Bolile pe care le poţi contacta prin sărut

Sărutul este poate cel mai frecvent gest tandru folosit între îndrăgostiţi (şi nu numai), însă câţi dintre noi cunosc faptul că prin sărut ne putem îmbolnăvi chiar de unele patologii grave? Iată care sunt cele 9 boli pe care le poţi contacta prin sărut:

separator

sarut

1. Herpesul oral
Virusurile herpetice sunt de mai multe tipuri, cele care infectează în general cavitatea bucală şi zonele marginale (buzele, bărbia, nasul). Acesta este un virus care se “adăposteşte” într-o anumită zonă a sistemului nervos a omului unde rămâne întreaga viaţă, neexistând la momentul actual un medicament care să poată pătrunde la acest nivel pentru a-l distruge. Astfel o persoană poate prezenta herpes oral vizibil sau nu prin prezenţa unor bubite pe buze sau în jurul acestora. Această persoană poate transmite virusul prin sărut.

2. Candidoza orală
Candidoza orală sau orofaringiană este o infecţie provocată de ciuperci care se dezvoltă la nivelul cavităţii bucale. Cea mai frecvent încriminată ciupercă este Candida Albicans. Se manifestă prin depozite albicioase la nivelul limbii şi a pereţilor cavităţii bucale (placarde albe), sângerări ale mucoasei bucale apărute spontan sau provocate de traumatisme minore, senzaţie de arsură a gurii, fisuri în colţurile gurii, apariţia unui “gust neplăcut” în gură, durere la nivelul limbii sau a întregii cavităţi bucale etc. Aceasta se poate transmite prin sărut, dar şi prin sexul oral, acesta din urma fiind considerat cea mai frecventă cale de transmitere la adulţi.

sarut-3604

3. HPV – virusul Papilloma uman
Virusul Papilloma uman se transmite foarte uşor prin sărut căci modul de infectare se realizează prin contactul piele-piele (buze), piele-mucoase (mucoasa orală), mucoase-mucoase. Papilloma se poate transmite în dublu sens apărând verucile sau alte leziuni specifice. Acest virus este totodată cel responsabil de degenerarea mucoasei faringiene în cancer de gât, însă rareori se întâmplă ca o astfel de infecţie să evolueze spre cancer.

4. HIV şi alte boli cu transmitere sexuală
Infecţia se poate transmite dacă în cavitatea bucală există cea mai mică rană sângerândă (spre exemplu gingiile sângerânde), virusul pătrunzând prin aceste mici leziuni. Este adevărat că riscul infectării cu HIV în cazul sărutului este mai mic decat în cazul sexului vaginal şi anal, însă nu este inexistent.

s560x316_kis_57164100

5. Aftele bucale
Aftele bucale reprezintă un tip de infecţii bucale care la unele persoane sunt foarte frecvente din diverse cauze: fie prezintă carii dentare care reprezintă o permanenţă infecţie în gură până vor fi tratate, fie sunt fumătoare (fumatul afectează imunitatea şi flora mucoasei orale), fie au o igienă orală deficitară sau au luat antibiotice ori prezintă o scăderea generală a imunităţii în tot organismul, ori sunt răcite etc. Atenţie însă, aftele bucale pot degenera în timp în cancer bucal.

6. Hepatite
Virusurile hepatitice se pot transmite deasemenea prin sărut mai ales când persoanele prezintă mici leziuni sângerânde la nivelul cavităţii bucale, cum ar fi gingiile sângerânde. În general hepatiticii au gingiile sensibile şi sângerează adesea, iar virusurile hepatitice precum VHB (virus hepatitic B) sau VHC (virus hepatitic C) sunt foarte periculoase, reprezantând adesea boli cronice care evoluează spre insuficienţa hepatică majoră şi deces. În cazul VHB se consideră că aproximativ 25% din populaţie manifestă imunitate şi se vindecă, restul evoluând spre hepatite cronice, ciroze şi chiar cancer hepatic.

7. Mononuceloza
Celebra boală supranumită chiar “boala sărutului”, reprezintă o patologie care se transmite tipic prin sărut, fiind dată de virusul Epstein-Barr (EBV) care se găseşte în saliva purtătorilor. În situaţii excepţionale mononucleoza se poate transmite şi prin tuse, strănut, ori folosirea în comun a paharelor şi a tacâmurilor. Boala prezintă simptomatologie asemănătoare cu gripa, dar se pot adăuga şi splenomegalia (mărirea foarte mult a splinei), inflamarea ganglionilor mai ales la nivelul gâtului sau chiar rash.

sarut1

8. Răceala şi boli respiratorii
Acestea se transmit foarte uşor prin sărut, datorită modificărilor în flora orală care au loc. Astfel dacă unul din parteneri este răcit sau manifestă un tip de infecţie respiratorie care implică şi mucoasa orofaringiană, va contacta şi celălalt partener această infecţie.

9. Alte infecţii ale cavităţii orale
Orice alt tip de infecţii ale cavitaţii orale ar putea fi transmisă prin sărut atâta vreme cât se manifestă prin modificarea florei bucale.

Pentru a preveni contactarea bolilor prin intermediul sărutului se recomandă să fii prudentă în această privinţă şi să urmăreşti atent dacă persoana cu care intenţionezi să te săruţi prezintă o igiena orală riguroasă, să nu prezinte leziuni inflamate atât în gură cât şi la nivelul buzelor, să nu aibă placarde albe, afte bucale, amigdalele sau ganglionii inflamaţi etc.

Sursa

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.

Poze intime cu Anastasia Volocikova
Articolul anterior
Pavel Stratan nu va mai cânta în America
Articolul următor