Pentru că sezonul rece s-a instalat demult şi toată lumea „se luptă” cu virusul gripal (mai puţin sau mai mult grav), trebuie să fii pregătită pentru înfruntarea acestei boli.
Nina Țintă,
şefa secţiei Epidemiologia bolilor aerogene
Nina Țintă – şefa secţiei Epidemiologia bolilor aerogene şi prevenibile prin vaccinări a Centrului de sănătate publică din Municipiul Chişinău îţi spune tot ce trebuie să ştii, ca să ţii la distanţă acest pericol sezonier!
Gripa este o viroză respiratorie, cu afectare generală, cu apariţie sporadică, epidemică sau chiar pandemică. Este o boală infecţioasă acută, contagioasă şi este cauzată de trei tipuri de viruşi principali: tipul A, cel mai patogen, implicat în pandemii, tipul B ce dă îmbolnăviri locale şi tipul C – cel mai slab patogen.
Viruşii gripali se transmit de la om la om, prin aerosolii răspândiţi de persoanele infectate la cele sănătoase, prin tuse, strănut sau vorbire. Te poţi îmbolnăvi prin contact indirect, prin atingerea suprafeţelor sau obiectelor infectate cu viruşi gripali şi ulterior prin atingerea ochilor sau a gurii.
Diferenţa dintre răceală şi gripă
Infecţia gripală poate avea un spectru larg de simptome clinice, de la guturai până la pneumonie severă. Pentru gripă este caracteristică incubaţia scurtă de 1-3 zile. Simptomele apar brusc, febra, de regulă, înaltă de 39 – 400C, în special, în cazul copiilor mici, mialgii (zdrobire musculară), cefalee frontală şi suborbitală, dureri ale globilor oculari la mişcare şi apăsare. Tusea uscată poate deveni severă, oboseală, de obicei, moderată, dureri în gât, dificultăţi respiratorii.
Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse şi nas înfundat. S-ar putea ca febra să nu apară, dar de obicei, temperatura creşte cu 1-20C. Mai pot apărea dureri musculare, roşeaţă în gât, dureri de cap. Cu cât răceala avansează, mucozitatea nazală devine mai groasă şi trece de la culoarea gălbuie la cea verzuie. Răceala durează de la 3-4 zile până la 10 zile.
Cum se manifestă gripa de tip nou A (H1N1)?
Simptomele clinice principale:
Debutul este acut, uneori brutal, asemănător cu începutul gripei sezoniere şi se manifestă prin: febră 39 C0, astenie (oboseală), cefalee (dureri de cap), dureri în muşchi şi articulaţii, tuse seacă, dureri în gât, dispnee (respiraţie dificilă), semne de intoxicaţie generală, unele persoane infectate pot avea vomă, diaree, dureri abdominale. Perioada de incubaţie este de 7 zile, iar la copii poate dura până la 10 zile.
Durata bolii (fără complicaţii), în majoritatea cazurilor este de circa 4 – 6 zile. Una dintre consecinţele gripei o constituie complicaţiile şi anume otitele, meningitele, pneumoniile severe.
Măsuri profilactice:
Respectarea unui mod sănătos de viaţă va mări capacitatea organismului de a lupta cu o eventuală îmbolnăvire. Practicaţi obiceiuri sănătoase – somn adecvat, consumarea alimentelor nutritive bogate în proteine, vitamine şi minerale şi un mod de viaţă fizic activ. Evitaţi călătoriile şi locurile aglomerate. Acoperiţi-vă gura şi nasul cu batista, atunci când tuşiţi sau strănutaţi. Evitaţi să atingeţi cu mâinile ochii, nasul sau gura, pentru că virusul gripal se răspândeşte pe aceste căi. Purtaţi mască sau alte mijloace de protecţie, pentru a reduce riscul de răspândire a virusului, dacă aveţi semne de boală sau îngrijiţi de un bolnav.
Dacă ai simptome de gripă
La apariţia primelor semne de boală, trebuie să soliciţi urgent la domiciliu medicul de familie sau Asistenţa Medicală de Urgenţă.
Rămâi acasă, nu te duce la serviciu, pentru a evita transportul şi locurile publice. Încearcă să te izolezi de alte persoane sănătoase din familie. Evită să dai mâna, să te săruţi la salutare, pentru a reduce transmiterea virusului. Consumă multe lichide (un pahar de apă sau suc la fiecare oră). Ai grijă la secreţiile respiratorii, atunci când te afli în preajma altor persoane (de exemplu, tuse sau strănut). Spală-te pe mâini, după igiena nasului. Nu folosi vesela comună, pahare sau alte ustensile. Spălă tacâmurile folosite de persoanele bolnave şi suprafeţele cu apă caldă şi săpun sau cu dezinfectant. Aeriseşte cât mai des încăperea cu menţinerea unei temperaturi de 18-200C. Respectă strict recomandările medicului. Odihneşte-te şi renunţă la efortul fizic.
Text: Snejana Ţugui
