Aspirina, în doze mici, scade riscul de internare la terapie intensivă a bolnavilor cu Covid-19, arată un nou studiu al Univerisității George Washington
Aspirina, în doze mici, are efect antiagregant plachetar, ce reduce capacitatea de agregare a trombocitelor. Persoanele care folosesc în mod constant aspirina în doze mici au fost obiectul unui studiu.
În doze mici, aspirina are capacitatea de a proteja plămânii și reduce nevoia de ventilație la pacienții infectați cu Covid-19, se arată într-un studiu al Univerisității George Washington publicat miercuri și citat de CNN.
Ieftină și accesibilă, aspirina îi ține pe bolnavii infectați departe de secțiile de terapie intensivă și reduce riscul decesului provocat de Covid-19, probabil datorită faptului că previne formarea cheagurilor de sânge, susține o echipă de cercetători de la Universitatea George Washington, într-un studiu publicat în jurnalul Anesthesia & Analgesia.
Aspirina poate preveni apariția cheagurilor de sânge, acesta fiind și motivul pentru care persoanele care au avut un atac de cord sunt sfătuite de către medici să ia aspirină, zilnic, în doze mici.
„Motivul pentru care am început să cercetăm aspirina în relație cu infecția provocată de Covid-19 este pentru că, în primăvară, ne-am dat seama că toți acești pacienți prezentau complicații asociate cu tromboza sau multiple cheaguri de sânge formate pretutindeni în organism”, a declarat pentru CNN medicul Jonathan Chow, profesor asistent de anestezie și medicină de urgență la Școala de Medicină și Științe Medicale George Washington.
„Datorită acestui fapt, ne-am gândit că folosirea unui agent antiplachetar sau un medicament care subțiază sângele, precum aspirina, poate fi de ajutor în tratarea infecțiilor provocate de Covid-19”, a mai spus Chow.
Echipa a analizat dosarele medicale pentru 412 pacienți internați în mai multe spitale din Statele Unite, între lunile martie și iulie 2020.
În jur de 24% dintre aceștia au primit aspirină în decurs de 24 de ore de la internare sau în cele șapte zile care au precedat internarea.
Cei mai mulți însă, în proporție de 76%, nu au fost tratați cu aspirină.
Folosirea aspirinei a fost asociată cu o reducere de 46% a ventilației mecanice, o reducere de 43% a internării la terapie intensivă și o scădere cu 47% a mortalității intraspitalicești, se mai arată în studiu.
Alte studii au concluzii similare.
Unul dintre ele, publicat în jurnalul PLOS One, a analizat situațiile a 30.000 de veterani din Statele Unite care erau infectați cu virusul și s-a constatat că, în cazul celor care luau aspirină, riscul de deces provocat de COVID-19 era la jumătate față de cel al pacienților cărora nu li se administra pastila.
Pe de altă parte, Chow a avertizat că există și limitări ale studiului.
Una dintre ele este aceea că echipa a analizat dosarele pacienților, dar nu a studiat efectul aspirinei în comparație cu placebo, cercetând efectele în timp real.
El a făcut trimitere către studiul „Recovery Trial”, din Marea Britanie, care investighează aceeași legătură între aspirină și COVID-19, dar într-un studiu randomizat cu grup de control, arătând că acesta ar avea ultimul cuvânt de spus în ce privește efectele aspirinei asupra pacienților COVID.
Primul caz de febră tifoidă din ultimii 5 ani, înregistrat în Republica Moldova. Autoritățile vin cu precizări
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) informează despre înregistrarea unui caz de import de febră tifoidă, la un tânăr în vârstă de 20 de ani, originar din Nigeria, domiciliat în Republica Moldova, orașul Tiraspol,informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.
La apariția primelor simptome ale bolii (febră, frisoane, cefalee, slăbiciuni, greață, vomă, scaune lichide, dureri abdominale și musculare), tânărul a solicitat asistența medicului de familie. În prezent, acesta primește tratament specializat în cadrul unei instituții medicale din mun. Chișinău, starea de sănătate fiind de gravitate medie.
În rezultatul anchetei epidemiologice, s-a stabilit că persoana s-a aflat, în perioada 10.12.2024 – 04.01.2025, în Republica Federală Nigeria. Conform anamnezei clinico-epidemiologice și a istoricului de călătorie într-o țară endemică febrei tifoide, a fost indicat examenul de laborator, rezultatul fiind pozitiv.
În Republica Moldova, ultimul caz de febră tifoidă a fost raportat în anul 2019, la o persoană revenită din Irak.
Febra tifoidă este o boală infecțioasă specifică omului, ce se manifestă prin febră cu creștere treptată în fiecare zi, slăbiciuni generale, cefalee, diaree sau constipație, oboseală extremă.
ANSP vine cu următoarele recomandări pentru călători, în scopul prevenirii infectării cu febra tifoidă:
Spălați-vă bine mâinile cu apă și săpun înainte de a mânca, înainte de a manevra cu alimentele, dar și în timpul preparării lor.
Folosiți dezinfectant pentru mâini cu cel puțin 60% alcool, dacă nu sunt disponibile surse de apă și săpun.
Folosiți surse de apă și materii prime sigure.
Folosiți apa potabilă sau tratați-o pentru a o face potabilă (fierbeți apa timp de 1 minut).
Evitați băuturile cu gheață, cu excepția cazului în care gheața este făcută din apă îmbuteliată sau fiartă.
Nu consumați alimentele preparate de cineva care este bolnav sau a fost bolnav recent.
Vaccinați-vă împotriva febrei tifoide în cazul în care planificați să plecați în zonele endemice.
Dacă aveți careva simptome în timpul sau după revenirea din călătorie, solicitați de urgență consultația medicului și menționați faptul că ați călătorit în zone endemice, în special Asia și Africa sub-sahariană.
Menționăm că Republica Moldova dispune de capacități de diagnostic de laborator al acestei infecții.
Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții
Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.
Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.
Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei. Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.
Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.
Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al Thomas Jefferson University’s Light Research Program.
„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte
Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.
Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.
Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive.
Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă
Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.
De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.
Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.
Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase.
Alimente care curăță plămânii și scad riscul de astm, bronșită sau BPOC
Alimente care curăță plămânii. Detoxifierea plămânilor este esențială pentru menținerea sănătății respiratorii, în special în aceste vremuri în care expunerea la poluanți, toxine și alergeni este larg răspândită, scrie doctorulzilei.ro.
De-a lungul timpului, substanțele nocive precum poluanții aerului, fumul de țigară și substanțele chimice industriale se pot acumula în plămâni, ceea ce duce la inflamație, acumulare de mucus și afectarea funcției pulmonare.
Detoxifierea plămânilor ajută la eliminarea acestor toxine, reducând riscul bolilor respiratorii cronice precum astmul, bronșita și BPOC (boala pulmonară obstructivă cronică). Detoxifierea întărește, de asemenea, capacitatea plămânilor de a filtra agenții patogeni și particulele dăunătoare, întărind sistemul imunitar și sporind rezistența la infecții.
1.Usturoiul
Usturoiul conține alicină, un compus cu proprietăți puternice antiinflamatorii, antibacteriene și antioxidante. Ajută la reducerea inflamației pulmonare, la combaterea infecțiilor și la promovarea expulzării mucusului din plămâni.
Consumul regulat de usturoi poate întări sistemul imunitar și poate îmbunătăți sănătatea respiratorie generală, făcându-l un aliment puternic detoxifiant.
2. Ghimbirul
Ghimbirul este renumit pentru capacitatea sa de a calma problemele respiratorii prin reducerea inflamației căilor respiratorii. Ajută la descompunerea și la eliminarea mucusului, facilitând eliminarea toxinelor de către plămâni.
Compușii antiinflamatori naturali ai ghimbirului, cum ar fi gingerolul, ajută, de asemenea, la protejarea plămânilor de iritanti și poluanți.
3. Turmericul
Turmericul este bogat în curcumină, un puternic antiinflamator și antioxidant. Curcumina ajută la reducerea inflamației plămânilor, neutralizează radicalii liberi nocivi și susține procesele naturale de detoxifiere ale organismului. Consumul regulat de turmeric poate îmbunătăți funcția pulmonară, poate proteja împotriva bolilor pulmonare și poate ajuta la detoxifierea substanțelor nocive din plămâni.
4. Ceaiul verde
Ceaiul verde este încărcat cu catechine, antioxidanți care ajută la reducerea inflamației plămânilor și protejează împotriva daunelor oxidative cauzate de poluanți și toxine.
Consumul de ceai verde poate îmbunătăți sănătatea plămânilor prin reducerea riscului de boli respiratorii cronice, îmbunătățirea funcției pulmonare și sprijinirea căilor naturale de detoxifiere ale organismului.
