Ceaiuri pentru ficatul gras: Plantele care fac minuni pentru acest organ

Acestea sunt ceaiurile care fac minuni pentru sănătatea ficatului. Sunt remediile naturale ideale, care sprijină organul vital responsabil cu curățarea organismului de toxine.

Nu există un corp sănătos fără un ficat sănătos. Este atât de important să-i susținem activitatea! Putem face asta ajutându-ne de farmacia naturii, plantele, scrie adevarul.ro.

Când ficatul este invadat de grăsimi și toxine, începe să le stocheze și se ajunge la diagnosticul de ficat gras. Această afecțiune poate fi remediată cu alimentație corectă și ceaiuri care să sprijine sănătatea și recuperarea ficatului.

Un ficat gras netratat poate duce la complicații grave pentru sănătate: inflamație, ciroză, chiar și cancer hepatic.

Unele dintre posibilele cauze ale ficatului gras sunt excesul de greutate, consumul excesiv de alcool și intoleranța la medicamente, abuzul de medicamente, consumul de zahăr în exces. Simptomele nu sunt adesea foarte vizibile, deși este posibil să vă confruntați cu oboseală și disconfort în partea dreaptă superioară a abdomenului. Este important să renunțați la consumul de zaharuri, alcool și fructe. Consumul excesiv de fructe poate produce deraglarea funcțiilor hepatice, căci și fructoza este la fel de nocivă pentru ficat cum este și zahărul. Specialiștii recomandă deja de ani buni să nu se mai consume sucuri de fructe. Un suc de fructe agresează ficatul. Optează pentru apă și ceaiuri de plante. Desigur, ideal este să consumați ceaiurile fără adaos de zahăr, miere sau îndulcitori și să vă bucurați de gustul lor natural.

Iată care sunt cele mai bune ceaiuri în susținerea sănătății ficatului

Ceaiul verde

Este recomandat de naturopați, întrucât are capacitatea de a reduce cantitatea de grăsime din sânge. În schimb, ceaiul verde nu este recomandat celor care suferă de insomnie, hipertensiune arterială sau ulcere.

Ceaiul de lămâie

Este foarte important să se folosească citrice netratate. Alegeți lămâi provenite din agricultura ecologică. Tăiați două lămâi în felii subțiri, și adăugați-le în ibric atunci când apa începe să fiarbă. După un minut, stingeți focul și lăsați în trei minute la infuzat. Beți ceaiul cald, nu fierbinte. Ceaiul de lămâie funcționează ca un excelent detoxifiant, eliminând toxinele din organism. Toxinele care altfel se acumulează în ficat pot provoca diverse infecții. Acidul citric din ceaiul de lămâie poate reduce afectarea ficatului.

Ceaiul de cimbru și fenicul

Deși sunt plante folosite mai mult pe post de condimente, specialiștii naturopați susțin că ceaiul din aceste două plante pot ajuta la eliminarea toxinelor din organism. Acesta acționează ca un excelent stimulant și tonic, este antiinflamator, facilitează oxigenarea creierului.

Ceaiul de păpădie

Păpădia stimulează diferitele organe ale sistemului digestiv, ajutând organismul să descompună grăsimile. Pentru proprietățile sale antiinflamatorii, regenerative și digestive, printre altele, păpadia a fost folosită de mii de ani pentru a trata nenumărate afecțiuni fizice, în special tulburări digestive și boli hepatice. Utilizați o lingură de frunze de păpădie spălate la fiecare cană de infuzie. Limitați-vă la două căni pe zi.

Aceste informații nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Consultați-vă întotdeauna cu medicul dumneavoastră sau cu un furnizor de asistență medicală calificat pentru sfaturi cu privire la orice problemă medicală.

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei/P

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.

Descoperă ofertele:

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Cutremurul din Myanmar: Peste 7.000 de victime și infrastructura budistă avariată
Articolul anterior
Expoziție de caricaturi la Parlament
Articolul următor
Close menu