! Artista a publicat mai multe fotografii în care apare alături de sora sa, copii și nepoți
Articolul următor