Atacul de panică la copii și adolescenți: sfaturile terapeutului

29/01/2023

Atacul de panică, una dintre cele mai înfricoșătoare trăiri emoționale pe care o persoană le poate experimenta, este mai des întâlnită decât se crede.

Institutul Național de Sănătate Mintală din Statele Unite a anunțat că 2,7% din persoane a raportat un atac de panică în ultimul an calendaristic, iar în Europa raportul State of Mind 2021 al UNICEF plasează statistic numărul de copii și adolescenți afectați de anxietate și depresie cu vârsta între 10-19 ani la 54,8 %, distribuția pe sexe a acestui procent fiind de 70,1% pentru fete și 39,6% pentru băieți. Aceste cifre ne ajută să înțelegem că raportarea unui atac de panică la copii și adolescenți nu este nici ea deloc de neglijat pentru că de cele mai multe ori atacurile de panică sunt asociate cu tulburarea de anxietate generalizată și cu episoadele depresive. Din păcate însă nu doar persoanele afectate de aceste tulburări pot suferi un atac de panică.

Cum se manifestă un atac de panică?

Atacul de panică este un episod brusc de teamă extrem de intensă care se asociază cu trăiri și senzații corporale specifice: bătăi extrem de rapide ale inimii, senzația de lipsă de aer, transpirații puternice, tremurături, dureri în piept sau burtă, greață, încețoșarea vederii, durere de cap, amețeală. La nivel psihic atacul de panică se poate resimți ca senzație de moarte iminentă, de pierdere a controlului, de pierdere a minții și deseori cu dorința de a fugi de teama resimțită. De cele mai multe ori atacul de panică poate să apară fără un trigger care să poată fi indentificat (ca în cazul unei sperieturi puternice de un anume pericol). De aceea atacul de panică poate apărea oricând și deseori persoanele sunt luate prin surprindere de puternica manifestare. Majoritatea atacurilor de panică sunt scurte și durează între 5-20 minute, apoi starea se calmează, persoana însă poate rămâne speriată și cu nevoie de suport (uneori chiar medical) în primele minute de după eveniment. Simptomele sunt aceleași și la adult și la copil, manifestările însă pot fi uneori mai dificil de diagnosticat.

Atacul de panică și Tulburarea de panică

Orice persoană, fie că este copil sau adult poate să aibă un atac de panică în orice moment cronologic al vieții sale, însă uneori atacurile de panică devin repetate și pot să fie asociate cu anumite situații specifice. În acel moment persoanele încep să evite situații sau locuri în care au pățit un atac de panică. Tulburarea de panică este diagnosticată atunci când există mai mult de un episod pe lună și care este însoțit apoi de îngrijorări despre posibilitatea apariției unui nou atac de panică, îngrijorare privind implicațiile și consecințele unui atac de panică și o schimbare în comportament datorată acestor manifestări (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Health Disorders, DSM 5, APA 2013). Aceste criterii se aplică și pentru diagnosticul tulburării în cazul copiilor sau al adolescenților.

Cauzele atacului de panică

Atacul de panică are multiple cauze, implicațiile sunt atât de ordin cognitiv (stilul de gândire), neuroanatomice și genetice. Modelul actual de explicare a acestor manifestări implică interacțiune extrem de complexă între toate aceste arii. Cel mai ușor model de înțeles este modelul cognitiv al anxietății și atacului de panică care consideră că senzațiile intense de panică apar ca o interpretare eronată a unor senzații corporale normale, persoana crezând că aceste senzații sunt periculoase. De exemplu o persoana care resimte bătăi ușor mai puternice ale inimii (ca după o activitate fizică mai intensă) le poate interpreta ca și ‘boală/atac de cord’, ulterior atenția este îndreptată și mai mult asupra senzației fizice apărând interpretări eronate în gândire o să mor acum/pățesc ceva rău’ ceea ce intensifică și mai mult senzațiile/gândurile percepute declanșând panica.

Atacul de panică poate apărea și în anumite boli fizice și de aceea atenția în diagnostic trebuie îndreptată și spre a elimina posibilele cauze fizice. Bolile în care atacul de panică este des întâlnit sunt afecțiune cardiace, diabetul, astmul, problemele tiroidiene, sevrajul la alcool.

Cum explicăm atacul de panică copiilor și cum reacționăm?

În timpul unui atac de panică al unui copil sau adolescent care deja resimte o pierdere a controlului și o teamă extrem de intensă este important să rămânem cât mai calmi și să nu ne arătăm și noi adulții agitația. Folosind o tonalitate cât mai calmă și gesturi cât mai blânde transmitem copilului că-i suntem alături, dacă acesta își dorește îl putem ține de mână și încuraja să respire cât mai adânc și rar și că senzația va dura un timp scurt. După încetarea atacului de panică putem oferi copilului lichide și mâncare dacă își dorește însă în acel moment în care atacul de panică se întâmplă să ne abținem să oferim apa și mâncare.

Dacă copilul este îngrijorat de posibilitatea apariției unui atac de panică după ce deja a experimentat un atac de panică putem explica câteva soluții simple și la îndemână pentru a se simți pregătit. Învățarea respirației prelungite în momentul în care copilul simte iminența unui atac de panică inspirând prelungit numărând în minte până la 5 și apoi expirând prelungit numărând în minte până la 7. Acest tip de respirație poate calma rapid și muta atenția de pe senzațiile corporale neplăcute. O altă tehnică rapidă pentru ancorarea în aici și acum’ poate fi să îl încurajăm pe copil să mute atenția pe mediul exterior corpului căutând și denumind 5 obiecte verzi din jur până când senzațiile resimțite se diminuează.

Cum se tratează atacul de panică?

Principalele tratamente oferite în cadrul atacului de panică sunt psihoterapia și terapiile medicamentoase. Psihoterapia este o formă foarte eficientă de tratament atunci când este aplicată corect și sunt identificate mecanismele cognitive care întrețin anxietatea și panica. Forma de terapie recomandată în cazul atacurilor de panică este cea de tip cognitiv comportamentală care îmbină restructurarea cognitivă a mecanismului de panică descris mai sus și tehnicile comportamentale ce ajută la stoparea sau diminuarea intensității senzațiilor fizice. În cazul atacurilor de panică multiple asociate și altor tulburări psihice precum depresia sau anxietatea sau în cazul tulburării de panică se pot folosi medicamente din grupul antidepresivelor.

Vizita la medicul psihiatru poate fi una din uneltele folosite pentru a se indentifica corect dacă există riscul unor tulburări psihice care întrețin sau generează atacul de panică și nu trebuie să reprezinte un semn al rușinii sau al lipsei de speranță. Medicul psihiatru poate utiliza interviul cu persoana care are atacuri de panică sau diverse instrumente precum scale de evaluare pentru a diagnostica corect și a prescrie tratamentul adecvat.

Material realizat de Dr. Bogdan – Cristian Fițiu, medic Specialist Psihiatrie Pediatrică, București

sursa

Efecte devastatoare! Cât de grav ne poate îmbolnăvi navigatul pe telefon în timpul nopții

Utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor și a oricărui dispozitiv care generează lumină, mai ales albastră, în timpul nopții poate să ne îmbolnăvească grav, pe termen lung, spun specialiștii. Din cauza tehnologiei omenirea a început să sufere din cauza poluării luminoase, scrie adevarul.ro.

Electricitatea și aplicațiile sale sunt indispensabile în lumea modernă. Totul funcționează cu ajutorul curentului electric. Sunt lumini peste tot, pe străzi, firmele luminoase ale magazinelor, în casă și la serviciu.

Orașele dezvoltate, în special, sunt luminate și în timpul nopții, aproape ca în timpul zilei. Noile dispozitive precum calculatoarele, televizoarele sau telefoanele inteligente ne fac să stăm cu ochii în lumină mai tot timpul. Specialiștii au făcut însă o descoperire tulburătoare: lumina ne îmbolnăvește, mai ales noaptea. Evident, efectele sunt pe termen lung. Oamenii de știință au definit o nouă formă de poluare: poluarea luminoasă. Efectele ei sunt devastatoare, de la diabet la cancer sau alzheimer.

Conceptul de poluare luminoasă s-a conturat în anii 50. Specialiștii au constatat că lumina intensă, pe timpul nopții, ar putea să ne afecteze sănătatea. În anii 80 s-a născut o mișcare globală odată cu fondarea organizației International Dark-Sky Association( IDA). În ultimele două deceniii studiile asupra efectelor poluării luminoase s-au intensificat iar efectele nocive ale acesteia au fost studiate în mod amplu. Un studiu din anul 2024 care a folosit datele din satelit pentru a măsura poluarea luminoasă a 13.000 de locuințe, a demonstrat faptul că cei care trăiesc în orașe foarte luminate pe timpul nopții au un risc de a face hipertensiune arterială cu peste 31% la sută mai mare. Un alt studiu, realizat în Hong Kong, unul dintre cele mai luminate orașe pe timpul nopții, a scos la iveală faptul că persoanele aflate în zone foarte expuse poluării luminoase au un risc de deces provocat de bolile cardiovasculare cu 29% mai ridicat.

Alte studii indică faptul că poluarea luminoasă, mai ales din orașele mari, poate crește riscul de anevrism sau accident cerebral vascular cu 17%. Poluarea luminoasă este provocată de o combinație nocivă de iluminat stradal intens, panouri publicitare și firme luminate intens, circulația și activitatea nocturnă. La această poluare luminoasă exterioară se adaugă și poluarea luminoasă din interiorul locuințelor, provocată mai ales de tot felul de dispozitive care utilizează lumina albastră. Tot statisticile indică faptul că din anul 2011, procentul de iluminare a orașelor pe timpul nopții crește cu cel puțin 10% în fiecare an. Concomitent cu această creștere a poluării luminoase, se înmulțesc și studiile care indică faptul că lumina puternică din timpul nopții are consecințe devastatoare asupra organismului uman: diabet, cancer, boli cardiovasculare, Alzheimer și chiar infertilitate. ”Fiecare foton contează„ a precizat pentru webmed John Hanifin, medic și director asociat al Thomas Jefferson University’s Light Research Program.

„Lumina albastră„ inamicul sănătății noastre, pe timp de noapte

Până în epoca industrială, adică secolul al XIX lea, oamenii obișnuiau să doarmă în două etape. Prima dintre acestea începea seara, odată cu lăsarea întunericului, adică în jur de ora 7-8 seara iarna și 9-10 seara în timpul verii. În jur de ora 1.00 antemeridian, urma o perioadă de veghe în care oamenii se trezeau. După o oră de veghe, somnul era continuat până în jur de 5-6 dimineața. Odată cu iluminatul locuințelor dar mai ales odată cu apariția surselor de petrecere a timpului liber, precum radioul sau televizorul, somnul în două etape a dispărut.

Oamenii stau până mai târziu și folosesc lumina artificială pentru a-și continua activitățile chiar și după lăsarea întunericului. În era digitală, abundența gadgeturilor, prezența internetului în toate locuințele și colțurile lumii, țin tot mai mult oamenii în fața ecranelor cu lumină albastră, pe timpul nopții.

Dacă utilizarea telefoanelor inteligente, a tabletelor, laptop-urilor sau a calculatorelor pe timpul zilei nu este neapărat o problemă, evident dacă nu există o utilizare excesivă, pe timpul nopții poate duce la complicații serioase pentru organism. Prima dintre acestea este tulburarea somnului. Expunerea la lumina albastră pe timpul nopții afectează producția de melatonină, un hormon foarte important care are rolul de alternare a stării de veghe cu cea de somn. Tulburarea producției de melatonină duce la tulburări de somn, precum insomnie și întreruperea ciclurilor circadiene. Pe termen lung, această întrerupere a ciclurilor circadiene, ca o consecință a expunerii repetate la lumină albastră pe timpul nopții înainte de culcare, duce la boli grave precum diabet de tip 2, boli cardiovasculare, cancer sau disfuncții cognitive.

Cum ne poate îmbolnăvi poluarea luminoasă

Poluarea luminoasă care a devenit o problemă tot mai gravă în era digitală, fie că vorbim de iluminatul exterior, cel interior al locuinței sau despre lumina albastră a dispozitivelor, poate cauza probleme deosebit de serioase pe termen lung.

De exemplu, Randy Nelson, un medic și om de știință în domeniul neurologiei de la West Virginia University spune că între poluarea luminoasă și creșterea riscului de cancer la sâng este o legătură foarte strânsă. Acesta a participat la realizarea unui studiu asupra a peste 100.000 de profesori din California, privind impactul poluării luminoase asupra organismului. Rezultatele au indicat faptul că femeile care trăiau în zonele cu poluare luminoasă accentuată aveau un risc cu 12% mai mare de a dezvolta cancer la sân.

Riscurile produse de poluarea luminoasă sunt mai mare cu 2% decât cele cauzate de alimente ultra-procesate, arată același studiu. Totodată expunerea pe termen lung, la lumină, în timpul nopții, arată un studiu recent, comportă riscuri mai mari de îmbolnăvire decât consumul de alcool sau obezitatea. În plus, cercetările au demonstrat că iluminatul nocturn, fie în exterior, fie în interior, întrerupe ciclurile circadiene, crește inflamația în organism, afectează diviziunea celulară și are rol de supresor al melatoninei cunoscut drept „hormonul întunericului”.

Un alt studiu de această dată din China, indică faptul că oamenii care trăiesc în cele mai luminate zone au un risc de a face diabet cu 28% mai mare. Oamenii de știință chinezi spun că peste 9 milioane de chinezi suferă de diabet din cauza poluării luminoase.

Circa 13% dintre adolescenții de 13-15 ani din R. Moldova fumează țigări electronice. Campanie lansată în toată țara

12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani din Republica Moldova întrebuințează în prezent țigări electronice. La nivel mondial, datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că 37 de milioane de copii cu vârste între 13 și 15 ani utilizează țigări electronice și alte produse din tutun și nicotină, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În contextul creșterii alarmante a consumului produselor de tutun și nicotină, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății din Republica Moldova și cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, lansează campania antifumat și despre pericolul țigărilor electronice NU TE LĂSA ABURIT(Ă)!

Evenimentul va avea loc astăzi, 19 noiembrie 2024, ora 12:30, în incinta Liceul Teoretic Republican „Aristotel” (Chișinău, Telecentru, str. Sprîncenoaia, 1).

În cadrul experimentelor interactive, elevii vor afla despre conținutul substanțelor chimice din țigările electronice și efectele acestora asupra sănătății.

De asemenea, va fi lansat și concursul de videouri „Viața fără nicotină și tutun. Reportaj din viitor”, dedicat tuturor elevilor din Republica Moldova. Aceștia vor avea ocazia să participe și să devină reporteri ai unui viitor mai sănătos, liber de substanțe nocive.

Abuzul de antibiotice – o provocare în domeniul sănătății publice din țara noastră

În ciuda eforturilor autorităților și a campaniilor de conștientizare, utilizarea incorectă sau excesivă a antibioticelor continuă să reprezinte un risc major, nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru întreaga comunitate. În acest context, medicii îi atenționează pe oameni să nu folosească antibiotice fără prescripție, pentru că astfel sporește rezistența bacteriilor la acestea, scrie moldova1.md.

„Riscurile rezistenței la AB pot fi echivalate cu pierderi de vieți omenești și dacă spunem pe glob mor din cauza infecțiilor rezistente la AB, vorbim despre 700 de mii, dar dacă continuăm ritmul ăsta nerațional, riscăm ca în 2050 să creștem cifra la 10 milioane și asta se întâmplă pentru că ne-am obișnuit să considerăm că AB este o pastilă magică, care ne rezolvă toate întrebările”, a declarat asistentul universitar de la USMF, Valeria Cotelea.

Anume rezistența la antibiotice face ca infecțiile comune să devină din ce în ce mai greu de tratat. Și mai complicată devine situația când oamenii practică auto-medicația și tratează diverse simptome cu antibiotice fără a consulta un specialist, de multe ori bazându-se pe recomandările din cercul de prieteni sau pe informații de pe internet.

„Omul la orice infecție apelează la AB, dar infecția este și virală, majoritatea sunt virale, antibioticul este anume pentru bacterii. Aș vrea că oamenii să înțeleagă că luând un antibiotic în virus, face presiune pe bacteriile rezistente și luând AB nimicim toate bacteriile care sunt străjeri, sunt bune, de protecție”, a apus Valeria Cotelea.

Potrivit datelor statistice, antibioticele constituie peste 10 la sută din numărul total de medicamente administrate de moldoveni.