Cum să foloseşti corect un tampon igienic

10/05/2015

Cu siguranţă, citeşti de fiecare dată instrucţiunile înainte de a folosi tamponul igienic. Medicul ginecolog Alyssa Dweck, din Westchester, spune pe îndelete ce greşeli faci atunci când foloseşti tamponul igienic şi faptul cum să le eviţi, pentru a nu dăuna sănătăţii tale.

Aşadar, iată care sunt cele mai comune greşeli:

1.Te speli pe mâini doar după ce inserezi tamponul.
Este important să faci acest lucru, inclusiv, înainte de a introduce tamponul în vagin, pentru a minimiza riscul infectării căilor vaginale cu bacterii din mediul exterior.

2. Nu inserezi tamponul destul de adânc.
Un tampon situat prea superficial va crea incomoditate. Dacă este poziționat corect, nu trebuie să simți tamponul în căile vaginale.

3. Utilizezi un singur fel de tampon.
Deşi este foarte puţin probabil, tampoanele pot provoca sindromul de șoc toxic (SST), o boală potenţial fatală. Tampoanele cu nivel mai mare de absorbție cresc riscul de SST. De aceea, este potrivit acestea să fie utilizate doar dacă e nevoie să înfrunţi un flux crescut de sânge. Fluxul sanguinolent poate varia de la o zi la alta în zilele de menstruaţie. Dacă în primele zile este în regulă să foloseşti tampoane cu o capacitate mare de absorbţie, atunci, spre sfârşitul perioadei, sau ori de câte ori fluxul se reduce cantitativ, – poţi trece la tampoane subţiri, cu nivel de absorbţie mai mic.

4. Schimbi tamponul doar o dată pe zi.
Chiar dacă fluxul este mic, e necesar să schimbi tamponul fiecare 4-8 ore şi asta pentru că tamponul umed crează condiţii calde şi confortabile pentru înmulţirea bacteriilor – cu cât stă mai mult în vagin un tampon, cu atât mai mult creşte riscul de SST.

5. Foloseşti tampoanele pentru a opri scurgerea secreţiilor vaginale zilnice.
Fluidele vaginale sunt fireşti la mijlocul ciclului menstrual şi zilnic – în cantitate de până la două grame. Nu este recomandat să foloseşti tamponul pentru absorbţia acestora, întrucât rişti să denaturezi nivelul de aciditate natural al vaginului şi să creşti riscul de infecţie. Consultă medicul specialist, dacă secreţiile sunt abundente.

6. Foloseşti tamponul următoarea zi după încetarea menstruaţiei.
Este inconfortabil să inserezi un tampon uscat în căile vaginale uscate. De aceea, ar trebui să eviţi acest lucru inutil.

7. Nu schimbi tamponul umezit de urină.
Din punct de vedere medical, nu este necesar să schimbi tamponul la fiecare micţiune, din punct de vedere practic – poţi simţi incomoditate; după actul de defecaţie este necesar să-l schimbi pentru a preveni preluarea bacteriilor şi infectarea uretrei sau vaginului.

8. Ai uitat să îl extragi.
Din experienţă, am aflat că acest lucru se poate întâmpla. Tamponul staţionat mult timp în vagin generează un miros fetid; consultă medicul, dacă nu îl poţi extrage singură.

9. Să foloseşti două tampoane concomitent – nu este admis.
Dacă simţi nevoia să gestionezi un flux mai abundent, foloseşte un tampon cu o capacitate mai mare de absorbție. Dacă fluxul este neobişnuit de puternic, incontrolabil, este cazul să faci o examinare medicală, pentru a stabili cauzele.

10. Nu schimbi tamponul după înot.
Când faci baie în cadă, piscină, lac sau mare este potrivit să înlături tamponul, îmbibat de apă.

11. Utilizezi tampoane ce au ambalajul deteriorat.
Ambalajele protejează tampoanele de praf și murdărie. Deci, nu risca să introduci germeni în vagin. În acelaşi timp, nu arunca tampoanele pentru că ar fi învechite. Ele, de fapt, nu au termen de expirare. Atât timp cât ambalajul este intact, acestea oferă siguranţă.

12. Păstrezi tampoanele în camera de baie.
Este potrivit ca acestea să fie păstrate într-un loc uscat.

13. Foloseşti tampoane igienice parfumate.
Acestea pot provoca iritație sau senzaţie de mâncărime.

ANSP recomandă părinților să-și vaccineze copiii contra rujeolei pentru a-i proteja de îmbolnăviri

Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) atenționează că rujeola este o infecție extrem de contagioasă care poate duce la complicații grave și îndeamnă părinții să vaccineze copiii conform Programului Național de Imunizări, aceasta fiind cea mai sigură și eficientă metodă de prevenire a cazurilor de îmbolnăvire, informează unica.md cu referire la un comunicat al instituției.

În Republica Moldova, în perioada 01 ianuarie 2024 – 08 august 2024, au fost înregistrate 149 de cazuri confirmate de rujeolă, dintre care 12 de import (România, Azerbaidjan, Marea Britanie, Germania și Federația Rusă). Cele mai multe dintre acestea au fost raportate în mun. Chișinău (62) și raionul Sîngerei (55). Alte teritorii afectate de rujeolă, de la începutul acestui an, sunt: Strășeni – 7 cazuri; Bălți – 6 cazuri; Dondușeni – 4 cazuri; Ialoveni – 3 cazuri; Drochia, Râșcani, Călărași – câte 2 cazuri; Fălești, Ștefan Vodă, Ungheni, Orhei, Ceadîr-Lunga, Dubăsari – câte 1 caz. Menționăm că peste 90% dintre cazuri sunt înregistrate la copii nevaccinați.

În condițiile de acoperire vaccinală joasă, (sub 90% pentru vaccinarea ROR la vârsta de 1 an) și a reticenței la vaccin, care persistă mai mult între membrii confesiilor religioase, există riscul de răspândire a rujeolei și a altor maladii ce pot fi prevenite prin vaccinare. Copiii mici sunt cel mai des expuși riscului de complicații severe. Ratele ridicate de spitalizare și slăbirea sistemului imunitar îi fac mai vulnerabili la alte boli infecțioase.

Tratament specific împotriva rujeolei nu există, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare, care se efectuează gratuit, la 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani. Încurajăm părinții să meargă la instituția medicală, în cazul în care copiii nu au beneficiat de vaccin la vârstele corespunzătoare, unde medicul de familie va propune o schemă individuală de vaccinare.

Parazitul de 10 metri care poate trăi în corp până la 30 de ani

Una dintre infecţiile parazitare pe care oamenii le pot face de-a lungul vieţii este teniaza. Aceasta reprezintă infecţia cu tenie, un vierme intestinal care se transmite în urma consumului de alimente contaminate, cum ar fi carnea de porc sau de bovină.

Există mai multe tipuri de tenii, dar oamenii fac mai ales infecţii cu:

– Taenia solium, care poate atinge lungimea de 3 metri; are ca gazdă porcul.

– Taenia saginata, parazit care la vârsta adultă poate atinge lungimea de 10 metri. Gazda acestei tenii sunt bovinele.

Oamenii pot face teniază în urma consumului de carne de porc sau de vită crudă sau insuficient preparată termic, infectată cu ouă sau larve de tenie.

O altă cale de contaminare este cea fecal-orală. Când persoana infectată nu se spală riguros pe mâini după defecaţie şi manipulează alimente, poate contamina hrana cu ouă de tenie. Astfel, teniaza apare şi la cei care nu au consumat carne infectată. Contaminarea se poate face la orice vârstă.

Tenia este parazitul cunoscut a fi foarte rezistent în organismul uman

Când ouăle ei sunt ingerate de oameni, acestea încep să crească până ajung la vârsta adultă. Parazitul trăieşte la nivelul intestinului subţire, zona cea mai potrivită de dezvoltare pentru ciclul lui de viaţă. De acolo, se dezvoltă hrănindu-se cu alimentele ingerate de oameni.

În doar 3 luni devine adult și se poate reproduce. Există unii dintre acești paraziți care se pot stabili în ochi, în țesuturile subcutanate, în sistemul nervos și în mușchi.

Fragmentele de tenie pot fi observate şi pe lenjeria intimă sau în materiile fecale. Fără tratament, tenia poate trăi în corpul uman până la 30 de ani. O persoană infectată va răspândi mereu ouă şi larve.

Simptomele teniazei sunt adesea observate la începutul vieții acestui parazit. Printre manifestările posibile ale infecţiei se numără:

– Greață + multă poftă de mâncare fără a lua în greutate

– Diaree sau chiar constipație

– Mâncărime în jurul rectului sau anusului

– Dureri abdominale

– Tulburare alimentară (bulimie sau anorexie)

Dacă observi în mod regulat aceste simptome, este recomandat să te adresezi medicului pentru a efectua anumite analize: examenul coproparazitologic (examinarea materiilor fecale), amprenta anală, testarea anticorpilor serici.

În cazul diagnosticului de teniază, medicul va indica medicamente antiparazitare, antihelmintice.

De ce scad oamenii în înălțime la bătrânețe. Totul începe de la 40 de ani. Explicația specialiștilor

Multe persoane scad în înălțime pe măsură ce avansează în vârstă. Potrivit specialiștilor, acesta este un lucru normal, care se întâmplă în timpul procesului de îmbătrânire, scrie fanatik.ro.

Procesul începe de la 40 de an și este unul normal, conform experților. Când devine acest lucru un motiv de îngrijorare?

După 40 de ani, oamenii pierd aproximativ un centimetru în înălțime la fiecare 10 de ani, potrivit Medline Plus. Ritmul accelerează după vârsta de 70 de ani. Odată cu vârsta, oamenii ajung să piardă, în medie, între 1 și 3 centimetri.

Procesul de îmbătrânire presupune schimbări la nivelul oaselor, articulațiilor și mușchilor, supă cum a explicat Dr. Angela Catic, medic geriatru și profesor asociat la Centrul Huffington pentru Îmbătrânire de la Colegiul de Medicină Baylor.

“Discurile dintre vertebrele coloanei vertebrale pierd lichid pe măsură ce îmbătrânești, se deshidratează și, odată cu asta, pierzi puțin din înălțime”, a explicat aceasta.

În plus, mușchii abdominali au tendința de a slăbi în timp. Din acest motiv, multe persoane au o postură cocoșată și devin mai scunde la bătrânețe.

În cazul femeilor, pierderea osoasă poate fi grăbită de menopauză. Acest lucru se întâmplă “din cauza pierderii efectelor protectoare ale estrogenului asupra oaselor”, potrivit Dr. Arashdeep Litt, medic intern la Spectrum Health.

Ce problemă de sănătate provoacă pierderea în înălțime

O altă problemă care cauzează pierderea în înălțime este osteoporoza. Afecțiunea se dezvoltă în momentul în care densitatea minerală osoasă și masa osoasă scad. Un alt motiv este atunci când structura sau calitatea osului suferă modificări. Rezistența oaselor poate fi, astfel, redusă, iar riscul de fracturi e mai mare.

Din cauza osteoporozei, pot apărea fracturi de compresie a coloanei vertebrale. Acestea sunt, de fapt, mici rupturi la vertebrele coloanei, motiv pentru care “în multe cazuri, oamenii nici nu-și dau seama că se întâmplă acest lucru”.

Dacă o persoană pierde în înălțime 3 sau mai mulți centimetri, medicul va suspecta că aceasta suferă de osteoporoză. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un test de densitate osoasă.

Pentru a reduce riscul de pierdere a înălțimii odată cu vârsta, dr. Catic a spus că acest lucru poate fi prevenit prin respectarea unui stil de viață sănătos.

Mai exact, este nevoie de sport regulat pentru a menține oasele cât mai puternice, dar și de o dietă bogată în calciu și vitamina D. Fumatul, consumul excesiv de alcool și de cofeină trebuie evitate, deoarece reprezintă factori de risc pentru dezvoltarea de osteoporoză.