Descoperă produse noi Equilibra, din plante medicinale, care te vor ajuta să ai o digestie bună/P

Nouă din zece părinți și îngrijitori din Republica Moldova își vaccinează copiii la timp: rezultatele studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează vaccinarea copiilor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Peste 88% dintre părinți și îngrijitori au vaccinat copiii la timp conform calendarului de imunizare, 7,6% au refuzat unul sau mai multe vaccinuri obligatorii, în timp ce 2,2% nu și-au vaccinat copilul cu niciun vaccin. Sunt rezultatele Studiului privind factorii comportamentali și barierele care influențează cererea de vaccinare a copiilor în Republica Moldova, realizat de Ministerul Sănătății, Agenția Națională de Sănătate Publică și UNICEF. Lideri de opinie, experți în domeniul sănătății și membri ai comunității s-au adunat marți, 17 septembrie, în cadrul unui eveniment public pentru a analiza și discuta provocările și soluțiile legate de vaccinare.

Conform datelor, majoritatea părinților (74,4%) au o atitudine pozitivă față de vaccinare și cred în eficiența vaccinurilor (81,1%), iar 86% dintre aceștia urmează recomandările medicului.

Mai mult de două treimi dintre părinți consideră că au primit informațiile necesare despre vaccinare, însă 24,6% cred că lipsa informațiilor a fost un obstacol în luarea deciziilor. Totodată, părinții și îngrijitorii au mai multă încredere în recomandările pediatrilor și medicilor de familie și cele oferite direct de Ministerul Sănătății.

De mai puțină încredere se bucură liderii religioși (8,3%), rețelele sociale (14,9%) și mass-media (8,3%), atunci când vine vorba de vaccinare.

Cea mai mare influență asupra părinților în decizia de a-și vaccina copiii o au membrii familiei (52,1%), medicii (62,1%) și membrii comunității (30,9%). Responsabilitatea percepută de părinți cu privire la vaccinarea copiilor este una ridicată, 71,2% consideră că nevaccinarea poate dăuna sănătății copilului.

Cu referire la lucrătorii medicali, 80,5% menționează că vaccinează conform calendarului de vaccinare, iar 78,7% reușesc întodeauna să convingă părinții să-și vaccineze copiii. Totuși, 17,3% dintre lucrătorii medicali recomandă părinților să administreze vaccinul mai târziu decât vârsta recomandată. De asemenea, atunci când vine vorba de vaccinare, lucrătorii medicali au manifestat un grad înalt de încredere în informațiile oferite de autoritățile în sănătate și în programele de educație medicală continuă.

Concluziile studiului demonstrează că îngrijorările privind siguranța și eficiența vaccinurilor au fost printre cei mai influenți factori determinanți psihologici ai comportamentului de vaccinare în rândul părinților și îngrijitorilor, iar părinții ezitanți au fost mai predispuși să aibă convingeri și viziuni alternative asupra sănătății copilului. Influența socială a membrilor familiei determină în mod semnificativ acceptarea vaccinării de către părinți/îngrijitori și că membrii familiei au fost printre cele mai de încredere și utilizate surse de informații.

„Astăzi, datorită Programului Național de Imunizare, a fost posibil să prevenim mai mult de 300 de decese printre copii. Cu toate acestea, chiar dacă  înregistrăm rezultate frumoase, pandemia COVID-19 a contribuit la scăderea ratei de imunizare de la 92% la 87%  în Republica Moldova. Deci avem încă de lucrat la acest capitol, avem reușite mari la unele vaccinuri, la altele mai puțin. În contextul Programului Național de Imunizare, ne-am propus un șir de activități care sunt necesare pentru a atinge acel obiectiv de peste 95%”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Sănătății Angela Paraschiv.

În cadrul unui panel de discuții, moderat de directorul Agenției Naționale de Sănătate Publică, Nicolae Jelamschi, jurnaliști, medici și membri ai societății civile au abordat soluțiile pentru schimbarea comportamentelor legate de vaccinare, venind cu recomandări și propuneri inclusiv pentru eliminarea barierelor și combaterea stereotipurilor în acest domeniu. Toate soluțiile discutate se vor regăsi într-un Plan de intervenții de lungă durată de schimbare socială și comportamentală în imunizare, integrat în Programul Național de Imunizare 2023-2027.

Menționăm că Studiul este unul transversal, realizat prin intermediul rețelei de cercetare colaborativă a echipei Euro Health Group, al Biroului de Țară al UNICEF în Moldova și al echipei CIVIS, sub supravegherea Biroului Regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală și a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Sondajul a inclus 1053 de părinții/îngrijitorii adulți ai copiilor cu vârsta sub 5 ani care locuiesc în Moldova și 1023 de lucrători medicali, fiind realizat în perioada 28 octombrie 2023 – 24 februarie 2024.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică informează populația despre riscurile pentru sănătate asociate inundațiilor din ultimele zile și recomandă respectarea unor măsuri de prevenție esențiale pentru a evita apariția bolilor cauzate de contaminarea apei sau a alimentelor, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Ploile intense din ultima perioadă au afectat semnificativ teritoriul Republicii Moldova, determinând creșterea nivelului apei în râuri și pâraie, provocând inundarea mai multor zone rezidențiale, inclusiv locuințe și surse de apă. Cele mai afectate sunt gospodăriile din zonele de centru și sud, în localitățile de câmpie și zonele aflate la o latitudine joasă, unde apa a pătruns în beciuri, fântâni și alte spații subterane, generând dificultăți majore și riscuri pentru populație. Potrivit informației preliminare, circa 100 de fântâni publice și individuale au fost inundate (Cantemir, Leova, Hîncești).

Ploile abundente şi inundaţiile duc la înrăutăţirea calităţii apei din fântâni şi izvoare, la poluarea legumelor şi fructelor de pe terenurile agricole,provocând riscul declanșării și răspândirii bolilor diareice acute, hepatitei virale A și altor afecțiuni gastro-intestinale, ca rezultat al contaminării apei din apeducte şi fântâni în urma deteriorării sistemelor de canalizare, deversarea apelor reziduale menajere, inundarea latrinelor şi revărsarea conţinutului lor.

BDA sunt boli provocate de bacterii şi virusuri, care se transmit omului sănătos prin apă, produse alimentare şi diferite obiecte contaminate. Semnele de boală comune ale BDA sunt: slăbiciune generală, greţuri, vome, pierderea poftei de mâncare, dureri abdominale, diaree, temperatură înaltă, frisoane, dureri de cap, ameţeli, discomfort fizic, epuizare.

Pentru a reduce riscurile epidemiologice în urma ploilor torenţiale şi a inundaţiilor, Agenția Națională pentru Sănătate Publică vine cu recomandări.

Recomandări generale pentru populație:

• consumați apă potabilă numai din surse sigure (apeduct), apă fiartă sau apă îmbuteliată;
• spălaţi bine sub apă curgătoare fructele şi legumele înainte de a le consuma;
• prelucraţi termic produsele alimentare;
• evitaţi să consumaţi produse alimentare nesigure;
• utilizați materie primă și apă potabilă sigură la prepararea bucatelor;
• aveți grijă să vă spălați pe mâini înainte de a găti și de a consuma alimentele, să curățați ustensilele, suprafețele și să utilizați materie primă igienizată;
• la apariția primelor semne de boală (precum diaree, vome/vărsături, febră sau dureri abdominale), consultați imediat medicul. Evitați autotratamentul.

Recomandări generale pentru Autoritățile Publice Locale:

• aprovizionarea instituțiilor de educație, medicale, rezidențiale cu produse alimentare și apă potabilă sigură;
• curăţarea şi dezinfecţia făntânilor şi a izvoarelor inundate, utilizarea apei numai după rezultatele controlului conținutului de clor rezidual;
• salubrizarea localităţilor, în special evacuarea nămolului de pe străzi şi din curţile instituţiilor preşcolare şi şcolare, cu interzicerea accesului copiilor pe teritoriile lor timp de circa 17-20 zile.
• spălarea şi dezinfectarea rețelelor de apeducte afectate;
• evacuarea apei şi nămolului din fântânele comunale de mină cu dezinfectarea ulterioară a lor. Depozitarea nămolului evacuat în locuri special amenajate;
• informarea promptă a populaţiei privind situaţia meteo curentă şi cea prognozată și măsurile de prevenire a riscurilor pentru sănătate, etc.

Se estimează că precipitațiile vor începe să scadă din 17 septembrie 2024, dar riscurile de inundații vor persista până când nivelul apei va reveni la normal.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică monitorizează situația epidemiologică continuu și va oferi în continuare informații și recomandări pentru siguranța populației.

În luna august, în Republica Moldova s-a atestat o creștere a cazurilor de COVID-19, însă niciun deces n-a fost cauzat doar de virus, ci de comorbiditățile pacientului. O spune ministra sănătății, Ala Nemerenco, potrivit căreia în Republica Moldova populația este imună la acest virus, imunitatea fiind obținută atât pe cale naturală, cât și în urma vaccinării. Nou val de îmbolnăviri este prognozat pentru luna decembrie, când va crește numărul persoanelor care revin în Republica Moldova din străinătate, transmite IPN.

În luna august s-au înregistrat 6000 de cazuri de COVID-19, în creștere față de celelalte luni. Ala Nemerenco dă asigurări că situația este sub control, simptomele pacienților fiind lejere, iar numărul persoanelor spitalizate este redus.

„Clinica devine mult mai ușoară. Chiar dacă avem cazuri de spitalizare, ele au loc acolo unde medicii vor să se asigure, acolo unde situația pacientului e mai complicată și există comorbidități. În august am avut o creștere a cazurilor. N-a fost o creștere specifică doar Republicii Moldova, ea s-a atestat peste tot și este explicată prin faptul că luna august este luna concediilor. Oamenii pleacă la odihnă, circulă mai mult, sunt mai multe zboruri. Aglomerația oferă virusului o cale de transmitere mai ușoară. În luna august am înregistrat 6 mii de cazuri, ceea ce nu este foarte grav, dar este mai mult comparativ cu alte luni. Estimăm o nouă creștere în luna decembrie. Vor începe călătoriile, lumea se mișcă la sărbătorile de Crăciun”, a spus Ala Nemerenco în cadrul emisiunii „La 360 de grade”  la Radio Moldova.

Ala Nemerenco a explicat că de la preluarea funcției de ministră a sănătății, din bugetul de stat nu au fost cheltuiți bani pentru procurarea vaccinurilor anti-COVID-19, procurarea de seringi pentru vaccinare, teste PCR sau teste rapide. Populația a fost vaccinată din donațiile partenerilor externi, fără a pune presiune pe bugetul public.