Cel mai bun remediu împotriva multor boli: revigorează organismul și te ajută să slăbești! Află rețeta

04/08/2016

Kissel-ul de ovăz este un preparat cunoscut în bucătăria tradiţională rusească, datorită proprietăţilor sale uimitoare pentru sănătate, demonstrate de-a lungul timpului. Produsul mai este cunoscut şi sub denumirea de balsamul Izotov, în cinstea unui medic microbiolog rus care şi-a brevetat reţeta, după ce a încercat produsul suferind din cauza mai multor probleme de sănătate.

IMG_0008-600x450 Fiind afectat de o formă a encefalitei de căpuşă, o boală ce îi epuiza extrem corpul şi îi destabiliza practic toate funcţiile organelor, microbiologul susţinea că anume Kissel-ul de ovăz, obţinut prin fermentarea cerealelor zdrobite de ovăz, l-a ajutat să depăşească condiţia şi să revină la o viaţă normală. De ce ovăzul? Pentru că este foarte bogat în substanţe minerale, vitamine şi proteine. Ovăzul conține mangan, magneziu, cupru, zinc, fier, calciu, cupru, kaliu, dar şi vitaminele grupului B şi acid folic.

Nutrienţii din ovăz contribuie la regenerarea sănătoasă a celulelor organismului

Kissel-ul de ovăz îmbunătăţeşte funcţiile pielii, părului, a organelor sistemului cardiovascular și hematopoietic, previne cancerul, diminuează cataracta, procesele de ateroscleroză din organism. Bacteriile implicate în procesul de fermentație a ovăzului au calități probiotice puternice, normalizează microflora intestinală, deosebit de importantă pentru persoanele cu boli ale aparatului digestiv, precum și după tratamentul îndelungat cu antibiotice, reglează scaunul.

Kissel-ul de ovăz manifestă un efect antiseptic, antiinflamator şi regenerant pentru persoanele care suferă de ulcer gastric și duodenal, eroziuni gastrice, gastrită, gastroduodenită, reflux digestiv. În plus, acesta curăţă activ ficatul și pancreasul, elimină diabetul, calculii renali, stimulează imunitatea, revigorează organismul după intervenţii chirurgicale, energizează corpul per ansamblu.

Cum să prepari un Kissel de ovăz

Într-un borcan de 3 litri adăugă fulgii de ovăz, ori boabele zdrobite de ovăz, aşa încât să umpli cam 1/3 din vas cu cereale; aceasta ar putea constitui în jur de 500 de grame de fulgi de ovăz. Iniţial, poţi măcina fulgii de ovăz în râșnița de cafea.

IMG_0002-600x450 Se toarnă în borcan 100 ml de iaurt sau lapte acru, ideal ar fi să foloseşti kefir sau chişleag de casă, doarece conţine mai multe bacterii vii benefice. Ulterior, se toarnă apă peste cerealele cu chefir, dar nu prea multă, întrucât în timpul fermentării compoziţia poate să-şi mărească volumul. Adaugă în jur de 2 litri de apă caldă, nu e musai fiartă, ca să înceapă mai rapid procesul de fermentare. Amestecă compoziţia cu o lingură de lemn şi închide borcanul cu un capac.

Collage Pune vasul într-un loc întunecat şi cald, acoperit de un prosop şi lasă amestecul 2 zile la fermentat. După 2 zile compoziţia arata cam aşa, cu un miros acru foarte slab perceptibil. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să filtrezi amestecul printr-o sită după care vei obţine 2 litri de lichid de ovăz și o masă de fulgi de ovăz filtrată, pe care trebuie să îi speli cu apă curată şi din nou să filtrezi compoziţia obţinută.

Collage1 Ca urmare, vei obţine cam 2 litri de lichid, de o aciditate mai înaltă şi 800 ml de lichid filtrat, de o aciditate mai scăzută.

IMG_0008-600x450 Lasă compoziţiile la sedimentat timp de 16-18 ore, iar filtratul va forma două straturi distincte: stratul superior – cvasul de ovăz şi stratul inferior – soluţia de bază pentru a prepara Kissel-ul de ovăz.

IMG_0011-600x450 Colectează cvasul de ovăz cu ajutorul unui unui tub, aşa încât lichidul gros, de culoarea albă, de la fundul borcanului să îţi rămână în vas, pentru a-l putea colecta într-un recipient separat. Aceasta este de fapt soluţia din care se prepară Kissel-ul de ovăz, în cantitate aproximative de 500 ml, colectată într-un recipient separat.

IMG_0012-600x450 Pentru a prepara Kissel-ul de ovăz, ia 3-4 linguri de soluţie (toată cantitatea ar trebui să îţi ajungă pentru 7-8 zile), toarnă peste ele 1 pahar cu apă și fierbe compoziţia timp de 5 minute, ca să se îngroaşe.

Collage3 Kissel-ul de ovăz nu are niciun gust, de aceea poţi adăuga miere și fructe uscate când acesta se răcoreşte. Ai obţinut un mic dejun gustos, consistent şi detoxifiant.

Kissel de ovăz pentru cei care luptă cu excesul în greutate

Kissel-ul de fulgi de ovăz este un produs foarte nutritiv, benefic în lupta cu kilogramele în plus. Acesta aportă în organism săruri minerale şi vitamine, care echilibrează metabolismul şi hormonii, elimină colesterolul din sânge, curăţă intestinul de toxine şi îmbunătăţeşte funcţia bacteriilor saprofite din colon.

Băutura nr. 1 recomandată de dieteticieni care vă ajută să daţi jos din grăsimea viscerală

Grăsimea viscerală este cea se acumulează în jurul organelor interne precum ficatul, stomacul sau intestinele, afectând sănătatea. Din fericire, pe lângă medicamente, dieteticienii spun că există o băutură care contribuie la scăderea acestui tip de ţesut adipos, scrie adevarul.ro

Grăsimea corporală îndeplinește diferite funcții importante în organismul uman, de la stocarea anumitor vitamine, până la menținerea căldurii. Dar există un tip de grăsime, care poate avea efecte negative asupra sănătăţii: grăsimea viscerală.

Deşi nu o vedem, ea se acumulează în jurul organelor interne precum ficatul, stomacul sau intestinele și poate crește semnificativ riscul de boli. Din fericire, spun dieteticienii, nu este nevoie de soluții complicate pentru a o ține sub control, pentru că există o băutură care ne poate ajuta în lupta cu acest tip de ţesut adipos şi pe care mulţi dintre noi o consumă de cum se trezesc dimineaţa. Este vorba despre atât de obişnuita cafea, potrivit eatingwell.

Potrivit unui studiu din 2025, realizat pe un eșantion de peste 45.000 de participanți, cei care au consumat zilnic această băutură (în medie 1,7 cești) au prezentat niveluri semnificativ mai scăzute de grăsime viscerală comparativ cu cei care nu o consumau deloc.

Dieteticianul Megan Byrd a explicat pe larg care este legătura dintre cafea şi scăderea stratului adipos din jurul organelor, precizând că multă vreme s-a crezut că factorul determinant este cafeina. C

u toate acestea, spune ea, un studiu recent nu a găsit același efect şi la ceaiul verde, care conține, de asemenea, cofeină, astfel că s-a ajuns la concluzia că diferenţa nu o face simpla prezenţă a cofeinei, ci concentraţia acesteia.

1. Stimulează metabolismul

Conținutul ridicat de cofeină accelerează metabolismul în repaus, ceea ce poate duce la arderea mai eficientă a caloriilor și la reducerea depozitelor adipoase. Unele cercetări au demonstrat o creștere a ratei metabolice cu până la 20% timp de câteva ore după consum.

„Cafeaua are, de obicei, mai multă cofeină decât ceaiul verde, ceea ce poate crește și mai mult rata metabolică în repaus. De fapt, unele studii au stabilit că, de fapt, cafeaua poate crește metabolismul timp de cel puțin trei ore după consum”, a explicat specialista.

2. Este bogată în antioxidanți

Cafeaua conține compuși precum acizii clorogenici și cafestolul, antioxidanți asociați cu reducerea grăsimii abdominale, a greutății corporale și a circumferinței taliei.

Fiecare ceașcă conține între 200 și 550 miligrame din acești compuși vegetali benefici, mai mult decât ceaiul verde sau vinul roșu, iar antioxidanții ajută la protejarea organismului împotriva deteriorării celulelor.

În plus, includerea unui număr mare de antioxidanți în alimentație dumneavoastră este o altă modalitate de a reduce potențial grăsimea viscerală.

În mod specific, spune dieteticianul Beth Conlon, acizii clorogenici și cafestolul, ambele găsite în cafea, sunt doi antioxidanți care pot ajuta la pierderea grăsimii viscerale.

„Studiile au arătat că acizii clorogenici pot reduce grăsimea abdominală, greutatea corporală și circumferința taliei. Se crede că acești compuși pot influența metabolismul și descompunerea grăsimilor, oferind un mecanism potențial dincolo de efectele cafelei asupra grăsimii viscerale”, a explicat ea.

3. Cafeaua poate reduce apetitul

Cofeina are un efect asupra sistemului nervos central, putând diminua senzația de foame. Totuși, efectele variază în funcție de momentul în care este consumată, unele studii arătând că băutura este mai eficientă în reducerea apetitului atunci când este savurată după masă.

„Cofeina din cafea poate stimula sistemul nervos și poate reduce apetitul. În acest fel, cafeaua ar putea contribui la scăderea aportului caloric, reducând indirect grăsimea abdominală în timp”, a mai spus Beth Conlon, avertizând însă că aceasta nu este o mâncare în sine şi nu trebuie nicdecum să substituie alimentaţia.

„Cafeaua în sine nu este o masă! Este important să aveţi o nutriție adecvată și mese echilibrate pe tot parcursul zilei pentru o bună nutriție și sănătate”, recomandă ea.

Pentru efecte maxime, este recomandat consumul cafelei simple, fără adaosuri calorice excesive precum zahăr sau lapte. Cafeaua neagră este cea mai eficientă, însă, pentru cei care preferă un gust mai blând, adăugarea unei cantități mici de lapte vegetal (ovăz, migdale) este o opțiune potrivită.

Obezitatea și răspândirea cancerului de sân. Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează formarea de metastaze

Cercetătorii de la Centrul naţional spaniol de cercetare a cancerului (CNIO) au descoperit că, la şoarecii hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi, celulele tumorale circulante din sânge utilizează trombocitele drept scut protector, facilitând astfel răspândirea lor, scrie news.ro

Tumour cell surrounded by platelets. / Mata Hergueta. CNIO

Regimul alimentar bogat în grăsimi favorizează, de asemenea, colonizarea altor organe de către celulele tumorale şi formarea de metastaze. Aceste constatări sugerează că tratamentele oncologice viitoare ar putea include atât modificări în regimul alimentar, cât şi controlul activităţii trombocitare.

Obezitatea este asociată cu un risc crescut de apariţie a cancerului de sân, dar şi cu o probabilitate mai mare ca boala să se răspândească în alte organe, fenomen cunoscut sub numele de metastazare. Cu toate acestea, mecanismele biologice care explică această asociere nu au fost până acum pe deplin elucidate.

Acum, cercetătorii de la CNIO aduc noi dovezi care arată că o dietă hiperlipidică (bogată în grăsimi) poate activa procese biologice ce favorizează metastazele. Studiul a fost realizat pe modele animale de cancer de sân triplu negativ, care metastazează frecvent la nivel pulmonar. Rezultatele au fost publicate pe 2 aprilie, în revista Nature Communications.

Pentru ca celulele tumorale să metastazeze, ele trebuie să părăsească tumora primară, să circule prin sistemul sanguin şi să pătrundă într-un nou organ.

Uneori, tumora primară emite semnale moleculare ce modifică organele-ţintă înainte de colonizare, creând un mediu favorabil cunoscut sub numele de nişă premetastatică, potrivit studiului condus de Héctor Peinado, coordonatorul Grupului Microambient şi Metastază din cadrul CNIO.

Echipa CNIO a observat că şoarecii care au devenit obezi în urma unei diete bogate în grăsimi au dezvoltat modificări biologice care au favorizat formarea unei nişe premetastatice la nivel pulmonar.

Aceste modificări includ activarea crescută a trombocitelor şi a coagulării, precum şi activarea fibronectinei, o proteină care facilitează interacţiunea celulară în ţesutul pulmonar, creând un mediu mai primitor pentru celulele tumorale metastatice.

Un scut din trombocite

Este un fapt cunoscut că obezitatea favorizează coagularea sângelui, proces dependent de activitatea trombocitelor.

Cercetătorii au constatat acum că la animalele hrănite cu grăsimi, celulele tumorale eliminate din tumora primară erau înconjurate de un număr mai mare de trombocite în timpul circulaţiei sanguine, comparativ cu animalele cu o dietă normală.

O ipoteză emisă de autori este că trombocitele pot acţiona ca o formă de camuflaj, ascunzând celulele tumorale de sistemul imunitar.

Trombocitele ar forma un „scut” în jurul celulelor neoplazice, împiedicând recunoaşterea şi distrugerea acestora de către celulele imune.

Un mediu fertil pentru metastaze

Pe lângă rolul trombocitelor, cercetătorii au descoperit că dieta bogată în grăsimi induce o expresie crescută a fibronectinei în ţesutul pulmonar, acolo unde metastazează celulele tumorale.

Fibronectina contribuie la formarea matricei extracelulare pulmonare şi facilitează stabilirea nişei premetastatice. De asemenea, proteina favorizează interacţiunea celulelor tumorale atât cu endotelul pulmonar, cât şi cu trombocitele.

„Am observat că interacţiunea celulelor tumorale cu endotelul pulmonar şi cu trombocitele este reglată de fibronectină”, a explicat Héctor Peinado, într-un comunicat.

De la stânga: Autorii Sara Sánchez-Redondo, Héctor Peinado și Marta Hergueta. / Pilar Gil. CNIO

Studii pe pacienţi

Pentru a evalua relevanţa acestor descoperiri la nivel uman, unitatea de cercetare clinică în cancerul de sân din cadrul CNIO s-a alăturat studiului.

După analizarea probelor de sânge prelevate de la paciente cu cancer de sân triplu negativ, înainte de intervenţia chirurgicală şi după chimioterapie, nu s-a putut demonstra că obezitatea creşte suplimentar riscul de metastază. Cu toate acestea, pacientele care prezentau o coagulare sanguină accelerată (timp de protrombină mai scurt) aveau un risc mai mare de recidivă în decurs de cinci ani.

Aceste rezultate ar putea contribui la identificarea unor factori de risc suplimentari în rândul pacientelor cu cancer de sân aflate sub tratament şi ar putea sprijini o mai bună gestionare clinică a bolii, afirmă autorii acestui studiu.

Aplicabilitate clinică

Studiul, realizat în colaborare cu mai multe centre din Spania şi Canada, a explorat posibile direcţii clinice de aplicare a rezultatelor.

Una dintre acestea a fost modificarea dietei la modelele animale. Când dieta bogată în grăsimi a fost întreruptă şi animalele au pierdut în greutate, activitatea trombocitelor şi procesul de coagulare au revenit la parametri normali, iar numărul de metastaze a scăzut.

Cercetătorii cred că aceste rezultate, corelate cu alte studii clinice, conturează un viitor în care intervenţia în regimul alimentar, combinată cu controlul activităţii trombocitare, ar putea spori eficienţa anumitor tratamente anticancer. Aceste măsuri nu vor înlocui tratamentele standard, dar le pot completa eficient, au concluzionat autorii.

Chirurg oncolog: „Nimeni nu e scutit de dezvoltarea unui cancer de colon sau rect”

Din păcate, la noi în țară cancerul de colon este diagnosticat într-o fază avansată, când e extins și în alte părți din organism. De aceea, am considerat că acest articol trebuie să-l citiți și voi.

Dr. Nadim Al Hajjar, medic chirurg la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie din Cluj-Napoca din România, a declarat pentru Monitorul de Cluj că acest tip de cancer e depistat când are deja metastaze în ficat sau în alte organe.

„Din păcate, de foarte multe ori acest cancer este identificat într-o fază tardivă. E depistat când are deja fie metastaze în ficat sau în alte organe, fie extidere locoregională care de multe ori împiedică un tratament curativ al cancerului și te obligă la o terapie paliativă. Iar rezultatele și impactul asupra pacientului sunt cu totul diferite’, a declarat dr. Nadim Al Hajjar, scrie avantaje.ro

Simptome cancer de colon la care trebuie să fii atent

Pentru că nu prezintă simptome specifice, pacienții primesc destul de târziu diagnosticul care indică faptul că e vorba despre un cancer localizat la colon sau rectal.

„Bolnavul prezintă o simptomatologie nespecifică, precum lipsa apetitului alimentar, incapacități de concentrare, scăderea în greutate, niște simptome comune bolii neoplazice.

În cancerul colorectal pot fi lucrurile mai accentuate când apare un sindrom anemic care presupune pierderi oculte de sânge, fără să fie o pierdere evidentă (nu e vorba de hematochezie), ci un sindrom anemic care nu găsește o explicație.

Bolnavul nu are o boală hematologică ce poate explica această anemie și atunci te gândești de ce pierde sânge: acest bolnav poate avea o sângerare ocultă printr-un cancer de colon sau rectal.

Când vorbim de cancerul de rect, bolnavul poate să prezinte în plus și alte simptome caracteristice: tenesme, senzație falsă de defecație sau eliminarea de produse patologice în scaun. Acestea ridică un semn de întrebare care-l obligă pe medicul curant/de familie să se gândească ce protocol trebuie urmat pentru a găsi un diagnostic pozitiv’, a explicat medicul.

Cine trebuie să fie atent la acest tip de cancer?

Nimeni nu e scutit de niciun tip de cancer, dar există câțiva factori de risc de care unele persoane trebuie să țină cont: cei care au fost diagnosticați anterior cu boli inflamatorii intestinale (cum e rectocolita ulcerului hemoragic sau boala Crohn), cei care știu că au o alimentație necorespunzătoare și un stil de viață agitat, cei care mănâncă regulat fastfood și au stres clinic. Cei care au mai avut cazuri în familie au un risc mai crescut să dezvolte cancer de colon sau de rect.

Cum poate fi prevenit un cancer de colon?

După vârsta de 45 de ani, e recomandat ca fiecare dintre noi. o dată la cinci ani, să facă o colonoscopie și o gastroscopie.

„În cazul cancerului colorectal, prima examinare, în afară de diagnosticul clinic, este endoscopia digestivă-inferioară, care are o mare importanță pentru toți medicii care se ocupă de tratament. Ea îți spune exact la ce distanță de marginea anală este localizată tumoarea, fie la nivelul rectului sau al colonului. Această examinare te ajută pentru biopsia necesară examenului anatomopatologic.„