Culege la timp flori de tei!

Pentru că lunile iunie şi iulie sunt potrivite pentru a culege  flori de tei, îţi propun să fii harnică şi să te aprovizionezi singură.

Când şi cum se culeg florile de tei?

Florile de tei se culeg pe la începutul lunii iunie şi chiar în iulie, în funcţie de specia şi locul unde creşte copacul. Florile  se culeg numai pe timp frumos, după 1-2 zile de la ultima ploaie.

Cum le păstrezi?

Florile de tei se usucă la umbră, în încăperi bine aerisite (preferabil să fie curent, pentru a evita uscarea lentă), fără alte mirosuri, pentru că florile le iau repede. Trebuie aşezate în strat subţire, ca aerul să circule uşor printre flori.

Florile de tei şi utilizarea lor terapeutică

  • Sub formă de pulbere, pe care

    o obţii din flori mărunţite sau poţi să le dai prin râşniţa de cafea. Se administrează ca adjuvant în cazul hipertensiunii arteriale, timp de 60 zile, a câte o linguriţă de pulbere de trei ori pe zi. Consultă medicul, înainte de a începe tratamentul. Acţionează la nivelul sistemului cardiovascular, micşorând tensiunea arterială, încetineşte palpitaţiile inimii, provocând relaxarea ei. Atenţie însă la cantitate!

  • Infuzie –

    torni o cană de apă clocotită peste două linguriţe de plante uscate şi acoperi vasul, după care laşi timp de 15 minute să se infuzeze. Se consumă, pentru a provoca transpiraţia, în cazul răcelilor sau al intoxicaţiilor. Şi indigestia, constipaţia, intoxicaţiile, crampele abdominale şi alte afecţiuni digestive pot fi tratate cu ajutorul infuziei de tei.

Dacă suferi de insomnii, poţi bea o cană de ceai cald,  îndulcit cu o linguriţă de miere, cu o jumătate de oră înainte de culcare. Are efect sedativ, astfel înlătură durerile de cap, colicii abdominali şi febra musculară. Reduce inflamaţiile căilor respiratorii şi se utilizează ca expectorant în bronşite.

Mai există şi infuzie combinată:  pui două linguri de floare de tei într-o cană, peste care torni apă rece, le laşi la macerat de seara până dimineaţa, apoi filtrezi compoziţia şi amesteci extrasul cu infuzia obţinută la cald. Bea trei căni pe zi de infuzie combinată, în cazul unor  probleme precum insomnie, stări nervoase, iritabilitate.

  • Tinctură –

    pune într-un borcan flori de tei (jumătate de borcan), toarnă peste ele alcool de 40 de grade (uz intern) – 70 de grade (uz extern). Amestecă bine compoziţia şi las-o la macerat timp de zece zile, după care filtrează compoziţia şi o pune-o în sticlă de culoare închisă.

    Utilizează tinctura ca adjuvant în caz de tuse, bronşite, gripă, viroze pulmonare, insomnii.

Fii atentă! Nu folosi tinctura în hepatite virale, toxice şi metabolice, ciroză hepatică, sarcină şi alăptare, inclusiv în cazul tratamentelor care nu permit consumul de alcool.

De asemenea o poţi folosi pentru stimularea creşterii părului.

  • Băi terapeutice –

    băile cu flori de tei se fac la fel ca infuzie, doar că măreşti cantitatea produsului. Înainte de culcare, acestea calmează, te relaxează şi nu mai ai chef de mişcare. Pentru că are acţiune sedativă, florile de tei  pot fi puse şi la băile pentru copiii mici.

Indiferent,  consumi ceai din tei în scop terapeutic sau din plăcere, nu ai decât de câştigat în urma acestei băuturi!

Text: Snejana Ţugui

 

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei/P

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.

Descoperă ofertele:

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Păstrează corect alimentele pe timp de vară!
Articolul anterior
Salată verde cu ou!
Articolul următor
Close menu