Ce trebuie să nu lipsească din trusa ta de prim ajutor

20/02/2017

Pielea are nevoie de atenție și îngrijire corespunzătoare! Cel mai extins organ uman, cu rol de protecție, este supus în mod constant influenței factorilor nocivi de mediu: microorganisme, agenți chimici, fizici, suprafețe și obiecte periculoase, ce comportă risc de lezare și traumatism. Pielea trebuie protejată și curățată, atunci când este invadată de bacterii, virusuri și ciuperci și, vindecată, atunci când este lezată și rănită. Or, pielea curată și igienizată este condiția unui corp sănătos, întrucât ne ferește de o serie de boli infecțioase neplăcute.

Pielea are are un rol important în procesul de eliminare a toxinelor și deșeurilor metabolice din organism. Ea protejează organismul împotriva razelor ultraviolete, participă la termoreglarea organismului prin eliminarea apei, apără corpul împotriva temperaturilor extreme și radiațiilor ultaviolete, participă la sintetizarea vitaminei D, comportă funcție imunologică, găzduiește neuroreceptori tactili, termici, de presiune și de durere. De ce este absolut esențial să păstrăm pielea curată?

Pe lângă faptul că există numeroși factori agresori externi, care pot amenința integritatea pielii și cauza răni și leziuni suprainfectate de bacterii din mediul înconjurător, pielea intactă, dar și lezată, prezintă o cale importantă de transmitere și pătrundere în organism a unor infecții patogene periculoase.

Cum ne poate îmbolnăvi pielea?

Pielea contaminată, în special tegumentul de pe mâini, crește riscul de îmbolnăvire, facilitând contactul microorganismelor cu mucoasele corpului uman, cum ar fi mucoasa cavității bucale, faringiene și digestive, conjunctiva ochilor, mucoasa nazală și cea vaginală.

Or, potrivit specialiștilor, respectarea măsurilor de igienă prezintă cea mai importantă modalitate de prevenire a unei serii de boli infecțioase cu agenți patogeni (cu transmitere, de la om la om, prin mecanism fecal-oral). Acestea includ: hepatita virală A, hepatita virală E, dizenteria, enterovirozele Coxsackie si ECHO, infecția cu rotavirus, dar și infecțiile virale respiratorii, gripa etc.

De la o vârstă fragedă aflăm despre microbi și cum să ne ferim de ei, prin mijloace clasice, spălat pe mâini, dat cu spirt pe măini, folosirea șervețelelor antibacteriene.

Mai mult, atunci când rănim sau lezăm pielea, apelăm grăbiți la remediile antiseptice din sertarul cu medicamente, fie că e vorba despre soluția de alcool etilic, iodul, verdele de briliant ș.a., pentru că ne dorim să acționăm prompt și să ne vindecăm rapid.

Însă, cunoaștem cu toții, că aceste modalități tradiționale de dezinfectare nu rezolvă toate problemele. De exemplu, spirtul și verdele de briliant nu pot fi aplicate direct pe o rană deschisă deoarece produc iritație și senzație accentuată de usturime, iodul comportă risc de arsuri grave etc.

Ce facem când avem nevoie de un antiseptic cu adevărat eficient, inofensiv, în trusa noastră de prim ajutor?

Compania franceză Laboratoratoire INNOTECH International livrează pe piața farmaceutică unul dintre remediile antiseptice folosite cu succes de mai bine de 20 ani pe plan internaţional, Dermobacter.

Dermobacter este o soluţie cutanată cu proprietăți puternice antibacteriene, antivirale şi fungicide, utilizate în tratarea și prevenirea infecţiilor la nivelul pielii şi mucoaselor.

Preparatul se foloseşte în cabinetele medicale şi în sălile de operaţie, în chirurgie, ginecologie, dermatologie şi pediatrie, întrucât manifestă proprietăți antiseptice eficiente, datorită celor două substanțe active din componența sa: clorura de benzalconiu şi digluconat de clorhexidină.

Clorura de benzalconiu este cunoscută pentru acţiunea sa rapidă și puternic antimicrobiană (antibacterienă, antivirală, antimicotică), precum şi pentru cea spermicidă. Aceasta acționează asupra germenilor germenilor Gram pozitivi (stafilococul auriu, streptococcii, Corynebacterium) și Gram negativi (Proteus, Klebsiela, Mycolasma, Ureaplasma, inclusiv Pseudomonas aeruginosa), bacteriilor transmise pe cale sexuală (Tricomonas vaginalis, Clamidia, Neisseria Gonoreea), fungilor (ciuperci sau micoze, Candida albicans), virusurilor (Herpex Simplex, Cytomegalovirus (CMV), HPV).

Clorhexidina este un agent antimicrobian ce acționează asupra germenilor Gram pozitivi și Gram negativi, cum ar fi Escherichia coli, Enterobacter, Serratia marcescens, Pseudomonas aeruginosa, Streptococ hemolitic, Steptococcus faecalis, Salmonella Sp, Klebsiella Sp, Proteus spec., Streptococcus mutans, Staphylococcus aureus, Candida albicans, Microsporum canis, Aspergillus versicolor, inclusiv asupra germenilor rezistenți, precum Staphylococcus aureus meticilinorezistent (MRSA) sau Enterococul rezistent la vancomicina (VRE).

Important! Clorhexidina se leagă cu stratul cornos al pielii, ceea ce determină o activitate antimicrobiană persistentă. Preparatul nu este inactivat de sânge şi proteine serice. De aceea, în comparație cu alte substanțe antiseptice, clorhexidina își păstrează activitatea într-un mediu cu exudat purulent.

Cum se folosește Dermobacter?

Dermobacter se folosește nediluat (aplicat pe piele) sau diluat (în proporție de 1:10 pe mucoase, soluția necesită preparare imediat înainte de a fi utilizată), o dată sau de două ori pe zi, timp de 7-10 zile, în curățarea rănilor și tratamentul rănilor cutanate și mucoase cauzate de infecții ori suprainfectate.

Dermobacter are efect antiseptic asupra rănilor, fiind utilizat în chirurgie și dermatologie:

– în tratamentul rănilor pielii și mucoaselor;
– ulcere trofice, escare;
– dermatite bacteriene (piodermită, supuraţie, abces, foliculită, furunculoză);
– dermatite fungice (candidoze, dermatofitie, intertrigos);
– dermatite virale (varicelă, zona zoster, herpes, erupţii cutanate virale);
– infecții vaginale bacteriene și fungice.

În pediatrie, Dermobacter este indicat ca remediu antiseptic local în erupțiile de varicelă și în îngrijirea zilnică.

Care sunt avantajele preparatului Dermobacter:

– Efectul antiseptic se instalează rapid, în decurs de un minut;
– Preparatul are efect rezidual (efectul antibacterian se menține în decurs de 6 ore);
– Favorizează cicatrizarea plăgii;
– Nu ustură, nu produce arsură;
– Fără miros, fără culoare;
– Preparatul își păstrează acțiunea antimicrobiană inclusiv în rănile cu exudat purulent;
– Este mai eficient decât iodul (evidenţele experimentale certifică superioritatea clorhexidinei faţă de preparatele pe bază de iod, determinând o scădere a riscului de infecţii postoperatorii cu 62%);
– De asemenea, este recomandat în profilaxia gripei H1N1 și a Pseudopestei aviare, ca dezinfectant pentru mâini (este recomandat spălatul mâinilor cu multă apă, după scurgerea timpului minim de acțiune a preparatului, ori înainte de prepararea și luarea mesei).
– Dermobacter este un medicament eliberat fără prescripţie medicală.
– Dermobacter se poate utiliza ca remediu antimicrobian în infecţii bacteriene și fungice ale pielii și mucoaselor, atât la copii cât şi la adulţi.

Dermobacter – un antiseptic pentru întreaga familie!

Dermobacter nu dă senzaţia de usturime sau de arsură, se aplică pe piele nediluat, iar pe mucoase diluat în proporţie 1:10.

Dermobacter – este un medicament eliberat fără prescripţie medicală.
Demobacter – antiseptic pentru întreaga familie!

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

– Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

– Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.