Căderea părului este o problemă cu care se confruntă atât bărbații, cât și femeile. De cele mai multe ori, de vină este factorul ereditar, vârsta sau îngrijirea necorespunzătoare. Însă, când acești factori ies din discuție, căderea parului poate indica anumite probleme de sănătate.
Conform Academiei Americane de Dermatologie, oamenii pierd în medie în jur de 50-100 de fire de păr pe zi. Dacă observam o pierdere exagerată a părului, atunci acest lucru poate indica umatoarele afecțiuni:
Dezechilibru hormonal – cum ar fi excesul de androgeni. Dereglările hormonale cauzate de afecțiuni ale tiroidei, sarcina, nașterea, premenopauza și menopauza pot determina o cădere exagerată a părului. Stres. Stresul, fie că este emoțional sau fizic, este un alt factor de declanșează pierderea părului. De obicei, părul începe să cadă după 2-3 luni de la apariția episodului ce a generat socul emoțional, scrie digi-live.tv.
Deficiență de fier. Atunci când organismul tău se confrunta cu carențe, mai ales deficitul de fier, firul de par slăbește și cade.
Slăbire bruscă. Dacă ați slăbit brusc este posibil să vă confruntați și cu căderea părului. O dietă drastică, lipsită de nutrienți importanți, afectează cheratina parului, fapt pentru care firele devin fragile și casante, se rup și cad mai rapid. Deficitul de vitamina B12. Această vitamină este importantă pentru crearea de celule roșii din sânge, ce hrănesc foliculii de păr cu nutrienți și oxigen necesare pentru o creștere sănătoasă a părului.
Cum poţi opri căderea părului
În primul rând, evaluați rutina zilnică de îngrijire a părului și înlocuiți șamponul normal cu o formulă fără sulfați. Șamponul cu suflați poate usca firul de păr, ceea ce determină o cădere mai rapidă a părului, mai ales dacă vă spălați zilnic pe cap. Totodată, șampoanele fără sulfat sunt mult mai hidratante pentru părul delicat.
Odata ce ați adus modificări la rutina de îngrijire a părului, trebuie să fiți atenți și la dietă, pentru a consuma alimente bogate în proteine și nutrienți necesari organisumului.
Cele mai bune surse de proteine pentru păr sun: pește, pui, carne de porc, ouă, lapte, iaurt, oleaginoase, soia.
Avangard-Med: servicii medicale complexe și accesibile pentru toți/P
Accesul rapid la servicii medicale, fără liste de așteptare, a devenit o prioritate pentru tot mai mulți pacienți. Avangard-Med răspunde acestor nevoi printr-un model organizat de centru medical multidisciplinar, care reunește sub același acoperiș consultații, investigații clinice și paraclinice, tratamente și măsuri de profilacție.
Instituția funcționează ca o policlinică modernă, echipată cu tehnologie de ultimă generație și susținută de un sistem digital integrat, ce permite gestionarea eficientă a cazurilor medicale și colaborarea rapidă între specialități, care exclude factorul uman.
„Ne-am propus să oferim o structură medicală în care pacientul are acces la tot ce are nevoie, de la consultație până la tratament, într-un mediu profesionist, confortabil, sigur și bine organizat”, declară echipa Avangard-Med.
De asemenea, în centrul medical sunt disponibile servicii de imagistică avansată, inclusiv obstetrică, endoscopie, colonogastroscopie, în condiții de siguranță și sub anestezie, precum și de tratamente chirurgicale cu reabilitare de o zi.
Fiecare caz este analizat individual, iar tratamentele sunt recomandate în funcție de istoricul pacientului, datele clinice și analizele efectuate în cadrul centrului.
Serviciile sunt disponibile și sub formă de pachete medicale promoționale, cu prețuri competitive, adaptate atât pentru evaluări de rutină, cât și pentru monitorizarea unor afecțiuni cronice.
În concluzie, Avangard-Med funcționează ca o clinică ambulatorie modernă, unde pacientul își soluționează probleme medicale într-un singur loc, printr-o abordare clară, eficientă și personalizată.
Avangard-Med — Prima Rețea Națională de Centre Medicale Multifuncționale.
Date de contact: 076 50 14 14; 022 00 1414
Adresa: str. Burebista 114/2
/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.
A fost descoperită o nouă componentă a sistemului imunitar – o structură minusculă aflată în fiecare celulă. Ce poate face
O nouă parte componentă a sistemului imunitar uman a fost descoperită și este o mină de aur de potențiale antibiotice, au declarat oamenii de știință, potrivit BBC. Cercetătorii au demonstrat că o parte a organismului cunoscută pentru reciclarea proteinelor are un mod secret care poate lansa un arsenal de substanțe chimice care ucid bacterii, scrie digi24.ro.
Cercetătorii din Israel spun că acest lucru transformă înțelegerea asupra modului în care oragnismul uman este protejat împotriva infecțiilor și oferă un nou loc în care specialiștii pot căuta antibiotice pentru a aborda problema tot mai mare a superbacteriilor care rezistă la medicamentele actuale. Descoperirea se concentrează pe proteazom – o structură minusculă care se găsește în fiecare celulă a corpului. Rolul său principal este de a descompune proteinele vechi în bucăți mai mici, astfel încât acestea să poată fi reciclate pentru a produce proteine noi. Însă o serie de experimente, detaliate în revista Nature, arată că proteazomul detectează când o celulă a fost infectată de bacterii, apoi își schimbă structura și rolul. Acesta începe să transforme proteinele vechi în arme care pot rupe stratul exterior al bacteriilor pentru a le ucide.
Prof. Yifat Merbl, de la Institutul de Științe Weizmann, a declarat pentru BBC: „Este foarte interesant, pentru că nu am știut niciodată că acest lucru se întâmplă. Am descoperit un nou mecanism de imunitate care ne permite să avem o apărare împotriva infecțiilor bacteriene. Se întâmplă în tot corpul nostru, în toate celulele, și generează o clasă cu totul nouă de potențiale antibiotice naturale”.
Pentru a găsi aceste antibiotice naturale, echipa de cercetare a trecut printr-un proces pe care l-a numit „aruncarea gunoiului”. Acestea au fost testate pe bacterii în creștere în laborator și pe șoareci cu pneumonie și septicemie. Cercetătorii au declarat că au obținut rezultate comparabile cu cele ale unor antibiotice consacrate. Iar atunci când cercetătorii au luat celule în laborator și au dezactivat proteazomul, acestea au fost mult mai ușor de infectat cu bacterii precum Salmonella. Prof. Daniel Davis, șeful departamentului de științe ale vieții și imunolog la Imperial College London, a declarat că descoperirile au fost „extrem de provocatoare și foarte interesante”, deoarece au schimbat înțelegerea despre modul în care organismul luptă împotriva infecțiilor.
„Ceea ce este cu adevărat interesant despre acest lucru este că este un proces total nedescoperit prin care moleculele anti-germen sunt făcute în interiorul celulelor noastre, se simte profund important și surprinzător”.
Dar el a avertizat că transformarea acestui proces într-o nouă sursă de antibiotice este o idee care „trebuie încă testată” și care va lua timp. Se estimează că mai mult de un milion de oameni mor anual din cauza infecțiilor rezistente la medicamente precum antibioticele. Dar, în ciuda necesității, a existat o lipsă de cercetare în dezvoltarea de noi antibiotice pentru a ține pasul cu cererea. În acest context sumbru, faptul că unii oameni de știință au un nou loc în care să caute este o sursă de optimism.
Obezitatea și răspândirea cancerului de sân. Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează formarea de metastaze
Cercetătorii de la Centrul naţional spaniol de cercetare a cancerului (CNIO) au descoperit că, la şoarecii hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi, celulele tumorale circulante din sânge utilizează trombocitele drept scut protector, facilitând astfel răspândirea lor, scrie news.ro
Tumour cell surrounded by platelets. / Mata Hergueta. CNIO
Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează, de asemenea, colonizarea altor organe de către celulele tumorale şi formarea de metastaze. Aceste constatări sugerează că tratamentele oncologice viitoare ar putea include atât modificări în regimul alimentar, cât şi controlul activităţii trombocitare.
Obezitatea este asociată cu un risc crescut de apariţie a cancerului de sân, dar şi cu o probabilitate mai mare ca boala să se răspândească în alte organe, fenomen cunoscut sub numele de metastazare. Cu toate acestea, mecanismele biologice care explică această asociere nu au fost până acum pe deplin elucidate.
Acum, cercetătorii de la CNIO aduc noi dovezi care arată că o dietă hiperlipidică (bogată în grăsimi) poate activa procese biologice ce favorizează metastazele. Studiul a fost realizat pe modele animale de cancer de sân triplu negativ, care metastazează frecvent la nivel pulmonar. Rezultatele au fost publicate pe 2 aprilie, în revista Nature Communications.
Pentru ca celulele tumorale să metastazeze, ele trebuie să părăsească tumora primară, să circule prin sistemul sanguin şi să pătrundă într-un nou organ.
Uneori, tumora primară emite semnale moleculare ce modifică organele-ţintă înainte de colonizare, creând un mediu favorabil cunoscut sub numele de nişă premetastatică, potrivit studiului condus de Héctor Peinado, coordonatorul Grupului Microambient şi Metastază din cadrul CNIO.
Echipa CNIO a observat că şoarecii care au devenit obezi în urma unei diete bogate în grăsimi au dezvoltat modificări biologice care au favorizat formarea unei nişe premetastatice la nivel pulmonar.
Aceste modificări includ activarea crescută a trombocitelor şi a coagulării, precum şi activarea fibronectinei, o proteină care facilitează interacţiunea celulară în ţesutul pulmonar, creând un mediu mai primitor pentru celulele tumorale metastatice.
Un scut din trombocite
Este un fapt cunoscut că obezitatea favorizează coagularea sângelui, proces dependent de activitatea trombocitelor.
Cercetătorii au constatat acum că la animalele hrănite cu grăsimi, celulele tumorale eliminate din tumora primară erau înconjurate de un număr mai mare de trombocite în timpul circulaţiei sanguine, comparativ cu animalele cu o dietă normală.
O ipoteză emisă de autori este că trombocitele pot acţiona ca o formă de camuflaj, ascunzând celulele tumorale de sistemul imunitar.
Trombocitele ar forma un „scut” în jurul celulelor neoplazice, împiedicând recunoaşterea şi distrugerea acestora de către celulele imune.
Un mediu fertil pentru metastaze
Pe lângă rolul trombocitelor, cercetătorii au descoperit că dieta bogată în grăsimi induce o expresie crescută a fibronectinei în ţesutul pulmonar, acolo unde metastazează celulele tumorale.
Fibronectina contribuie la formarea matricei extracelulare pulmonare şi facilitează stabilirea nişei premetastatice. De asemenea, proteina favorizează interacţiunea celulelor tumorale atât cu endotelul pulmonar, cât şi cu trombocitele.
„Am observat că interacţiunea celulelor tumorale cu endotelul pulmonar şi cu trombocitele este reglată de fibronectină”, a explicat Héctor Peinado, într-un comunicat.
De la stânga: Autorii Sara Sánchez-Redondo, Héctor Peinado și Marta Hergueta. / Pilar Gil. CNIO
Studii pe pacienţi
Pentru a evalua relevanţa acestor descoperiri la nivel uman, unitatea de cercetare clinică în cancerul de sân din cadrul CNIO s-a alăturat studiului.
După analizarea probelor de sânge prelevate de la paciente cu cancer de sân triplu negativ, înainte de intervenţia chirurgicală şi după chimioterapie, nu s-a putut demonstra că obezitatea creşte suplimentar riscul de metastază. Cu toate acestea, pacientele care prezentau o coagulare sanguină accelerată (timp de protrombină mai scurt) aveau un risc mai mare de recidivă în decurs de cinci ani.
Aceste rezultate ar putea contribui la identificarea unor factori de risc suplimentari în rândul pacientelor cu cancer de sân aflate sub tratament şi ar putea sprijini o mai bună gestionare clinică a bolii, afirmă autorii acestui studiu.
Aplicabilitate clinică
Studiul, realizat în colaborare cu mai multe centre din Spania şi Canada, a explorat posibile direcţii clinice de aplicare a rezultatelor.
Una dintre acestea a fost modificarea dietei la modelele animale. Când dieta bogată în grăsimi a fost întreruptă şi animalele au pierdut în greutate, activitatea trombocitelor şi procesul de coagulare au revenit la parametri normali, iar numărul de metastaze a scăzut.
Cercetătorii cred că aceste rezultate, corelate cu alte studii clinice, conturează un viitor în care intervenţia în regimul alimentar, combinată cu controlul activităţii trombocitare, ar putea spori eficienţa anumitor tratamente anticancer. Aceste măsuri nu vor înlocui tratamentele standard, dar le pot completa eficient, au concluzionat autorii.
