Cântăreaţa canadiană, Avril Lavigne, în vârstă de 30 de ani a primit mai multe diagnosticuri greşite şi a zăcut în pat câteva luni înainte de a începe un tratament dificil.
Au trecut aproape doi ani de când Avril Lavigne a primit teribilul diagnostic; în decembrie 2013, ea afla că are boala Lyme şi de atunci trăieşte un coşmar. În emisiunea de televiziune „Good Morning America”, de la postul ABC, artista a vorbit pentru prima dată public despre drama pe care o trăieşte şi despre cum luptă cu maladia infecţioasă care i-a schimbat dramatic viaţa.
„M-am născut a doua oară”, a spus ea, izbucnind în lacrimi, în timp ce vorbea cu gazda emisiunii, Jesse Palmer, despre drumul anevoios spre vindecare. „Sunt la jumătatea tratamentului. Mă descurc mai bine acum. Văd că fac progrese… sunt recuoscătoare pentru că mă pot vindeca 100%”, a mărturisit vedeta.
Cântăreaţa a mers la doctori de top, dar abia după două luni simptomele au început să semene cu manifestarea bolii Lyme. „Am fost la medicul meu, am făcut analize de sânge, dar n-a reuşit să-şi dea seama ce e în neregulă cu mine. Am început să merg la alţi doctori.”
După opt luni în care a căutat răspunsurile la problemele ei de sănătate, Avril Lavigne a găsit, în sfârşit, medicul pe care îl căuta. „Când eşti specialist, poţi să recunoşti boala şi poţi diagnostica simptomele”, a spus cântăreaţa.
Cunoscută şi sub numele de „boala cu 1000 de feţe”, din cauza varietăţii de simptome pe care le poate dezvolta şi care pot face să fie confundată cu alte maladii, Lyme este o boală infecţioasă produsă de o bacterie transmisă omului prin înţepătura de căpuşă. Bacteria transmisă de căpuşele bolnave intră în sânge şi afectează articulaţiile, muşchii, inima şi sistemul nervos, iar în unele cazuri bolnavii pot paraliza, notează agenţia Mediafax.
Anumite simptome ale bolii Lyme, precum oboseala, durerile de cap, durerile articulare şi simptomele asemănătoare răcelii fac ca aceasta să fie uşor de confundat cu alte afecţiuni. Un test de sânge poate verifica anticorpii bolii Lyme în sânge, dar aceştia nu apar decât la câteva săptămâni după infectare, iar testul este cunoscut ca fiind nesigur.
La nivel european, sunt raportate anual aproximativ 85.000 de cazuri de boală Lyme, potrivit datelor de la Centrul europeran de prevenire şi control al bolilor, citat de Mediafax.
Pe de altă parte, nu toate căpuşele sunt purtătoare ale acestei bacterii şi nu toate înţepăturile de căpuşe produc boala Lyme, spun medicii infecţionişti. În situaţia în care o persoană a fost înţepată de căpuşă, specialiştii recomandă ca extragerea acesteia să se facă într-un serviciu de urgenţă unde sunt folosite pensete speciale, pentru a evita ruperea capului de căpuşă (care poate produce o infecţie locală) sau strivirea corpului căpuşei (care sporeşte riscul de pătrundere a infecţiei prin pielea lezată).
La primele semne de boală (roşeaţă la locul înţepăturii, febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare şi articulare), bolnavul trebuie să se prezinte la medic, pentru consultaţie şi tratament antibiotic.
