Ce trebuie să știi despre glaucom – o boală oculară asimptomatică care afectează ireversibil vederea

17/01/2019

Ianuarie este Luna Internațională a Depistării Glaucomului. În această lună, întreaga comunitate medicală oftalmologică face eforturi pentru a crește gradul de conştientizare în privinţa glaucomului – a doua cauză de orbire la nivel mondial, după cataractă, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Glaucomul este o afecțiune gravă, și asta pentru că de cele mai multe ori nu trădează niciun simptom clinic fiind descoperit ocazional. În ciuda acestui fapt, glaucomul duce inevitabil la atrofia nervului optic și orbire.

,,Glaucomul este o afecțiune a nervului optic ce constă în atrofierea progresivă a acestuia, cu îngustarea treptată a câmpului vizual. Este asociat adesea cu o presiune intraoculara crescută şi duce în timp la pierderea vederii”, afirmă Dr. Cristina Ciucă, medic oftalmolog.

În funcție de configurația unghiului dintre iris și cornee sunt două tipuri principale de glaucom:

1. Glaucomul primitiv cu unghi deschis este cel mai des întâlnit tip de glaucom. Peste 90% din pacienții cu glaucom au această formă a bolii. Unghiul dintre iris și cornee are o deschidere normală, dar sistemul de drenaj al umorului apos devine din ce în ce mai puțin eficient, iar lichidul intraocular nu este evacuat așa cum ar trebui.

2. Glaucomul primitiv cu unghi închis este mai puțin comun decât glaucomul primitiv cu unghi deschis. Este determinat de o predispoziție anatomică a globului ocular și este caracterizat prin blocarea unghiului dintre iris și cornee de către periferia irisului, cu blocarea eliminării umorului apos, și creșterea presiunii intraoculare.Factori de risc pentru glaucom. Ești predispus către această afecțiune dacă suferi de următoarele afecțiuni:

-Diabet zaharat
-Hipertensiune sau hipotensiune arterială
-Boli cardiovasculare sau de tiroidă
-Miopie sau hipermetropie mare (care necesită să porți lentile de contact sau ochelari de corecție a vederii)
-Inflamații sau tumori intraoculare
-Ai rude de sânge care suferă de glaucom (persoanele care au rude de gradul I cu glaucom prezintă un risc mai mare de a face această afecțiune în comparație cu cei care nu au antecedente de glaucom în familie).
-Presiunea intraoculară este ridicată (hipertensiunea intraoculară este principalul factor de risc ce determină apariția glaucomului.
-Ai o vârsta înaintată. După vârsta de 40 de ani, riscul de apariție a glaucomului crește, așa că oftalmologul recomandă un consult oftalmologic complet o dată pe an și tonometrie (măsurarea presiunii intraoculare). După vârsta de 60 de ani, consultul ar trebui efectuat de două ori pe an.
-Ai suferit un traumatism ocular – glaucomul traumatic poate apărea imediat după lovitura propriu-zisă, sau la o perioadă de câțiva ani.
-Medicamente pe bază de steroizi

Medicii recomandă ca persoanele care prezintă unul sau mai mulți factori de risc să meargă la controale oftalmologice regulate, indiferent de vârsta pe care o au.

Glaucomul primitiv cu unghi deschis este asimptomatic în fazele inițiale, sau poate prezenta simptome nespecifice, ce pot fi trecute cu vederea ca fiind efecte ale oboselii, așa că mulți pacienți rămân nediagnosticați până când boala ajunge într-un stadiu avansat. Glaucomul primitiv cu unghi închis se poate manifesta prin: durere la nivelul ochilor, durere puternică de cap, roșeața ochilor, diminuarea acuității vizuale sau vedere încețoșată, fotofobie (sensibilitate la lumina) sau halori colorate în jurul surselor luminoase, greață, vărsaturi.

Glaucomul este o afecțiune ce produce daune ireversibile asupra nervului optic și vederii. Singura modalitate de a descoperi glaucomul într-un stadiu incipient este să mergi la consultații oftalmologice periodice. În funcție de caz, oftalmologul poate alege să efectueze unul sau mai multe teste complexe: tonometrie (măsurarea presiunii intraoculare); oftalmoscopie (examenul fundului de ochi, cu examinarea papilei nervului optic); perimetrie (examinarea câmpului vizual); gonioscopie (examinarea unghiului format între fața anterioară a irisului și fața posterioară a corneei, unde se află sistemul de drenaj al umorului apos); pahimetrie (măsurarea grosimii corneei).

Glaucomul nu poate fi vindecat, așa că prevenirea și diagnosticarea precoce sunt cel mai eficient mod de a lupta cu această afecțiune. Totuși, odată depistat, glaucomul necesită tratament pentru a încetini procesul de degradare a vederii. Tratamentele pentru glaucom nu pot remedia daunele deja suferite de nervul optic, iar indicațiile de tratament date de mediculoftalmolog diferă de la caz la caz.

Și tu poți ajuta la creșterea gradului de conștientizare în privința glaucomului prin acțiuni simple, dar de efect. Dacă suferi de glaucom, nu ține secret acest lucru, ci împărtășește informații despre această boală cu familia și prietenii tăi. Îndeamnă-ți cunoștințele să meargă în mod regulat la un control oftalmologic.

sursa

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.

Crește numărul cazurilor de pneumonii și viroze la copii în Capitală

În municipiul Chișinău crește numărul cazurilor de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum și viroze la copii. Despre aceasta a anunțat șefa-adjunctă la Direcția generală asistență medicală și socială, Marina Buga, în cadrul ședinței Primăriei, transmite Moldova1.

Potrivit Marinei Buga, cazuri de gripă nu au fost înregistrate.

„Situația epidemiologică s-a caracterizat prin prezența maladiilor infecțioase specifice perioadei sezonului rece. Este îmbucurător că nu sunt înregistrate cazuri de gripă. Motivele adresărilor sunt diverse, însă se atestă o creștere a adresărilor legate de bronhopneumonii, pneumonii acute, precum si virozele în mod special în rândul copiilor”, a declarat Marina Buga.

Conform datelor prezentate, în cadrul unităților de primiri urgente a spitalelor clinice municipale pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 3240 de adresări.

Peste 12 800 cetățeni au solicitat ambulanța în ultima săptămână

În perioada 18-24 noiembrie 2024, Dispeceratul comun de urgență al IMSP CNAMUP a înregistrat 12863 solicitări, inclusiv 1747 la copii. După acordarea asistenței medicale urgente la etapa de prespital, 5326 pacienți, dintre care 4230 adulți și 1096 copii au fost transportați la spitalele din țară. Din numărul total de solicitări – 319 au fost inutile, care nu corespundeau criteriilor de urgențe medico-chirurgicale, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Pe parcursul săptămânii, intervenția ambulanței a fost solicitată pentru pacienți din următoarele motive: 3736 urgențe cardiovasculare, dintre care 60 cu sindrom coronarian acut; urmate de 1894 patologii neurologice, dintre care 236 cu accidente vasculare cerebrale, 1548 boli respiratoria și 1132 urgențe traumatologice.

În perioada de referință, Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească a fost solicitat pentru 61 persoane, care au suferit în urma a 47 accidente rutiere. După acordarea primului ajutor medical, echipele AMU au transportat 47 pacienți, inclusiv 8 copii la spital pentru continuarea tratamentului în condiții de staționar.

De asemenea au fost înregistrate 67 urgențe toxice, printre care 20 intoxicații cu medicamente, 18 intoxicații cu dioxid și monoxid de carbon, 9 cu ciuperci, 8 cu alcool, o persoană intoxicată cu droguri și 11 altele.

La Serviciul de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească au parvenit 36 solicitări pe motivul urgențelor generate de agenții chimici și de mediu: 17 persoane cu combustii, 11 cu mușcături/înțepături de insecte, 7 cu hipotermii și cite o persoană cu degerături și o electrocutare.