Cele mai răspândite mituri despre cancerul de sân, pe care să nu le crezi

15/07/2018

Cancerul de sân face anual milioane de victime, fiind cea mai răspândită formă de cancer înregistrată în rândul femeilor. Datele statistice arată că 8 din 10 femei care locuiesc în zonele rurale nu au făcut niciodată un control medical al sânilor. Tocmai de aceea, este important să cunoșți cum stau lucrurile și să nu cazi în plasa miturilor care circulă despre această boală.

Trebuie să știi, cu cât mai precoce este depistată această boală, cu atât mai mari sunt șansele de supraviețuire.

Află care sunt cele mai întâlnite mituri despre cancerul mamar, care te vor convinge să faci mai des un control medical al sânilor, pentru a diagnostica boală din timp.

Mit: dacă ai găsit un nodul în unul dintre sănii tăi, asta înseamnă că ai cancer mamar

Adevărul: Doar un procent mic dintre nodulii de la sâni se dovedesc a fi cancer. Dar dacă descoperi un nodul persistent în sânul tău sau observi orice fel de modificări în țesutul mamar, acest lucru nu ar trebui ignorat niciodată.

Este foarte important să mergi la un medic, pentru un examen clinic. Acesta ți-ar putea recomandă, dacă e cazul, teste imagistice pentru a determina dacă acest nodul reprezintă sau nu un motiv de îngrijorare.

Mit: bărbații nu fac cancer mamar, această boală afectează doar femeile

Adevărul: Din contra, spun experții, în fiecare an se estimează că aproximativ 2190 de bărbați vor fi diagnosticați cu cancer mamar, iar 410 dintre aceștia vor muri din cauza cancerului, scrie Național Breast Cancer Foundation.

Deși acest procent este încă unul foarte mic, și bărbații ar trebui să își verifice această zona periodic, făcându-și o autoexaminare a sânilor în timpul dușului și să raporteze medicului orice fel de modificări. Cancerul mamar la bărbați este, de regulă, detectat sub formă unui nodul tare situat sub mamelon și areolă.

Mit: o mamografie poate cauza răspândirea cancerului mamar

Adevărul: o mamografie (sau investigarea cu raze X a sânilor) rămâne în prezent standardul de aur pentru detecția precoce a cancerului mamar. Compresia sânilor în timp ce femeia este supusă acestei investigații nu poate cauza răspândirea cancerului în alte părți ale corpului.

Potrivit Național Cancer Institute, „Beneficiile mamografiei, cu toate acestea, aproape întotdeauna eclipsează potențialele daune ce apar de pe urmă expunerii la radiații. Mamografiile necesită doze foarte mici de radiații. Riscul că organismul să fie afectat de această expunere la radiații este extrem de scăzut.”

Mit: dacă ai un istoric familial de cancer mamar, vei dezvolta și tu această boală

Adevărul: Deși femeile care au un istoric familial de cancer de san se află într-un grup de persoane cu risc mai mare de a face boală, majoritatea femeilor care au fost diagnosticate cu cancer mamar nu au antecedente medicale de acest gen în familia lor. Statistic vorbind, doar aproximativ 10% dintre indivizii diagnosticați cu cancer mamar au un istoric familial al acestei boli.

Reține: dacă ai o rudă de gradul întâi cu cancer mamar (dacă ai o mama, o fiica sau o sora care a dezvoltat cancer de san înainte de vârstă de 50 de ani), ar trebui să iei în considerare o formă de metodă imagistică de diagnostic, pe care să o efectuezi regulat, începând cu 10 ani mai devreme de vârstă la care rudă ta a avut diagnosticul.

Mit: cancerul de san este contagios

Adevărul: Nu poți să iei cancer mamar sau să îl transferi în corpul altei persoane. Cancerul mamar este rezultatul dezvoltării necontrolate a unor celule care au suferit mutații, celule care încep să se răspândească în alte țesuturi din interiorul șanului.

Chiar și așa, îți poți reduce riscul de cancer mamar adoptând un stil de viață sănătos, fiind conștientă de factorii de risc și urmând un plan pentru detecția precoce a bolii, astfel încât vei fi diagnosticată foarte devreme dacă ar fi să apară cancerul la sănii tăi.

sursa

Important! Ce se întâmplă în organism după ce încetezi să mai fumezi țigări electronice

Țigările electronice au fost considerate o alternativă sănătoasă a celor clasice, dar studiile efectuate de-a lungul timpului au arătat că acestea pot afecta plămânii și, în plus, dau dependență, scrie digi-world.tv.

Ce se întâmplă în organismul tău, însă, atunci când renunți să mai utilizezi țigări electronice? Aceasta este întrebarea pe care și-au pus-o mulți oameni, iar un expert a încercat să ofere un răspuns.

Potrivit The Healthy, atunci când încetezi să mai folosești țigările electrice, tensiunea arterială scade, iar circulația sângelui se îmbunătățește, potrivit Nikolei Djordjevic, project manager al Med Alert Help.

Aceasta susține că, în anumite cazuri, poate să se îmbunătățească și respirația. Aceste țigări electronice conțin două ingrediente glicol propilen și glicerină vegetală, care atunci când sunt încălzite produc niște compuși chimici ce afectează tractul respirator, potrivit unui studiu publicat în International Journal of Environmental Research and Public Health.

Țigările electronice, la fel ca și cele obișnuite, dau dependență, motiv pentru care odată ce ai încetat să le mai folosești te poți confrunta cu simptome precum creșterea dorinței de a fuma, schimbări ale stării de spirit, probleme de concentrare, iritabilitate, dar și anxietate. Unele persoane se pot confrunta și cu dureri de cap, transpirații, insomnie, constipație.

Totodată, țigările electronice îți pot afecta simțurile, motiv pentru care odată ce ai renunțat la ele poți să observi o îmbunătățire a capacității de a mirosi ori a gustului. În plus, cele mai noi studii arată că nicotina poate crește chiar și nivelul de zahăr din sânge.

O lună mai târziu după ce ai încetat să folosești țigările electronice vei observa o îmbunătățire a sănătății plămânilor, care vor funcționa mai bine. Astfel, respirațiile scurte și tusea nu vor mai reprezenta probleme pentru tine, potrivit sursei citate.

A fost înregistrat primul caz de gripă sezonieră

Agenția Națională pentru Sănătate Publică continuă supravegherea infecțiilor respiratorii și monitorizarea circulației virusurilor gripale și SARS-CoV-2 la nivel național. Astfel, în perioada 18.11.2024-24.11.2024, au fost înregistrate 4889 de cazuri de infecții respiratorii, majoritatea fiind la copii (60%). Datele indică o creștere cu 1% față de săptămâna precedentă și o descreștere cu 24,1% în comparație cu perioada similară a sezonului precedent, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

În perioada menționată, a fost înregistrat un caz de gripă sezonieră, de tip B, la o femeie în vârstă de 33 de ani, din raionul Criuleni. Persoana nu a fost vaccinată împotriva gripei.

Pe parcursul săptămânii trecute, au fost înregistrate 30 de cazuri de COVID-19 (inclusiv 6 în regiunea transnistreană), fiind o creștere cu 3,5% comparativ cu săptămâna precedentă a acesteia. În rândul copiilor de până la 14 ani, au fost raportate 6 cazuri.

Semnele care indică agravarea unei infecții respiratorii

Odată cu instalarea sezonului rece crește numărul infecțiilor respiratorii, în cele mai multe cazuri fiind vorba despre răceală și gripă. Deși în majoritatea situațiilor astfel de afecțiuni pot fi tratate la domiciliu, conform recomandărilor oferite de medicul de familie sau de medicul infecționist, în unele cazuri manifestările clinice se pot agrava și atunci este necesară prezentarea într-un compartiment de primiri urgențe, scrie digi24.ro.

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta o infecție respiratorie și complicații ulterioare sunt cele cu un sistem imunitar slăbit, copiii, femeile însărcinate, pacienții cu boli cronice și vârstnicii. În unele situații, pe lângă manifestările clinice obișnuite în infecțiile respiratorii, precum tuse, strănut, congestie nazală, rinoree, o stare generală de rău și dureri musculare, pot să apară semne și simptome care indică agravarea acestei afecțiuni. Printre semnalele de alarmă se numără dispnee, adică dificultăți de respirație, wheezing sau respirație șuierătoare și febră persistentă. Indiferent de tipul infecției respiratorii, boala nu trebuie neglijată sau tratată necorespunzător, deoarece pot apărea complicații severe, precum pneumonia, sinuzita acută, bronșiectazia sau sindromul de detresă respiratorie la adult. Consultul medical este foarte important, pentru stabilirea diagnosticului corect și a tratamentului corespunzător, evitând astfel declanșarea acestor complicații. În cazul în care acestea totuși apar, este esențial ca pacientul să se prezinte de urgență la spital.