Metode eficiente de îmbunătăţire a circulaţiei limfei

Excesul în greutate, celulita, disconfort la nivelul articulaţiilor, dureri frecvente de cap şi altele sunt semne că poţi avea un sistem limfatic leneş. Circulaţia limfei în organism depinde mult de mişcarea muşchilor şi a încheieturilor, de aceea este foarte important să menţii corpul activ. Limfa este responsabilă de activitatea statusului imunitar în organism, iar acest lucru explică şi motivul pentru care persoanele sedentare au de regulă sistemul imunitar slăbit.

separator

xx

Probabil ai auzit de termenul de „ganglioni limfatici” sau noduli. În întreg corpul uman sistemul limfatic are, pe lângă vasele limfatice, în jur de 600-700 de astfel de ganglioni limfatici.

Pe lăngă rolul său de protecţie a corpului de virusuri şi bacterii, una dintre cele mai importante funcţii ale sistemului limfatic este de a capta şi a distruge celulele canceroase. Sistemul limfatic înlătură şi lichidul interstiţial, cel care circulă printre celule, dar şi produsul rezidual din spaţiile dintre celule.

Dacă sistemul limfatic este leneş, acest lichid începe să se acumuleze şi duce la apariţia mai multor probleme de sănătate.

Ce pune în circulaţie limfa?

Limfa depinde de mişcarea muşchilor şi a încheieturilor, de aceea este foarte important să te menţii activ. Expertul Ann Louise Gittleman estimează că 80% din femei au sisteme limfatice leneşe şi că a le face să funcţioneze fără probleme este cheia pentru o pierdere în greutate fără dificultăţi şi stare mai bună de sănătate.

Dacă suferi de răni care se închid mai greu, exces de greutate sau celulită, ori tulburări cu dureri precum artrita, bursita, dureri de cap sau altele similare, este posibil să te confrunţi cu un sistem limfatic leneş.

Cum se îmbunătăţeşte drenajul limfatic?

Având în vedere că sistemul limfatic este o parte integrală a unui sistem imunitar sănătos şi curăţă corpul de reziduuri şi chiar de cancer, este important să te asiguri că limfa poate circula în mod eficient prin întreg corpul. Iar pentru că acest lucru să fie posibil, există câteva metode eficiente:

1. Mişcarea

Circulaţia limfei depinde de mişcările pe care le face zilnic corpul. Iar metoda cea mai bună pentru a asigura circulaţia acesteia este prin mişcare regulată.

Chiar şi mersul pe jos zilnic pe distanţe lungi este o mişcare eficientă care ajută limfa să circule prin corp de jos în sus. Săritul pe trambulină, întinderile şi exerciţiile aerobice  sunt unele dintre cele mai bune exerciţii pentru a pune limfa în circulaţie. Dacă nu ai la dispoziţie o trambulină, poţi sări ca mingea, pe sol, ori să practici săritul corzii. Şi mersul pe jos puţin saltat este foarte bun.

yyy

2. Masaj regulat

Aşadar, cheia drenajului limfatic este mişcarea. Mişcarea face muşchii să se contracte, ceea ce pune limfa în circulaţie. În acelaşi fel, masajul stimulează circulaţia limfei prin capilare, vase de sânge situate chiar sub piele. Tehnica masajului prin care limfa se mobilizează pe piele din direcţia nodulilor în direcţia inimii pune limfa în mişcare şi stimulează detoxifierea. Studiile arată că masajul blând împinge până la 78% din limfa stagnată înapoi în circulaţie. Masajul blând eliberează toxinele blocate şi ţinteşte specific fluxul limfatic al corpului. O prea mare presiune s-ar putea să te facă să te simţi bine în zona muşchilor, dar să nu aibă aceleaşi efecte de stimulare a limfei.

drenaj_limfatic

3. Perie pielea înainte de a face duş

Freacă pielea uscată cu mişcări circulare dinspre picioare spre tors şi dinspre degetele mâinii spre piept, în direcţia în care curge limfa către inimă.

ExfoliereUscata4. Apa

Fără destulă apă lichidul limfatic nu poate circula cum trebuie. Pentru a ajuta ca apa să fie absorbită adecvat de celule, Ann Louise Gittleman spune că  adaugă frecvent suc proaspăt de lămâie în apă.

5. Fructele crude

Enzimele şi acizii din fructe sunt puternici purificatori ai limfei. Consumate pe stomacul gol acestea îmbunătăţesc digestia şi purifică limfa. Majoritatea fructelor se digeră în 30 de minute.

6. Legumele verzi

Conţin destulă clorofilă, care ajută la purificarea sângelui şi limfei.

sursa

Trecerea la ora de vară. Ce reguli trebuie respectate, conform medicilor

Cum ne afectează trecerea la ora de vară? Potrivit medicilor, lumea trebuie să conștientizeze impactul trecerii la ora de vară asupra sănătății și că este necesară ajustarea ritmului circadian, în paralel cu respectarea regulilor de somn, activitate fizică și repaus alimentar.

„E important de avut în vedere ajustarea ritmului circadian odată cu schimbarea orelor. Vorbim aici de o ajustare a eliberării de cortizol şi melatonină, în organismul fiecăruia dintre noi, care ar trebui cumva să fie eliberate într-o manieră să ne permită o viaţă sănătoasă. Cortizolul este pe de o parte un hormon care începe să se elibereze de pe la 2, 3 noaptea, în organism, începe să crească către 5, 6 dimineaţa când sunt vârfurile de eliberare de cortizol din sânge. Este un hormon care, pe de o parte, este protector pentru inimă, dar pe de altă parte, în anumite condiţii, când se asociază în creşteri excesive, poate să dăuneze, provocând hipertensiune, dislipidemie şi rezistenţă la insulină”, a spus doctorul cardiolog Ștefan Busnatu, din București, pentru news.ro.

Cardiologul a adăugat că sunt necesare cele 8 ore de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ceasurile se dau cu o oră înainte.

„Ar trebui să avem 8 ore de somn în condiţii de întuneric, aşa cum se întâmpla şi înainte de schimbarea orei, pentru eliberarea optimă de melatonină şi de cortizol în organism. În afară de odihnă, mişcarea făcută în prima parte a zilei şi repaosul alimentar după o anumită oră ne pot ajuta să depăşim mai uşor perioada de trecere către ora de vară”, a menționat el.

„Cei cu depresie pot resimţi această perioadă mai dificil”

Psihologul Bianca Poptean a vorbit și ea despre consecințele privării de somn și a subliniat că persoanele care suferă de depresie sau afecțiuni cardiace pot fi mai afectate de schimbarea orei de vară.

„Cei care au diferite forme de depresie pot resimţi această perioadă mai dificil, pentru că în cazul lor tocmai această amigdală, acest centru al emoţiilor fiind deja impactat cumva, ei vor fi printre primii care vor simţi mai puternic schimbarea orei. Mai sunt şi adolescenţii, cei care pot simţi tot genul ăsta de iritabilitate, de nervozitate, nemulţumire, privarea asta de somn şi la ei, creierul fiind în dezvoltare”, a punctat psihologul.

Aceasta a mai afirmat că după schimbarea orei de vară pot apărea tulburări ale somnului, oboseală, irascibilitate, instabilitate emoţională, iar adaptarea organismului la ora de vară poate dura până la două săptămâni.

Poziția de somn care poate provoca hipertensiune arterială, migrene şi dureri lombare

Persoanele care dorm cu faţa în jos, pe burtă, sunt mai predispuse la diverse probleme de sănătate, au declarat experții pentru New York Post, iar una dintre cele frecvente este durerea lombară.

„Dacă vă confruntaţi deja cu probleme la nivelul gâtului și al spatelui, dormitul în această poziție este aproape garantat că le va înrăutăți”, a explicat dr. Tony Nalda de la Scoliosis Reduction Center, referindu-se la dormitul cu faţa în jos.

Somnul în această poziţie poate face, de asemenea, mai dificilă respirația şi este mai puţin odihnitor. „Dormitul cu faţa în jos poate face mai dificilă respirația profundă, deoarece poziția comprimă diafragma”, a explicat expertul.

Un alt neajuns al acestui stil de a vă odihni este acela că se pune presiune asupra inimii şi, în timp, pot apărea afecţiuni cardiace precum hipertensiunea arterială.

„Prin apăsarea pe piept, îngreunezi circulația sângelui. Cu timpul, acest lucru crește riscul de probleme cardiace, mai ales dacă aveți deja probleme. Dacă faceţi un efort să respirați profund, acest lucru poate duce la creșterea tensiunii arteriale”, a adăugat dr. Tony Nalda.

Dormitul pe burtă a mai fost indicat drept cauză şi pentru apariţia migrenelor, dar şi a altor probleme neurologice, din cauză că presupune că o lungă perioadă de timp staţi cu gâtul răsucit.

Femeile însărcinate ar trebui, de asemenea, să evite dormitul pe burtă, deoarece această poziţie poate duce la privarea de somn, la risc crescut de naștere prematură, la un travaliu mai dureros și la depresie postpartum.

Dacă obişnuiţi să dormiţi cu faţa în jos și doriți un somn de mai bună calitate și o sănătate îmbunătățită, schimbarea poziției de dormit poate fi o soluție ușoară, potrivit Adevărul.ro.

„Dormitul pe spate sau pe o parte oferă mai multe beneficii pentru sănătate și mai puțin disconfort decât dormitul pe burtă”, scrie Fundația Sleep pe site-ul său. „De exemplu, un studiu efectuat pe persoane cu dureri de spate care dormeau pe burtă a constatat că cei care au trecut la somnul pe o parte sau pe spate au raportat semnificativ mai puține dureri”, au continuat specialiştii de la Sleep.

Totuşi, trebuie să ştiţi că dormitul pe spate, deşi menține coloana vertebrală în aliniere şi oferă o odihnă de calitate, nu este cea mai bună opțiune pentru persoanele cu apnee în somn, deoarece limba poate cădea înapoi în gât.

sursa

Motive mai puţin ştiute pentru care îţi creşte colesterolul

Colesterolul este o grăsime esențială, pentru că este implicată în numeroase procese ale organismului. Totuşi, când nivelurile colesterolul LDL și total sunt ridicate (hipercolesterolemie), apar probleme de sănătate. Această condiție medicală se dezvoltă de-a lungul anilor, când colesterolul se acumulează pe pereții vaselor de sânge sub forma plăcilor de aterom, blocând fluxul sangvin. Hipercolesterolemia favorizează apariția cheagurilor de sânge, mărește riscul de accident vascular cerebral și de infarct.

Valorile ridicate ale colesterolului rău (LDL) și total apar în urma unui aport mărit de alimente bogate în grăsimi saturate și trans. De asemenea, stresul, problemele cu glanda tiroidă și menopauza contribuie la aceste creșteri.

Cauzele creșterii colesterolului sunt multiple, iar cele mai cunoscute sunt: factorii genetici, consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans (care se găsesc în alimentele procesate, produsele de origine animală, de pastiserie și în cele de tip fast-food), dieta bogată în zahăr și în carbohidrați rafinați, obezitatea şi sedentarismul.

Există şi alte cauze care duc la creşterea nivelului colesterolului, pe care este bine să le ştii.

Stresul 

Cercetările arată că stresul cronic poate să scadă nivelul de colesterol HDL (bun) și să îl crească pe cel LDL (rău), deoarece hormonii stresului, cortizolul și adrenalina, afectează metabolizarea grăsimilor. De asemenea, duc la o reacție inflamatorie în corp, care crește riscul de boli cardiovasculare. În plus, este dovedit că persoanele care se simt stresate recurg la obiceiuri nesănătoase, cum ar fi consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi, alcool și fumat, alte cauze ale creșterii colesterolului.

Consum de cafea nefiltrată

Cafeaua nefiltrată, cum ar fi cea preparată prin fierbere, conține substanțe care cresc colesterolul în sânge. Potrivit studiilor, uleiurile care se găsesc în mod natural atât în cafeaua cofeinizată, cât și în cea decofeinizată, cum ar fi cafestolul, sunt implicate. Aceste uleiuri afectează capacitatea corpului de a metaboliza colesterolul. Pentru a preveni riscurile, limitează consumul de cafea la cel mult 2 cești pe zi.

Persoanele care consumă prea mult alcool pot avea un nivel mai mare al colesterolului total.

Anumite boli

Dacă eşti diagnosticat cu hipertiroidism, diabet, HIV, lupus sau boală cronică de rinichi, poţi avea nivelul colesterolului mai mare.

Glanda tiroidă și nivelurile de colesterol sunt în strânsă legătură, deoarece organismul folosește hormoni tiroidieni, cum ar fi tiroxina (T4) și triiodotironina (T3), pentru a elimina colesterolul suplimentar. Așadar, dacă ai hipotiroidism și nivelurile de colesterol vor crește. Printre simptomele hipotiroidismului, se numără: oboseala, pielea uscată, slăbiciune și dureri musculare. Afecțiunea poate fi depistată printr-un simplu test de sânge.

Unele tratamente  

Un nivel crescut al colesterolului poate fi pus în legătură şi cu unele tratamente. Printre acestea, se numără tratamentele pentru acnee, cancer, hipertensiune, aritmie, transplant de organe, infecţie cu HIV.

Vârsta

În prezent, s-a constatat că până şi copiii pot avea un nivel mai mare al colesterolului. Totuşi, excesul de colesterol este o problemă care apare mao frecvent după 40 de ani. Pe măsura înaintării în vârstă, ficatul devine mai puțin capabil să elimine colesterolul LDL.

Menopauză şi sarcina

O altă cauză a creșterii colesterolului este menopauza. În timpul acestei etape, care marchează încheierea perioadei fertile a unei femei, estrogenul scade și influențează creșterea colesterolului. De fapt, nivelul colesterolului total și LDL (rău) cresc în jurul și după ultima menstruație. Datele cercetărilor arată că, în urma menopauzei, femeile pot lua, în medie, între 8 și 10 kilograme.

În timpul sarcinii, organismul gravidei folosește colesterol pentru a ajuta fătul să se dezvolte. Prin urmare, nivelul de colesterol poate să crească până la 50% în al 2-lea și al 3-lea trimestru. Nivelurile pot rămâne până la 1 lună după naștere.

sursa

(Raport FOTO) Mai multe femei au venit să învețe din lecția de maternitate a Natei Albot
Articolul anterior
Olga Orlova se mărită?!
Articolul următor