Descoperire: Cancerul de colon, crescut de o bacterie din gură, foarte rezistentă

De la gură la intestin pentru a înțelege cum poate fi oprit cancerul de colon la timp. Noi cercetări în domeniul oncologiei confirmă importanța sănătății microbiomului intestinal și deschid perspective importante asupra modului de îmbunătățire a diagnosticelor și de tratare promptă a acestei patologii grave, scrie evz.ro.

O echipă de cercetare de la Fred Hutchinson Cancer Center din Seattle a studiat o bacterie găsită în cavitatea bucală a oamenilor, care este legată de creșterea și progresia cancerului de colon.

Studiul, publicat în revista științifică „Nature”, a evidențiat că un subtip specific de bacterie, numit „clade”, prezent într-o subspecie de Fusobacterium nucleatum, poate sta la baza debutului bolii și poate ajuta la găsirea de metode de diagnostic neinvazive pentru cancerul de colon și terapii care vizează aceste bacterii pentru a elimina tumora.

Fusobacterium nucleatum, asociat cu placa dentară și gingivita, este prezent în mod natural în microbiomul bucal. Pentru a înțelege mai bine modul în care această bacterie influențează mediul intestinal până la favorizarea dezvoltării cancerului de colon, primul pas a fost analizarea genomilor de Fusobacterium nucleatum găsiți în tumorile de colon, pentru a-i compara cu cei găsiți în gură.

Bacteriile supraviețuiesc de la gură la colon

Cercetătorii au prelevat probe de tumori de colon de la aproximativ 100 de persoane, apoi au fragmentat țesuturile tumorale și le-au plasat pe plăci de agar pentru a permite bacteriilor prezente să se dezvolte. După izolarea Fusobacterium nucleatum din aceste culturi, oamenii de știință au efectuat un proces numit long-read sequencing, pentru a obține o vedere completă a genomului bacteriei. Echipa a comparat secvențele țesuturilor cancerului de colon cu cele ale Fusobacterium nucleatum din gura persoanelor sănătoase.

Acest lucru a scos la iveală două clade (grupuri) principale, care diferă în anumite caracteristici ale ADN-ului și în tiparele proteinelor codificate. Bacteriile din cele două clade arătau, de asemenea, diferit una de cealaltă la microscop: specimenele din a doua clădă erau mai lungi și mai subțiri decât cele din prima. Fusobacterium nucleatum animalis al tumorilor de colon a căzut predominant în a doua clădă.

Caracteristicile acestora din urmă sunt interesante: par să ajute bacteriile să supraviețuiască călătoriei periculoase de la gură la intestin, cum ar fi capacitatea de a se hrăni în medii ostile precum tractul gastrointestinal foarte acid sau de a invada mai bine celulele.

Bacterii foarte rezistente la acizi

Aceste bacterii au, de asemenea, „unul dintre cele mai puternice sisteme de rezistență la acizi” găsite în bacterii, ceea ce le permite să tolereze mediul acid din stomac, explică Christopher Johnston, genetician la Fred Hutchinson Cancer Center și coautor al studiului. Pe scurt, imaginea care a apărut la sfârșitul acestei faze de studiu este că microbii din a doua clădă sunt mai puternic asociați cu cancerul de colon.

Dar nu s-a încheiat aici. Au fost necesare mai multe elemente pentru a înțelege mai bine modul în care acești microbi interacționează cu intestinul. Pentru a face acest lucru, de această dată s-au făcut studii pe animale.

Cercetătorii au administrat unui grup de șoareci o singură doză orală de Fusobacterium nucleatum animalis din clada 1 și altuia o doză de cladă 2 (cea asociată cu cancerul de colon), apoi au numărat numărul de tumori formate.

Șoarecii din grupul cladei 2 au dezvoltat semnificativ mai multe tumori intestinale mari decât cei cărora li s-a administrat bacteria cladei 1 sau un grup de control în care niciuna dintre bacterii nu era prezentă. Moleculele metabolice din tumorile șoarecilor cu bacterii din clasa 2 au fost asociate mai puternic cu deteriorarea celulară din cauza stresului oxidativ, diviziunii celulelor canceroase și inflamației, comparativ cu șoarecii din grupul de control și grupul de bacterii din clada 1.

Bacteriile orale și cancerul de colon

Ce înseamnă toate acestea? Ipoteza este că bacteriile din clada 2 contribuie la producerea unui mediu pro-inflamator și pro-oncogen. Însă, echipa de cercetare a subliniat, de asemenea, că sunt necesare dovezi suplimentare de la un grup mai mare de persoane cu cancer de colon, precum și cercetări suplimentare pentru a înțelege exact cum bacteriile pot contribui la inflamație și progresia cancerului.

„Știm de ceva timp despre relația dintre bacteriile orale și apariția cancerului de colon. Noutatea cercetării este dată de prezența unei sub-tulpini de Fusobacterium nucleatum animalis, clada 2, care învinge sucul gastric – care în mod normal distruge bacteriile dăunătoare – și reușește să hrănească și să colonizeze colonul, regăsindu-se adesea în interiorul celulelor tumorale din colon.”, explică pentru Fattoquotidiano.it profesorul Gabriele Capurso, șeful Unității Funcționale de Cercetare Clinică din Unitatea Operațională de Endoscopie și Ecoendoscopie Biliopancreatică a Spitalului IRCCS San Raffaele și director adjunct al Centrului de Cercetare și Tratament privind Bolile Pancreatice de la Spitalul San Raffaele.

Vindecarea, cu ajutorul acelorași bacterii

Ce perspective pot fi deschise din punct de vedere terapeutic? „Într-o viziune mai futuristă, aceste bacterii ar putea fi proiectate și transformate în vectori care transportă, în mod paradoxal, un ingredient activ vindecător. Rămânând la un nivel mai imediat, am putea lucra la antibiotice sau probiotice specifice pentru a reechilibra microbiomul intestinal, pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer. Dar și mai eficient este să lucrăm în perspectiva prevenției”. Cercetătorii spun că această descoperire ar fi utilă pentru diagnostice precoce, non-invazive.

„În primul rând, din punct de vedere al prevenției, știind că o astfel de tulpină specială a acestei bacterii este legată de cancerul de colon, ar putea fi utilă pentru diagnosticarea precoce pe probe de scaun sau pentru prevenirea la subiecții cu risc, poate cu un istoric foarte puternic în familie, într-un stadiu în care sunt încă bine. Această abordare ar putea fi eficientă și pentru cancerul pancreatic, domeniu în care urmează să publicăm unul dintre studiile noastre, în care apare o corelație similară cu bacteria prezentă în parodontită”.

Reducerea complexității microbiomului intestinal și cancerul de colon

Importanța menținerii echilibrului microbiomului intestinal pare din ce în ce mai crucială: „Trebuie să ne gândim la microbiom ca la o comunitate multietnică. Cu cât există mai multă diversitate, cu atât este mai mare îmbogățirea organismului și, în cazul nostru specific, cu atât este mai sănătos. Clada 2 este o bacterie puternică, un fel de colonizator care vrea să domine, care reduce diversitatea și deschide ușa riscului de boli grave”. Stilul nostru de viață deschide calea pentru acest colonizator dominator?

„De fapt, există o asociere între consumul de alimente ultraprocesate, carne crescută cu antibiotice, fumat”, dar și „antibiotice administrate copiilor într-un mod impropriu și care selectează bacterii foarte rezistente”, precum și „abuzul de medicamente anti-acid care pot fi luate fără prescripție medicală (care sterilizează mediul gastric)”.

Toate acestea produc un efect comun: „Reducerea complexității microbiomului intestinal. Un fenomen în creștere în ultimele decenii, care duce la o creștere a problemelor de sănătate, pentru care trebuie să găsim remedii cât mai curând posibil”.

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei/P

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.

Descoperă ofertele:

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Tom Cruise dezvăluie cum se menține în formă la 62 de ani. Mănâncă un singur lucru, indiferent unde merge
Articolul anterior
Luptă „pe viață și pe moarte” între doi giganți cripto care ar putea decide viitorul monedelor digitale
Articolul următor
Close menu