Cătină cu miere de albine, reţeta miraculoasă pentru 45 de boli

Cătina cu miere de albine reprezintă un leac valoros împotriva multor boli. Combinaţia este încărcată în substanţe cu rol antioxidant şi foarte multă vitamină C, de zece ori mai multă decât lămâia şi de două ori mai multă decât măceşele. Vezi ce afecţiuni te ajută să tratezi cătina cu miere şi cum să prepari o reţetă sănătoasă.

separator

CollageCătina cu miere conţine şi alţi nutrienţi, între care vitamina A, B1, B2, B6, B9, E, F, K, O, fibre, kaliu, fier, calciu, magneziu, flavonoizi şi aminoacizi. Datorită concentraţiei foarte mari de vitamina C, cătina te fereşte de răceli şi cu atât mai mult bobiţele care înoată în miere.

Cătina este un tonic excelent, mărind rezistenţa atât la efort intelectual, cât şi cel fizic. Aceasta se recomandă în astenie de primăvara, dar şi elevilor şi studentilor, mai ales în perioada tezelor şi examenelor.

Cătina tratează ulcerul şi virozele respiratorii. Reţete naturiste

Proprietăţile antioxidante ale cătinei cu miere de albine sunt recomandate pentru întărirea sistemului imunitar şi vindecarea virozelor respiratorii şi a răcelilor. De asemenea, cătina este recunoscută şi pentru beneficiile sănătăţii ochilor.

Cătina cu miere de albine are efect antibacterian, bacteriostatic, vindecator şi reparator, aceasta ajută la vindecarea bolilor hepatice, digestive şi a sângelui.

Cum să prepari cătină cu miere de albine

Într-un borcan de 800 ml, se zdrobesc 500g boabe de cătină, peste care se adaugă 500g de miere, după care 3 săptămâni se lasă la macerat în frigider. Se consumă zilnic câte o linguriţă din acest preparat şi astfel organismul este fortificat în perioadele când răceala şi gripa încearcă să atace.

DSCF3215Proporţia ideală este două părţi de miere şi o parte cătină. Dacă se pune prea puţină miere se va subţia foarte mult,  iar cătina, fiind destul de zemoasă, va începe să fermenteze.

Cătină cu miere de albine şi aloe vera

Se amestecă într-un litru de compoziţie, 500ml de cătină cu miere de albine, 100ml gel de aloe vera, 50ml pastă de usturoi, macerat de afine şi 5-6 linguri de polen, crud sau pulbere. Amestecul se foloseşte în caz de arsuri, dar şi anemie sau alcoolism.

catina-cu-miereAtât cătina, folosita ca atare sau uscată, cât şi preparatele din cătină au darul de a regla tranzitul intestinal. Dacă suferi de constipaţie, siropul de cătină ţi-ar putea fi de leac.

Cum ne fortificăm imunitatea. Sfaturi de la Galina Tomaș!

Specialiştii spun că uleiul de cătină, bogat în acizi graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli, este de un real folos în tratarea arsurilor, termice şi chimice, chiar extrem de grave.

Uleiul de cătină este, de asemenea, folosit cu bune rezultate şi în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, a diareei, urticariei, reumatismului, alcoolismului, anemiei, asteniei şi stresului.

sursa

7 factori care cresc riscul de cataractă

Îmbătrânirea poate fi principala cauză a cataractei, dar există anumiți factori de stil de viață care pot crește semnificativ riscul. Înțelegerea și modificarea acestor factori pot ajuta la prevenirea cataractei și la menținerea sănătății ochilor.

1. Fumatul și efectul său asupra formării cataractei: Unul dintre factorii majori de risc pentru cataractă este fumatul. Cercetările arată că fumătorii au șanse de până la trei ori mai mari de a dezvolta cataractă decât nefumătorii.

Substanțele chimice dăunătoare din țigări pot deteriora proteinele și fibrele cristalinului ochiului, ducând la tulburări și formarea cataractei. Renunțarea la fumat este un pas esențial în reducerea acestui risc.

2. Cataracta și expunerea la razele ultraviolete este un alt factor critic

Radiația UV de la lumina soarelui poate provoca modificări ale proteinelor din lentilă, ceea ce duce la acumularea lor și la tulburarea în timp.

Purtarea ochelarilor de soare care blochează 100% razele UV și purtarea unei pălării cu boruri largi atunci când este în aer liber protejează ochii de expunerea dăunătoare la UV și reduce riscul de cataractă.

3. Consumul de alcool și riscul de cataractă: Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu un risc crescut de cataractă. Alcoolul poate avea efecte toxice asupra ochilor, favorizând oxidarea proteinelor cristalinului și contribuind la dezvoltarea cataractei. Consumul moderat de alcool este recomandat pentru a reduce riscul asociat.

4. Cum este legată obezitatea de cataractă: Obezitatea este un alt factor de stil de viață care poate crește riscul de cataractă.

Excesul de greutate poate duce la o creștere a stresului oxidativ și a inflamației în organism, care la rândul lor pot afecta cristalinul ochiului. Menținerea unei greutăți sănătoase printr-o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate este vitală pentru a minimiza acest risc.

5. Cataracta și deficiențe nutriționale: O dietă lipsită de nutrienți esențiali, în special de antioxidanți precum vitamina C, vitamina E și carotenoizi, poate crește riscul de cataractă.

Acești nutrienți ajută la protejarea cristalinului de deteriorarea oxidativă. Încorporarea unei diete bogate în fructe și legume poate oferi acești antioxidanți esențiali și poate ajuta la prevenirea cataractei.

6. Diabet și managementul zahărului din sânge: Diabetul este un factor de risc cunoscut pentru cataractă, mai ales dacă nivelul zahărului din sânge nu este bine controlat.

Nivelul ridicat de zahăr din sânge poate duce la modificări ale structurii și funcției cristalinului, accelerând dezvoltarea cataractei. Gestionarea eficientă a diabetului prin dietă, medicamente și monitorizare regulată este esențială pentru reducerea riscului de cataractă.

7. Inactivitatea fizică și formarea cataractei: Un stil de viață sedentar poate contribui, de asemenea, la dezvoltarea cataractei. Activitatea fizică regulată ajută la îmbunătățirea sănătății generale și poate reduce riscul de boli legate de cataractă, cum ar fi diabetul și obezitatea.

Exercițiile fizice regulate sunt benefice pentru menținerea sănătății ochilor.

Informațiile prezentate au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Ai dureri menstruale? Mănâncă acest fruct

Pulpa cărnoasă, mirosul parfumat și culoarea apetisantă transformă pepenele galben într-unul preferat de majoritatea oamenilor. Mai mult decât atât, pepenele galben aduce beneficii nemaipomenite pentru sănătatea și frumusețea ta.

separator

peene

Top 7 beneficii ale pepenelui galben:

  • Curăţă tubul digestiv;
  • Protejează inima;
  • Luptă cu stresul;
  • Ajută la buna funcţionare a glandei tiroide;
  • Protejează vederea;
  • Hidratează şi calmează pielea;
  • Întărește sistemul imunitar.

Pepenele galben stimulează imunitatea!

images (5)Pepenele galben conţine vitamina A, indispensabilă pentru buna funcţionare a sistemului imunitar, atât indirect, prin protecţia barierelor naturale: piele şi mucoase, cât şi direct, vitamina A având rol în stimularea sintezei şi activarea limfocitelor.

Totodată, acest fruct parfumat, nu duce lipsă nici de vitamina C, care stimulează globulele albe în lupta cu infecțiile, putând distruge direct orice bacterie sau virus. Mai mult, aceasta reactivează vitamina E după ce a fost făcută inactivă de radicalii liberi.

Luptă cu diabetul

Chiar dacă este dulce, pepenele galben are componente benefice ca potasiul, calciul, vitaminele A, B, C care sunt necesare în menținerea echilibrului metabolic al diabeticilor.

Ameliorează problemele menstruale

Pepenele galben conține, după cum am menționat mai sus, vitamina C care este eficientă în reglarea ciclului menstrual și în ameliorarea crampelor menstruale. Consumul regulat de pepene galben reduce aceste simptome.

ieftin

Previne afecțiunile ochilor

O felie de pepene galben are numai 56 de calorii, dar îți asigură necesarul de vitamina A pe tot parcursul zilei. Atât vitamina A, cât și beta-carotenul sunt nutrienți importanți pentru vedere. Astfel, potrivit studiilor, femeile care au o dietă bogată în vitamina A prezintă un risc redus de a dezvolta cataracta. Studiile arată că riscul poate fi redus cu 39% – 50%.

Pepenele galben – un aliat al frumuseţii

Pepenele galben se poate utiliza ca atare, sub formă de felii subţiri sau sub formă de suc, pentru a rehidrata şi a înfrumuseţa un ten uscat sau cu urme de oboseală. Pepenele galben, sub formă de suc sau felii subţiri aplicate pe ten e folosit pentru a calma iritaţiile şi inflamaţiile de la nivelul pielii.

masca cu pepene galben

Mască hidratantă și revigorantă din miez de pepene galben

Amestecă o felie de pepene galben zdrobită cu două lingurițe de argilă. Întinde masca pe față și decolteu, las-o să acționeze 20 de minute, apoi îndepărteaz-o cu un tampon cosmetic. Clătește fața cu apă rece.

Mască pentru tenul uscat

Amestecă într-un blender 2 linguri de mălai cu o bucată de pepene galben și 2 linguri de lapte. Aplică amestecul pe față. Lasă-l să acționeze pentru 15-20 de minute și clătește bine cu apă călduță.

Mască hrănitoare și tonifiantă

Amestecă într-un vas 2 felii de pepene galben cu 2 linguri de morcov dat prin răzătoare, 3 linguri de zeamă de portocale și o linguriță de zeamă de lămâie. Omogenizează bine pasta și aplic-o pe toată suprafața tenului. După 10 minute, îndepărtează masca cu apă plată.

Să avem sănătate!

Text: Sorina Țurcanu



Cele mai bune plante cu efect diuretic recomandate de medicul farmacist Ovidiu Bojor

Medicina naturistă este mereu la îndemână. Datorită proprietăților curative, plantele medicinale sunt folosite pe larg în scopul de a vindeca sau a ameliora diverse afecțiuni și probleme de sănătate. Dacă ai probleme cu retenția lichidelor în corp sau să faci o cură de detoxifiere, plantele cu efect diuretic îți pot fi de ajutor.

separator

”Prin conţinutul ridicat în apă, pepenele verde are proprietăţi diuretice”, spune dr. farmacist Ovidiu Bojor, care îl recomandă în litiaze renale şi ale vezicii urinare (pietre la rinichi sau la vezica urinară), în hiperuremii (gută). ”În medicina tradiţională, seminţele de pepene verde (dar şi cele de pepene galben) se recomandă în litiaza renală şi biliară”, adaugă specialistul.

Extractele obținute din rizom şi rădăcini de osul-iepurelui (Ononis spinosa) au acțiune diuretică. De aceea, este recomandat în artrite cronice, în stări alergice, în special în eczeme și prurit. Mai este util și în insuficienţă cardiacă şi circulatorie, colici renale, hipertrofie de prostată. Se face un decoct dintr-o lingură pulbere de rădăcină la o cană cu apă. Se beau una-două căni pe zi, în mai multe reprize. În reumatism, se pot face băi dintr-un decoct din 50 g rădăcini mărunţite de osul-iepurelui, 50 g frunze de nuc şi 20 g cimbru la 2 litri de apă, care se toarnă în cadă.

Cele mai bune plante cu efect diuretic. Rădăcinile de pătrunjel

Frunzele, dar mai ales rădăcinile de pătrunjel au un efect diuretic marcant. De aceea, sunt indicate în caz de edeme, reumatism și în gută. Frunzele zdrobite se pot aplica pe piele și au efect antiinflamator, de folos în reumatism și artrită. Pătrunjelul este folosit în alimentațieot fi adăugate în mâncare, acesta având mai multe proprietăți.

Frunzele conțin vitaminele A, B, C și săruri minerale. Constituie un stimulent general, antianemic și antirahitic. Este indicat și dacă ai digestia lentă sau bilă leneșă. Rădăcinile se consumă ca atare, rase, sau fierte. Se poate face și o infuzie din frunze de pătrunjel (o linguriță la o cană cu apă). Se beau două-trei căni pe zi.

sursa



Kate Middleton are o sosie la Jocurile Olimpice de la Rio!
Articolul anterior
Medic naturopat, unul dintre cei mai buni din lume: “Niciun medicament din lume nu vindecă vreo boală”
Articolul următor