Ce boli favorizează îngrășarea?

05/11/2018

Acumularea kilogramelor în plus apare ca urmare a sedentarismului și mâncatului excesiv, însă există și situații în care supraponderabilitatea se manifestă ca un simptom al unei afecțiuni.

Printre cauzele medicale ale supraponderalității se numără următoarele afecțiuni:

Hipotiroidismul

Această afecțiune a glandei tiroide determină producerea hormonilor tiroidieni într-o cantitate prea mică. Tiroxina și triodotironina sunt responsabili cu reglarea metabolismului: o cantitate prea mică de hormoni tiroidieni determină încetinirea metabolismului și acumularea de kilograme în plus. Simptomele prin care se manifestă hipotiroidismul sunt: oboseala extremă, depresia, deshidratarea pielii, unghii fragile, constipația, problemele de memorie și incapacitatea de adaptare la temperaturile joase.

Dacă se suspectă că acumularea de kilograme poate fi o urmare a unei afecțiuni tiroidiene, medicul poate recomanda testele hormonale pentru a verifica funcția tiroidei.

Rezistența la insulină

Rezistență la insulină este una dintre cauzele frecvente ale obezității, fiind un indicator metabolic specific prediabetului, care favorizează ulterior instalarea diabetului de tip 2. Pacienții care au de-a face cu rezistența la insulină își pierd abilitatea mușchilor și celulelor ficatului de a reacționa la hormonul denumit insulină. Pentru a compensa, pancreasul secretă și mai multă insulină, iar astfel apar dezechilibrele.

Rezistența la insulină poate să apară din cauza dietei nesănătoase și sedentarismului. Pe măsură ce se consumă alimente bogate în carbohidrați, zahăr, cereale rafinate, organismul necesită mai multă insulină pentru a le metaboliza, iar astfel celulele devin din ce în mai puțin sensibile la insulină.

Sindromul Cushing

Această afecțiune apare când glandele suprarenale, care sunt amplasate deasupra rinichilor, produc o cantitate excesivă de cortizol, denimit și hormon al stresului. Astfel, se facilitează formarea depozitelor de grăsime la nivelul abdomenului, fetei, gâtului și nu numai.

Depresia

Tulburarea psihică este, de asemenea, asociată cu obezitatea. Cu toate că majoritatea pacienților care suferă de depresie își pierd apetitul și nu mai mănâncă, există și situații în care apetitul crește, iar pacientul mănâncă pe fond emoțional.

Sindromul ovarelor polichistice

Sindromul ovarelor polichistice apare atunci când hormonii sexuali din organismul femeii, adică testosteronul și estrogenul, se dezechilibrează. Astfel, apar chisturile ovariene, dar și o serie de riscuri. Adesea sindromul ovarelor polichistice este asociat cu rezistența la insulină.

Pe lângă acnee, cicluri menstruale neregulate, depresie și infertilitate, sindromul ovarelor polichistice poate contribui și la instalarea kilogramelor în plus. Sindromul ovarelor polichistice nu este curabil, însă există câteva lucruri pe care pacientul le poate face pentru a preveni complicațiile cauzate de această afecțiune.

Sedentarismul „forţat“

Afecțiunile care predispun către sedentarism nu determină în mod direct apariția kilogramelor în plus. Totuși, bolile osteoarticulare cum ar fi gonartroza, coxartroza sau osteoartoza, în general, limitează activitatea fizică și duc la îngrășare. Apoi, obezitatea însăşi limitează activitatea fizică: cu cât kilogramele suplimentare sunt mai multe, cu atât sedentarismul este mai accentuat și astfel se instalează un cerc vicios.

Pe lângă tratamentele medicamentoase recomandate de medic, se recomandă adoptarea unei diete sănătoase, dar și a unui stil de viață activ. Limitarea caloriilor consumate, evitarea alimentelor nesănătoase și bogate în calorii, a preparatelor de tip fast-food, dulciuri, sucuri, precum și activitatea fizică practicată zilnic vor reduce greutatea și riscul de îngrășarea.

Modificarea stilului de viață și a dietei, practicarea exercițiilor fizice, precum și tratamentul hormonal de substituție prescris de către medic pot ameliora simptomele acestui sindrom.

Dacă medicul constată că una dintre afecțiunile de mai sus este responsabilă sau contribuie la acumularea kilogramelor în plus, acesta va recomanda mai multe analize și investigații medicale pentru stabilirea diagnosticului.

Este important să combați kilogramele în plus, astfel încât să reduci riscurile pentru sănătate la care această problemă te expune.

sursa

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.