14 noiembrie, Farmacia Familiei măsoară gratuit glicemia/P

În Republica Moldova, 1147 de persoane, inclusiv 31 de copii, și-au pierdut viața în anul 2023 din cauza pneumoniei. Datele au fost făcute publice de Agenția Națională pentru Sănătate Publică în contextul marcării Zilei mondiale a pneumoniei, comunică MOLDPRES.

Solicitată de agenție, șefa Serviciului informare și comunicare al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Olesea Croitor, a menționat că, în acest an, tema evenimentului este „Fiecare respirație contează: opriți pneumonia în calea sa” și evidențiază semnificația fiecărei respirații și urgența opririi pneumoniei prin depistare, tratament și prevenire precoce.

Conform medicilor, pneumonia este o infecție respiratorie gravă cauzată de virusuri, bacterii sau fungi, care afectează plămânii, limitând aportul de oxigen către celulele organismului. Persoanele cele mai expuse riscului de a face pneumonie sunt copiii sub cinci ani și adulții cu vârste de peste 70 de ani.

Simptomele pneumoniei pot varia de la ușoare până la foarte grave, cele mai frecvente fiind: tusea, febra, frisoane, dificultate în respirație, dureri în piept, stare generală de rău, oboseală etc. Alte simptome pot varia în funcție de cauză, severitatea bolii, vârstă și alți factori.

Factorii de risc care cresc susceptibilitatea la pneumonie includ: accesul limitat la servicii de prevenire și îngrijire, malnutriția, poluarea aerului în rezultatul arderii combustibililor fosili și a consumului de tutun, prezența bolilor cronice.

Oamenii de știință de la un institut de cancer recent deschis de la Universitatea Cambridge au început lucrările care identifică schimbările în celule cu mulți ani înainte ca acestea să devină tumori. Cercetarea ar trebui să ajute la proiectarea unor modalități radical noi de tratare a cancerului, spun ei, transmite stirileprotv.ro.

Institutul Early Cancer – care tocmai a primit 11 milioane de lire sterline de la un donator anonim – se concentrează pe găsirea unor modalități de a aborda tumorile înainte ca acestea să producă simptome.

Cercetarea va exploata descoperirile recente care au arătat că mulți oameni dezvoltă afecțiuni precanceroase care stau în așteptare pentru perioade lungi.

„Latența ca un cancer să se dezvolte poate dura ani de zile, uneori pentru un deceniu sau două, înainte ca afecțiunea să se manifeste brusc la pacienți”, a spus profesorul Rebecca Fitzgerald, directorul institutului.

„Atunci, medicii descoperă că se luptă să trateze o tumoare care, până atunci, sa răspândit prin corpul unui pacient. Avem nevoie de o abordare diferită, una care să poată detecta o persoană cu risc de cancer de la început, folosind teste care pot fi administrate unui număr mare de oameni”.

Un exemplu în acest sens este citoburetele – un burete pe o sfoară – care a fost dezvoltat de Fitzgerald și echipa ei.

Este înghițit ca o pastilă, se extinde în stomac într-un burete și apoi este tras în sus de esofag, colectând celulele esofagului pe drum. Acele celule care conțin o proteină, numită TFF3 – care se găsește numai în celulele precanceroase – oferă apoi un avertisment timpuriu că un pacient este expus riscului de cancer esofagian și trebuie monitorizat.

În mod esențial, acest test poate fi administrat simplu și pe scară largă.

Acest lucru contrastează cu abordările actuale ale altor tipuri de cancer, a adăugat Fitzgerald.

„În prezent, detectăm multe tipuri de cancer cu întârziere și trebuie să venim cu medicamente, care au devenit din ce în ce mai scumpe. Adesea prelungim viața cu câteva săptămâni la un cost de zeci de mii de lire sterline. Trebuie să privim asta dintr-o perspectivă diferită”.

O abordare adoptată de institut – care urmează să fie redenumită Institutul de Cancer precoce Li Ka-shing după filantropul din Hong Kong, care a susținut alte cercetări Cambridge privind cancerul – se concentrează pe probe de sânge.

Furnizate de femei ca parte a serviciilor anterioare de screening pentru cancer ovarian și păstrate în magazine speciale, aceste mostre au fost acum reutilizate de institut.

„Avem aproximativ 200.000 de astfel de mostre și sunt o mină de aur”, a spus Jamie Blundell, un lider al grupului de cercetare la institut.

Folosind aceste probe, cercetătorii au identificat modificări care îi diferențiază pe acei donatori care au fost ulterior diagnosticați cu cancer de sânge la 10 sau chiar 20 de ani după ce au furnizat mostre.

„Descoperim că există modificări genetice clare în sângele unei persoane cu mai mult de un deceniu înainte ca acestea să înceapă să prezinte simptome de leucemie”, a spus Blundell.

„Asta arată că există o fereastră lungă de oportunitate pe care o poți folosi pentru a interveni și a oferi tratamente care vor reduce șansele de a face cancer”.

Longevitatea umană reprezintă de mult timp un subiect important de cercetare la nivel mondial, scrie stirileprotv.ro.

Mulţi cercetătorii au încercat să determine de ce unii oameni trăiesc mai mult decât alţii, progresele fiind inegale.

Acum, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, a identificat o proteină despre care există dovezi că poate influenţa longevitatea.

Cercetătorii au pornit de la analiza unui grup de proteine controlat de factorul de transcripţie FOXO, cunoscut ca un hub de reglare a longevităţii în organism.

În acest grup, cercetătorii au identificat o proteină, denumită OSER1, despre care au obţinut dovezi că are o influenţă importantă asupra longevităţii.

“Am identificat această proteină care poate extinde longevitatea. Este un nou factor de creştere a longevităţii, fiind o proteină care există la multe animale, precum muşte de fructe, nematode, viermi de mătase, dar şi la oameni”, a declarat prof. Lene Juel Rasmussen, coautor al studiului, citat de sciencedaily.com.

Cercetătorii au analizat date privind prezenţa proteinei la diferite animale şi au comparat datele cu cele dintr-un grup de oameni, pentru a verifica dacă efectele sunt similare.

“Dacă gena există doar în modelele animale, poate fi greu de transpus în sănătatea umană, motiv pentru care am analizat încă de la început potenţialele proteine ​​asociate longevităţii care există în multe organisme, inclusiv la oameni. Pentru că, în definitiv, suntem interesaţi să identificăm gene ale longevităţii umane pentru posibile intervenţii şi dezvoltări de medicamente”, a explicat cercetătorul Zhiquan Li, autor principal al studiului.

După ce au demonstrat efectul OSER1 asupra longevităţii, cercetătorii analizează în prezent modul în care proteina funcţionează la nivelul celulelor, în modele preclinice.

“Acesta este primul studiu care demonstrează că OSER1 este un regulator semnificativ al îmbătrânirii şi longevităţii. În viitor, sperăm să oferim indicii despre bolile specifice legate de vârstă şi procesele de îmbătrânire pe care OSER1 le influenţează”, a mai spus Zhiquan Li.

Următorul pas este identificarea unor posibile ţinte terapeutice în legătură cu proteina OSER1, pentru afecţiuni asociate îmbătrânirii, precum bolile metabolice, cardiovasculare şi neurodegenerative.