Cele 3 mari surse de infectare cu Covid-19. Concluzia făcută de un medic, după ce a discutat cu pacienții

Principalele surse de infectare cu coronavirus sunt transportul în comun, petrecerile, mai ales ale adolescenților, și fabricile în care nu se respectă măsurile de protecție.

separator

Este concluzia medicului Cristian Oancea, managerul spitalului Victor Babeș din Timișoara.

„În primul rând, transportul în comun. În al doilea rând, petrecerile private, mai ales ale adolescenților, care le transmit pe linie familială părinților și bunicilor. În al treilea rând, oamenii nu respectă regulile, mai ales purtarea corectă a măștilor, în special cei care lucrează în fabrici.

Ignorarea acestor măsuri, în special în ultima perioadă, de către adolescenți, care au transmis acest virus în mediul familial, cei mai afectați fiind vârstnicii. Aceste 3 mari categorii le-am depistat din anamneza cu pacienții”, a spus medicul.

„Am avut, cel puțin la noi în zonă, multe petreceri, cu reguli care nu se respectau, și aici autoritățile locale și-au făcut datoria. Cred că ignorarea acestor măsuri și iresponsabilitatea în special a adolescenților ne duc în punctul în care suntem. Cert este că în curând, dacă nu vom fi solidari și dacă nu vom fi responsabili, o să ajungem să tratăm oamenii în ambulanță, pentru că nu mai avem unde să-i punem”, a adăugat el.

Medicul spune că, după intrarea în vigoare a noilor restricții, în această noapte, speră ca în 2 săptămâni numărul cazurilor de COVID-19 să ajungă la un platou și apoi să înceapă să scadă.

sursa

La ce afecțiuni grave poate duce obezitatea

Obezitatea poate duce la o serie de afecțiuni grave și poate influența negativ mai multe sisteme ale organismului.

Iată câteva dintre cele mai grave afecțiuni asociate cu obezitatea:

1. Bolile cardiovasculare

  • Hipertensiunea arterială: Obezitatea poate crește presiunea arterială, forțând inima să pompeze mai greu.
  • Boala coronariană: Plăcile de colesterol se pot acumula în arterele inimii, crescând riscul de infarct miocardic.
  • Insuficiența cardiacă: Efortul suplimentar al inimii poate duce la slăbirea acesteia în timp.

2. Diabetul de tip 2

  • Rezistența la insulină: Excesul de grăsime, în special în jurul abdomenului, poate duce la scăderea sensibilității celulelor la insulină, cauzând diabetul de tip 2.

3. Afectarea aparatului locomotor

  • Osteoartrita: Greutatea suplimentară pune presiune pe articulații, în special pe genunchi și șolduri, deteriorând cartilajele.
  • Dureri de spate: Excesul de greutate poate afecta alinierea și funcționalitatea coloanei vertebrale.

4. Afecțiuni respiratorii

  • Sindromul de apnee în somn: Grăsimea depozitată în jurul gâtului poate obstrucționa căile respiratorii în timpul somnului, cauzând episoade de oprire temporară a respirației.
  • Sindromul hipoventilației obezității: Excesul de greutate poate reduce capacitatea plămânilor de a se expanda complet, limitând cantitatea de oxigen inhalată.

5. Probleme gastrointestinale

  • Boala de reflux gastroesofagian (GERD): Obezitatea poate crește presiunea asupra stomacului, determinând acidul gastric să refluxeze în esofag.
  • Boli hepatice: Poate apărea steatoza hepatică non-alcoolică (ficat gras) sau chiar ciroza din cauza depunerilor de grăsime în ficat.

6. Tulburări hormonale și metabolice

  • Sindromul metabolic: Include o combinație de diabet, hipertensiune și obezitate, crescând riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.
  • Probleme de fertilitate: Obezitatea poate afecta echilibrul hormonal, influențând ovulația la femei și producția de spermă la bărbați.

7. Cancer

  • Cancer de sân, colon, uter și alte organe: Există o legătură între obezitate și un risc crescut de anumite tipuri de cancer.

8. Probleme psihologice

  • Depresie și anxietate: Imaginea corporală și stigmatizarea socială asociate cu obezitatea pot contribui la afecțiuni psihologice.

9. Complicații în timpul sarcinii

  • Diabet gestațional: Femeile obeze au un risc crescut de a dezvolta diabet în timpul sarcinii.
  • Preeclampsie: Obezitatea crește riscul de hipertensiune arterială severă în timpul sarcinii.

10. Complicații chirurgicale

  • Risc crescut în timpul intervențiilor chirurgicale: Obezitatea poate complica anestezia și poate crește riscul de infecții și de complicații post-operatorii.

Gestionarea obezității prin dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și, în unele cazuri, intervenții medicale este esențială pentru reducerea riscului acestor afecțiuni.

Dacă vrei să abordezi un stil de viață sănătos, nu o face de capul TĂU! Solicită o consultație gratuită cu un specialist care să te ajute să faci corect pașii. Nu ezita, accesează Centrul Online de Nutriție și Sport al Galinei Tomaș, din orice colț al lumii, pentru a găsi răspuns la orice întrebare și a primi ghidare profesionistă!

Tatuajele cresc riscul de cancer de sânge

Cercetările recente sugerează o legătură posibilă între tatuaje și un risc crescut de limfom și alte forme de cancer, în special, din cauza prezenței unor substanțe chimice potențial cancerigene în cerneala folosită. Un studiu desfășurat în Suedia a scos la iveală că persoanele cu tatuaje au un risc cu 21% mai mare de a dezvolta limfom, mai ales, în primii doi ani după realizarea tatuajului, indiferent de dimensiunea acestuia, scrie hotnews.ro.

Cerneala pentru tatuaje conține diverși pigmenți și substanțe chimice, unele dintre acestea fiind cancerigene. De exemplu, pigmenții azo din cerneala roșie și hidrocarburile aromatice policiclice din cerneala neagră au fost asociate cu un risc crescut de cancer. Alte substanțe potențial dăunătoare din cernelurile de tatuaj includ alcooluri, bariu, cadmiu, cupru, plumb, mercur, minerale, nichel, materiale plastice și coloranți vegetali.

Deși cercetătorii erau deja conștienți de proprietățile cancerigene ale unor cerneluri pentru tatuaje, autorii unui nou studiu de la Universitatea Lund din Suedia au analizat Registrul Național de Cancer din Suedia și au constatat că impactul acestor cerneluri asupra riscului de cancer nu era clar cunoscut. Acest lucru i-a motivat să realizeze cercetarea.

„În ultimii 10 ani, în special în Europa, s-a pus un accent deosebit pe conținutul chimic al cernelii pentru tatuaje. Cerneala pentru tatuaje conține frecvent substanțe chimice cunoscute pentru proprietățile cancerigene în alte contexte, cum ar fi la muncitorii expuși profesional. De asemenea, știm că cerneala este transportată de la nivelul pielii de către sistemul imunitar, deoarece corpul încearcă să elimine particulele de cerneală pe care le percepe ca fiind străine. S-a demonstrat că acest proces transferă pigmentul către ganglionii limfatici, unde este reținut permanent. Am dorit să punem cap la cap aceste informații și să înțelegem cum ne este afectată sănătatea în urma stocării permanente a substanțelor chimice potențial toxice în sistemul imunitar,” a explicat coordonatorul studiului, Christel Nielsen, doctor în științe și profesor asociat la Universitatea Lund din Suedia, pentru Medical News Today.

Risc de limfom mai mare la 2 ani după tatuare

Cercetătorii au identificat cazuri de limfom în Registrul Național de Cancer din Suedia, o bază de date centralizată a cazurilor de cancer din țară. Pentru a selecta participanții cu tatuaje, au limitat vârstele pacienților la intervalul 20-60 de ani, atunci când au fost diagnosticați cu limfom, între anii 2007 și 2017. Ulterior, au contactat persoanele afectate pentru a le cere să participe la studiu, rezultând un grup de 1.398 de persoane cu limfom și 4.193 de persoane fără limfom.

S-a constatat că 21% dintre persoanele cu limfom aveau un tatuaj, în timp ce 18% dintre cele fără limfom aveau, de asemenea, tatuaje.

Riscul a fost cu 81% mai mare pentru persoanele cu tatuaje decât pentru cele fără tatuaje, în primii doi ani după realizarea acestuia, iar riscul a scăzut după trei până la 10 ani după tatuare, urmând să crească la 19% după 11 ani.

În total, participanții cu tatuaje au prezentat un risc de limfom cu 21% mai mare comparativ cu grupul de control. Mărimea tatuajului nu a avut nicio influență asupra riscului de limfom. Cele două tipuri de limfom la care persoanele cu tatuaje erau mai predispuse, comparativ cu cele fără tatuaje, au fost limfomul difuz cu celule B mari și limfomul folicular.

Limfomul difuz cu celule B mari (DLBCL) este cel mai comun tip de limfom non-Hodgkin și este caracterizat prin creșterea rapidă a celulelor B mari anormale în ganglionii limfatici sau în alte țesuturi limfoide. Acest tip de limfom poate apărea la orice vârstă și poate afecta diferite părți ale corpului. Tratamentul poate include chimioterapie, terapie țintită și/sau radioterapie, iar prognosticul poate varia în funcție de factori precum stadiul bolii și răspunsul la tratament.

Limfomul folicular este un tip de limfom non-Hodgkin care se dezvoltă din celulele B foliculare anormale în ganglionii limfatici și alte țesuturi limfoide. Acesta este caracterizat printr-o creștere lentă și poate rămâne asimptomatic pentru o perioadă lungă de timp. Tratamentul poate include observația activă, radioterapie, chimioterapie și/sau terapie țintită. Prognosticul poate varia în funcție de stadiul bolii și de alte caracteristici individuale ale pacientului.

De ce sunt persoanele tatuate mai expuse riscului de cancer

Deși cercetătorii au descoperit o asociere între tatuaje și un risc crescut de limfom, este necesară o investigație mai profundă pentru a înțelege pe deplin mecanismele implicate. Stilul de viață, cum ar fi fumatul și consumul de substanțe, pot juca, de asemenea, un rol.

„În cadrul studiul au fost luați în considerare mai mulți factori care țin de stilul de viață, inclusiv fumatul și statutul socioeconomic. Deși tatuajele în sine au fost identificate ca fiind un factor de risc pentru limfom, anumite obiceiuri pe care le-ar putea avea persoanele care își fac tatuaje (de exemplu, fumatul, consumul de substanțe) ar putea contribui, de asemenea, la creșterea riscului”, a precizat, pentru MNT, dr. Wael Harb medic hematolog și oncolog la Memorial Care Cancer Institute din SUA, care nu a fost implicat în această cercetare.

Hepatita, cum recunoști primele simptome?

Hepatita este o inflamație a ficatului care poate fi cauzată de diferite motive, inclusiv infecții virale, consumul excesiv de alcool, anumite medicamente sau substanțe chimice. Există mai multe tipuri de hepatită, cele mai comune fiind hepatita virală, inclusiv hepatita A, B și C.

Iată câteva simptome comune ale hepatitei:

Oboseala excesivă: Oboseala persistentă sau extenuarea inexplicabilă poate fi un semn al hepatitei.

Icterul: Este o colorare galbenă a pielii și a albului ochilor, cauzată de acumularea de bilirubină în sânge. Aceasta este o manifestare comună a hepatitei, deși nu este întotdeauna prezentă.

Durere abdominală: Unele persoane cu hepatită pot experimenta dureri sau disconfort în zona abdomenului, în special în partea superioară dreaptă, unde se află ficatul.

Pierderea apetitului: Pierderea apetitului și a greutății poate fi un simptom al hepatitei.

Greață și vărsături: Aceste simptome pot apărea în unele cazuri de hepatită, însă nu sunt întotdeauna prezente.

Urina întunecată: Urina de culoare închisă sau închisă la culoare poate fi un semn al hepatitei.

Este important să rețineți că simptomele hepatitei pot varia în funcție de tipul de hepatită și de stadiul bolii. Unele persoane pot prezenta doar simptome ușoare sau deloc. Dacă aveți motive să bănuiți că puteți avea hepatită sau prezentați oricare dintre aceste simptome, este important să consultați un medic pentru evaluare și diagnostic. Un medic vă poate recomanda teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul și pentru a determina cel mai potrivit plan de tratament.

SUA: Doi soți moldoveni și-au transformat restaurantul în secție de votare
Articolul anterior
Eurodeputat: Moldova trebuie să primească statut de ţară candidată la UE
Articolul următor