Potrivit cercetătorilor, temperatura de bază a corpului uman ar trebui să rămână în apropiere de 36,5 grade Celsius. Odată ce temperatura corpului scade, începe hipotermia.
Acest lucru împiedică funcționarea organelor vitale, cum ar fi creierul și inima. Când temperatura corpului ajunge la 28 °C este posibilă pierderea cunoștinței.
Cea mai mică temperatură corporală înregistrată la o persoană care a supraviețuit este 13,2 grade Celsius. Femeia cu temperatura de frigider se numea Anna Bågenholm și a căzut în zăpadă în timp ce schia în 1999, scrie atlas-geografic.net.
Ar putea o persoană să supraviețuiască la temperaturi foarte scăzute?
O persoană sănătoasă, care nu este îmbrăcată pentru vremea de iarnă, poate suferi de hipotermie în 10 minute dacă stă la o temperatură de −34 °C.
Dacă corpul este transpirat sau udat de ploaie este foarte periculos să mergi prin frig, deoarece corpul pierde căldura de aproximativ 25 de ori mai rapid în apă decât în aer.
Conform unui studiu, 90% din cazurile de deces din cauza hipotermiei înregistrate în Canada, între 1985 și 2012, s-au întâmplat pe o vreme rece, nu pe un îngheț extrem.
Capcana alcoolului
Foarte mulți oameni spun că alcơơlul îi încălzește pe vremea friguroasă. Oamenii de știință afirmă că este fals, deoarece este doar o senzație eronată percepută de creier. Mai mult, alcoolul dilată vasele de sânge și răcește corpul eliminând mai multă căldură și accentuează senzația de frig.
O nouă intervenție SMURD: Un copil de 11 ani a fost transportat de urgență la Cluj-Napoca
Un copil de 11 ani, grav bolnav, a fost transportat, în colaborare cu Serviciul SMURD România, la Cluj Napoca. Intervenția a avut loc joi, 24 aprilie, ora 18:00.
Copilul a fost spitalizat la 31 martie la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău, cu o patologie severă. Aici, copilului i s-au efectuat investigațiile necesare cazului și tratament corespunzător.
Totuși, starea pacientului rămânea a fi foarte gravă, fără evoluție pozitivă la tratament. În aceste condiții, medicii specialiști, printr-un consiliu medical extins și consult interspitalicesc transfrontalier cu colegii din România, au decis transferul micuțului la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca pentru tratament neurochirurgical specializat.
Astfel, misiunea transfrontalieră a avut drept scop transportarea copilului în timp util și a fost realizată cu succes. Specialiștii basarabeni au asigurat transferul asistat cu monitorizarea parametrilor vitali și au predat în siguranță pacientul la vama Leușeni echipajului SMURD Iași.
Adolescenții care se culcă devreme și dorm mai mult au mintea mai ageră
Adolescenții care se culcă mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor tind să aibă abilități mentale mai bune și să obțină rezultate mai bune la testele cognitive, au concluzionat cercetătorii, scrie The Guardian citat de g4media.ro.
Un studiu efectuat pe mai mult de 3.000 de adolescenți a arătat că cei care s-au culcat mai devreme și au dormit cel mai mult au obținut rezultate mai bune decât ceilalți la citire, vocabular, rezolvarea problemelor și alte teste mentale.
Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină scoruri mai bune decât cei care dormeau prost, dar au fost surprinși de impactul pe care îl aveau chiar și diferențele mici de somn.
„Credem că somnul determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că ne consolidăm amintirile în timpul somnului”, a declarat Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge.
O noapte bună de odihnă a fost asociată de mult timp cu performanțe mentale mai bune, însă cercetătorii sunt încă pe cale să stabilească ce se întâmplă în adolescență, când dezvoltarea crucială a creierului coincide cu o schimbare către ore de culcare mai târzii și mai puțin somn în general.
Echipa lui Sahakian și cercetătorii de la Universitatea Fudan din Shanghai au analizat datele a 3.222 de tineri care au participat la studiul privind dezvoltarea cognitivă a creierului adolescenților, cea mai mare investigație pe termen lung privind dezvoltarea creierului și sănătatea copiilor din SUA. Cei care au participat au fost supuși unor scanări ale creierului, unor teste cognitive și și-au urmărit somnul cu ajutorul Fitbits.
Conform studiului, chiar și cei cu cele mai bune obiceiuri de somn au dormit mai puțin decât recomandă experții. Potrivit Academiei Americane de Medicină a Somnului, tinerii între 13 și 18 ani ar trebui să doarmă între opt și 10 ore pe noapte.
Adolescenții s-au împărțit în trei grupuri distincte. Primul, aproximativ 39%, se culca cel mai târziu și se trezea cel mai devreme, dormind în medie șapte ore și 10 minute pe noapte. Al doilea grup, aproximativ 24%, a dormit în medie șapte ore și 21 de minute. Al treilea, aproximativ 37%, s-a culcat cel mai devreme, a dormit cel mai mult, aproximativ 7 ore și 25 de minute.
Deși nu au existat diferențe semnificative în realizările educaționale ale diferitelor grupuri, cei din grupul trei au obținut cel mai mare scor la testele cognitive, urmați de grupul doi, iar grupul unu a obținut cel mai slab scor. Scanările cerebrale au arătat că cei din grupul trei aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții cerebrale. Detaliile sunt publicate în Cell Reports.
Sahakian a declarat că a fost „surprinzător” faptul că diferențele minore în somn au avut un astfel de impact, adăugând: „Aceasta sugerează că diferențele mici în cantitatea de somn se acumulează în timp pentru a face o mare diferență în rezultate”.
Pentru adolescenții care doresc să își îmbunătățească somnul și să stimuleze abilitățile mentale, Sahakian recomandă exerciții fizice regulate pentru a ajuta la somn și să nu folosească telefoanele mobile sau computerele seara târziu.
Colin Espie, profesor de medicina somnului la Universitatea din Oxford, care nu a fost implicat în studiu, a declarat: „Una dintre consecințele faptului că avem creiere foarte evoluate, care pot efectua sarcini complexe, este că, în calitate de oameni, suntem deosebit de dependenți de somn, nu în ultimul rând în anii de dezvoltare.
„După cum arată această cercetare, adormitul târziu și somnul mai puțin sunt problematice. Fără îndoială, acest lucru este exacerbat în zilele de școală, când tinerii trebuie să se trezească relativ devreme pentru școală și să recupereze în weekend – un fenomen cunoscut sub numele de „jet lag social”.
El a adăugat: „Am face bine ca societate să punem mai mult accentul pe somn, de exemplu, încorporând mai mult conținut privind sănătatea somnului în educația personală și socială la școala secundară.” Proiectul Teensleep de la Oxford propune modalități de a-i ajuta pe adolescenți să-și îmbunătățească sănătatea somnului.
Gareth Gaskell, profesor de psihologie la Universitatea din York, a salutat accentul pus pe adolescența timpurie. „Aș dori să văd mai multe studii de intervenție în timpul adolescenței, astfel încât să putem afla cum să ajutăm adolescenții care ar putea avea modele de somn suboptimale. Adesea, se pot face schimbări destul de simple ale rutinei de culcare, de exemplu în ceea ce privește utilizarea ecranului, pentru a îmbunătăți momentul și durata somnului.”
17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova
Un număr de 17 medicamente noi vor apărea în farmaciile din Republica Moldova. Lista acestora a fost autorizată de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM), transmite MOLDPRES.
În total, Comisia medicamentului din cadrul AMDM a autorizat astăzi 25 de produse medicamentoase, dintre care 17 – primar (medicamente noi) și opt – repetat.
Printre medicamentele autorizate primar se numără VizuSol și Dexanest.
VizuSol sunt picături oftalmice utilizate la adulți pentru tratamentul inflamației postoperatorii după intervenţii chirurgicale la nivelul ochiului.
Dexanest este utilizat pentru asigurarea sedării pentru pacienţi adulţi în secţiile de terapie intensivă, anestezie și reanimare din spitale sau pentru sedarea conștientă în timpul diferitelor proceduri de diagnostic sau proceduri chirurgicale.
Acest lucru împiedică funcționarea organelor vitale, cum ar fi creierul și inima. Când temperatura corpului ajunge la 28 °C este posibilă pierderea cunoștinței.
