5 obiceiuri simple care pot mări speranța de viață cu 14 ani

14/12/2022

Cercetătorii au descoperit obiceiurile care pot crește speranța de viață. Un studiu recent al Universității Harvard a avut ca obiectiv aflarea impactului pe care factorii stilului de viață îl au asupra mortalității premature și speranței de viață. Cercetarea a fost publicată în jurnalul Circulation și a fost una dintre cele mai mari ca dimensiuni realizată vreodată.

Cercetătorii au examinat istoricul medical al 120.000 de persoane, iar rezultatele nu au fost atât de surprinzătoare pe cât se așteptau. Aceștia au aflat că cei care urmăresc aceste cinci obiceiuri trăiesc cu 14 ani mai mult:

Antrenează-te zilnic pentru a încetini procesul de îmbătrânire

A fost demonstrat în repetate rânduri că exercițiile fizice reduc riscul bolilor de inimă și a diverselor afecțiuni cronice, ajutându-te să menții puterea din mușchi, un lucru foarte important odată cu înaintarea în vârstă. Specialiștii recomandă 30 de minute de exerciții în fiecare zi pentru un corp sănătos. De asemenea, exercițiile fizice încetinesc procesul de îmbătrânire.

Urmează o dietă echilibrată

Probabil cel mai puțin surprinzător obicei din această listă îl constituie consumul echilibrat de alimente. Cercetările arată că respectarea unei diete echilibrate de-a lungul vieții te ajută să trăiești mai mult. Există o mulțime de informații despre ceea ce trebuie și nu trebuie să mâncăm, însă cele mai frecvente recomandări se regăsesc în piramida alimentelor pe care ai văzut-o pentru prima dată, probabil, în școala generală – multe fructe și legume, carne slabă și pește, curcan, ouă, lapte, cereale și cât mai puțin zahăr procesat. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l ții minte în legătură cu acest aspect este că ai nevoie de o dietă sănătoasă.

Menține indicele de masă corporală

Indicele de masă corporală se referă la greutate, mai exact, greutatea calculată în funcție de înălțime. Cercetătorii sugerează menținerea unui indice de masă corporală între 18.5 și 24.9, în funcție de înălțimea și greutatea ta. Menținerea unui indice optim ajută la prevenirea bolilor de inimă și a diabetului.

Nu consuma alcool în mod regulat

Studiul arată că este nesănătos consumul de alcool în cantități mari, acesta provocând boli ale inimii. Cercetătorii au descoperit că persoanele care beau alcool moderat, adică maximum două pahare pe zi (de preferat vin roșu), ar putea fi chiar mai sănătoase decât cele care nu beau deloc.

Renunță la fumat

Fumatul a fost dintotdeauna o cauză primară a multor boli, și cu toate că suntem perfect conștienți de efectele pe care le produce, continuăm să le ignorăm. Renunțarea la fumat prelungește speranța de viață și contribuie la un stil de viață sănătos.

sursa

De ce te simți obosit după ce stai un timp îndelungat la soare?

Deși razele solare și timpul petrecut în aer liber sunt benefice pentru organism, statul îndelungat la soare te poate face să te simți obosit, chiar dacă nu faci vreun efort fizic. Potrivit specialiștilor, organismul pierde energie atunci când încearcă să se răcească.

Indiferent dacă este frig sau cald afară, corpul tău lucrează constant pentru a menține o temperatură normală. Când temperaturile cresc vara, transpirația este principalul mod prin care corpul se răcorește. Deși pare un proces pasiv, transpirația necesită multă muncă din partea corpului.

„Ritmul cardiac și rata metabolică cresc atunci când transpiri,” spune Dr. Matthew Badgett. Metabolismul folosește calorii din alimente și băuturi pentru a alimenta funcțiile corpului, precum respirația și circulația sângelui. Când îți este cald, vasele de sânge se dilată și trimit mai mult sânge la suprafața pielii pentru a se răci. Acest proces, numit vasodilatație, permite sângelui cald să se răcească pe măsură ce circulă aproape de suprafața pielii.

Este umiditate mare

Căldura plus umiditatea sunt adevărați inamici ai energiei tale. „Te simți mai răcorit când picăturile de transpirație se evaporă de pe piele,” explică Dr. Badgett. „Dar în climă umedă, aerul este deja plin de apă. Picăturile de transpirație se evaporă mai lent, așa că inima și corpul tău lucrează și mai mult pentru a te răcori.”

Nu bei suficientă apă

Toată transpirația care se scurge de pe corpul tău este un semn că pierzi multe lichide. Dacă nu bei suficiente lichide pentru a înlocui pierderile, poți deveni deshidratat. Oboseala, setea crescută, durerile de cap și pauzele rare de mers la toaletă sunt toate semne ale deshidratării.

„Te simți obosit pentru că există mai puțin sânge care circulă către creier și organe,” explică Dr. Badgett.

Bei băuturile nepotrivite

Este ușor să bei una, două sau mai multe băuturi alcoolice reci într-o zi toridă. Dar combinația de alcool și căldură poate duce la deshidratare, oboseală și alte pericole. „Alcoolul este un diuretic. Te face să urinezi mai des, pierzând astfel lichide,” spune Dr. Badgett. „De asemenea, este mai puțin probabil să observi că te supraîncălzești când bei alcool.”

Dieta este „în vacanță”

Ceaiul dulce, înghețata și gustările sărate au un gust mai bun vara. Deși nu este nimic rău în a te răsfăța ocazional, aceste alimente și băuturi nu au nutrienții necesari pentru energie. În schimb, vei experimenta creșteri și scăderi rapide ale nivelului de zahăr din sânge.

Pielea este deteriorată de soare

Chiar și când folosești cremă de protecție solară, razele puternice ultraviolete (UV) ale soarelui îți afectează pielea. Expunerea la lumina UV de dimineață este energizantă și te ajută să te trezești în fiecare dimineață. Dar prea mult soare poate duce la arsuri solare. „Arsurile solare cresc temperatura corpului și necesită energie pentru vindecare,” notează Dr. Badgett.

Ești într-o stare de letargie

Mulți oameni se simt obosiți după prânz, renumitul declin de după-amiază. Această perioadă somnolentă coincide cu momentul în care soarele este cel mai strălucitor. „Ritmul tău circadian natural te face să te simți obosit între 1 și 3 după-amiază,” spune Dr. Badgett.

Ești obosit sau este epuizare termică?

Deși te poți simți obosit după o zi la soare, oboseala cauzată de soare nu este de obicei un risc pentru sănătate. Dar bolile induse de căldură, precum epuizarea termică și insolația, sunt. Epuizarea termică provoacă oboseală extremă și alte simptome precum crampe musculare, greață și dureri de cap.

Dacă nu te răcorești rapid intrând într-o clădire cu aer condiționat, făcând un duș rece sau punând o cârpă umedă pe frunte sau pe ceafă, poți progresa către insolație.

Aceste sfaturi te pot ajuta să ai mai multă energie și să te distrezi mai mult la soare:

1. Luptă împotriva oboselii cu alimente care conțin electroliți, cum ar fi pepenele roșu și bananele.

2. Previne deshidratarea bând apă, băuturi cu electroliți sau o băutură de vară cu fructe.

3. Caută umbră sub copaci, corturi și umbrele.

4. Permite-ți un pui de somn scurt (cinci până la zece minute), de preferat în interior.

5. Folosește cremă de protecție solară pentru a te proteja împotriva arsurilor solare și a reduce riscul de cancer de piele.

Simțirea oboselii după ce petreci timp la soare nu este neobișnuită. Totuși, este important să fii atent la semnalele corpului tău, mai ales atunci când lucrezi sau faci exerciții în căldură. Dacă observi semne de deshidratare sau boală cauzată de căldură, caută un loc răcoros pentru a te odihni și bea mai multă apă.

sursa

Ce să mănânci și ce să eviți înainte de a dona sânge

Donarea de sânge este un act altruist care poate salva vieți. Ce este bine să faci înainte și după donarea de sânge? Pentru a te pregăti corespunzător, trebuie să te concentrezi pe consumul de alimente bogate în fier și să te hidratezi adecvat. Iată câteva sfaturi de la specialiști:

Foto: Shutterstock.

Fierul este esențial pentru producerea celulelor roșii din sânge. Există două tipuri de fier în dietă: fier hem și fier non-hem. Fierul hem, care se absoarbe mai eficient, se găsește în produse de origine animală, în timp ce fierul non-hem se găsește în alimentele vegetale.

Alimente bogate în fier hem:

Carne: Vită, porc, miel
Păsări de curte: Pui, curcan
Pește și fructe de mare: Ton, creveți, crab
Organe: Ficat

Alimente bogate în fier non-hem:

Legume: Spanac, broccoli, varză kale
Leguminoase: Fasole neagră, năut, linte
Cereale și pâine: Produse îmbogățite sau din grâu integral
Fructe: Prune uscate, stafide, smochine, căpșuni

Vitamina C

Vitamina C ajută organismul să absoarbă mai bine fierul non-hem. Include în dietă alimente bogate în vitamina C, precum:

Portocale
Căpșuni
Kiwi
Mango
Papaya

Hidratarea

Aproximativ 90% din sângele tău este apă, așa că este esențial să te hidratezi bine pentru a evita deshidratarea și a menține tensiunea arterială la un nivel optim. Bea un pahar suplimentar de apă (16 uncii) cu o zi înainte de donare și continuă să bei apă după donare, cu un total de 32 de uncii suplimentare.

Ce să eviți înainte de a dona sânge

Alcoolul: Te va deshidrata și poate agrava starea de după donare. Alimente grase: Pot influența rezultatele testelor efectuate pe sângele donat și pot provoca variații ale nivelului de zahăr din sânge. Aspirina: Dacă donezi trombocite, evită aspirina cu cel puțin 48 de ore înainte, deoarece poate afecta coagularea sângelui.

Ce să mănânci după donarea de sânge

După donare, consumă gustările oferite și continuă să te hidratezi bine. Evită alcoolul pentru restul zilei, deoarece nivelul de alcool din sânge poate crește rapid în condițiile unui volum de sânge redus.

Exerciții fizice după donare?

Evită activitățile fizice intense pentru 24 de ore după donare. Activitățile zilnice normale sunt în regulă, dar un antrenament intens ar trebui amânat pentru a permite corpului să se recupereze.

Suplimente de fier pentru donatorii frecvenți

Dacă donezi sânge frecvent (de trei sau mai multe ori pe an), ia în considerare un supliment de fier sau un multivitamin cu fier pentru a menține niveluri sănătoase de fier.

Importanța donării de sânge

Donarea de sânge este esențială, fiecare donație având potențialul de a salva mai multe vieți. Asigură-te că te pregătești corect și îți menții sănătatea pentru a face acest gest nobil cât mai eficient posibil.

Cu aceste sfaturi, te poți pregăti optim pentru donarea de sânge și te poți asigura că experiența ta va fi una pozitivă.

sursa

Peste un miliard de oameni de pe glob riscă boli grave pentru că nu fac suficient sport, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

Aproape 1,8 miliarde de adulţi sunt expuşi riscului de a dezvolta boli precum cancer, accident vascular cerebral, demenţă şi diabet din cauza unui nivel insuficient de activitate fizică, iar această situaţie continuă să se înrăutăţească, potrivit unui raport, informează DPA, citată de Agerpres.

Conform unui nou studiu realizat de cercetători din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi de cadre universitare, inactivitatea fizică la nivel global a crescut cu circa cinci puncte procentuale în perioada 2010-2022.

Per ansamblu, circa o treime din adulţi (31%) la nivel global nu fac suficientă mişcare, un procent în creştere faţă de 23% (900 de milioane de persoane) în anul 2000 şi 26% în 2010.

Dacă această tendinţă se menţine, experţii preconizează că până în 2030, circa 35% din populaţia adultă va fi deficitară la capitolul activităţi fizice.

Studiile au arătat că lipsa activităţilor fizice creşte riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral, diabet de tip 2, demenţă şi cancer, cum ar fi cel de sân şi de colon.

Din punctul de vedere al diferenţelor de gen, se pare că femeile au în mod constant o probabilitate mai mică de a face mişcare în comparaţie cu bărbaţii, ratele de inactivitate fiind de 34% în cazul femeilor faţă de 29% în cazul bărbaţilor.

Noul studiu, publicat în revista The Lancet Global Health, avertizează că omenirea riscă să rateze obiectivul global privind reducerea inactivităţii fizice până în 2030.

„Aceste noi descoperiri evidenţiază o oportunitate pierdută de a reduce ratele de cancer, boli cardiace şi de a îmbunătăţi bunăstarea mintală prin practicarea mai multor activităţi fizice. Trebuie să ne reînnoim angajamentele în ceea ce priveşte creşterea nivelurilor de activitate fizică şi să prioritizăm măsuri îndrăzneţe, cum ar fi politici consolidate şi finanţări mai mari pentru a inversa această tendinţă îngrijorătoare”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Recomandările OMS

Potrivit recomandărilor OMS, adulţii ar trebui să realizeze 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată sau 75 de minute de activitate fizică de intensitate ridicată în fiecare săptămână.

Exemplele de activităţi moderate includ mersul pe jos într-un ritm alert (șase kilometri pe oră sau mai rapid), activităţi de curăţenie intensă, cum ar fi spălarea geamurilor sau datul cu mopul, mersul pe bicicletă cu viteza de 16-19 kilometri pe oră şi badminton.

Exemple de activităţi fizice intense sunt drumeţiile, jogging la o viteză de 10 kilometri pe oră sau mai rapid, săpatul în grădină, mersul rapid cu bicicleta, un meci de fotbal de baschet sau de tenis.

Potrivit OMS, o activitate fizică insuficientă înseamnă nerealizarea nivelului de exerciţii recomandat săptămânal.

Potrivit noului studiu, care a inclus date şi estimări provenite din 163 de ţări şi teritorii, persoanele cu vârste de peste 60 de ani sunt mai puţin active decât persoanele mai tinere.

Deşi ţările occidentale cu venituri mari par să reducă treptat ratele de inactivitate (la 28% din populaţie în 2022), ele sunt în continuare în afara graficului.

Adunarea Mondială a Sănătăţii a stabilit drept obiectiv global – care, cel mai probabil, va fi însă ratat – o reducere cu 15% a activităţii fizice insuficiente în perioada 2010-2030.

„Inactivitatea fizică este o ameninţare tăcută asupra sănătăţii globale, contribuind semnificativ la povara reprezentată de bolile cronice. Prin transformarea activităţii fizice într-o activitate accesibilă, convenabilă prin prisma costurilor şi plăcută pentru toată lumea, putem reduce semnificativ riscul bolilor netransmisibile şi putem crea o populaţie mai sănătoasă şi mai productivă”, a declarat Rudiger Krech, director OMS pentru promovarea sănătăţii.

Panagiota Mitrou, directoare de cercetare, politici şi inovaţie în cadrul World Cancer Research Fund, a declarat: „Acest raport oportun este un semnal de alarmă care ne avertizează că trebuie luate mai multe măsuri pentru a încuraja oamenii să fie mai activi.”

„Guvernele trebuie să recunoască faptul că activitatea fizică este incredibil de importantă pentru sănătatea noastră mintală şi fizică, protejează printre altele împotriva mai multor timpuri de cancer şi ajută oamenii să aibă o greutate corporală sănătoasă, ceea ce, la rândul său, reduce riscul privind 13 tipuri de cancer”, a adăugat ea.