SIDA este o maladie inventată, iar virusul acesteia nu există, deoarece nimeni până acum nu a fost capabil să izoleze materialul său genetic şi proteinele acestui microb, susţine un medic cercetător român, care a lucrat în marile laboratoare din străinătate. Faptul că depistarea bolii SIDA se face doar în baza determinării calitative a unor anticorpi în sânge, potrivit virusologului, este de asemenea un lucru dubios. Să existe oare ceva adevărat în afirmaţiile doctorului?
Doctorul Mihai Alecu pune sub un semn de întrebare maladia secolului 20. Acesta spune că SIDA nu există în realitate, ci a fost inventată pentru a înăbuşi un scandal uriaş provocat de marile companii farmaceutice.
,,SIDA nu există şi nu a existat niciodată. Nu există pentru că nu există nici un virus HIV, deci dacă nu există pretinsa cauză nu poate exista nici pretinsa maladie; acestea sunt afirmaţiile pe care le-am făcut în cele mai importante aşezăminte medicale începând din anul 1987, dată la care presupusa SIDA şi-a făcut apariţia în Europa. Terorismul mass-media privind SIDA a atins cote maxime în 1987. Un mic grup de medici, între care mă numar şi eu, a început să protesteze, să spună că nu este adevărat, că toate afirmaţiile presei erau în afara oricărei logici clinice. Eram un mic grup, unii fără o mare experienţă în biologie şi cu atât mai puţin în virusologie. Subsemnatul, lucram la acea epocă în calitate de consultant în psihopatologie clinică la Clinica de maladii nervoase şi mentale a Universităţii din Milano, condusa de regretatul Prof. Gildo Gastaldi. Nu ne cunoşteam între noi, poate ajungeam la rezultate demne de luat în seamă. Totuşi ne-am dat seama că se întamplau lucruri prea stranii ca să fie vorba de un caz simplu. Am incercat să iau legatura cu jurnalişti dintre cei mai serioşi şi influenţi la acea epocă, cu televiziunea de stat, reviste ştiinţifice: nimic. Mi-am dat seama ca informaţia specializată e complet manipulată de puteri oculte internaţionale.La acea epocă nu ştiam, nici nu intuiam că toata lumea este manipulată şi alţii decid soarta locuitorilor întregii planete, inclusiv a guvernelor. Poate unii m-au considerat naiv, dar nu şi incompetent ştiinţific.
Şi erau probabil şi alţii, cu siguranţă mai buni ca mine. Dar toţi reduşi la tăcere, ameninţaţi şi marginalizaţi cu orice mijloace. De cine? De ce? În ce scop? Persoana care vă vorbeşte a fost ţinta a patru atentate într-un singur an. Sforăria se vedea clar încă din 1987. Au trebuit să treacă ani pentru ca alţii să confirme ceea ce afirmam noi, de aceasta data însa, sunt nume mari, inclusiv nume de Premiul Nobel, care beneficiau de laboratoare moderne, supradotate şi care au demonstrat că nu există nici un virus responsabil de pretinsa SIDA.
După ce au trecut anii, mii de nefericiţi au trecut în altă viaţă numai pentru a fi acordat încredere informaţiilor ultramanipulate de sistem. Prezentatori de programe celebre şi dezbateri televizate menite să inducă în eroare, au fost toţi avansaşi şi marile companii farmaceutice au încasat cifre astronomice de miliarde pentru nobila lor muncă bine făcută. Acum iese la iveală micul detaliu că totul este un fals de neimaginat, pur şi simplu pentru că un virus SIDA NU EXISTA.
La începutul anilor 70, întâi în America şi apoi în Europa, se introduce un nou medicament bazat pe două substanţe: sulfonamida şi trimetoprim, vândut în multe ţări sub numele de „Bactrim” (sau Biseptol).
Acest medicament a avut succes pentru acţiunea sa bactericidă. În ţările occidentale, bolnavii care au folosit cel mai mult acest medicament au fost homosexualii, datorita frecventelor pneumonii şi infecţii ale căilor urinare.
Dar necazul este că Bactrim loveşte mortal şi componente importante ale celulelor umane, care sunt mitocondriile. Aceste organite au fost la origine bacterii independente care, în cursul milioanelor de ani de evoluţie, s-au integrat în interiorul celulelor, păstrându-şi o parte din specific. De aceasta, ceea ce este toxic pentru bacterii este la fel de toxic şi pentru mitocondriile celulelor organismului uman.Integrând aceste bacterii, celula le hrăneşte, le susţine, le protejează, dar în schimb le-a delegat să devină plămânii săi: ceea ce înseamnă că practic, mitocondriile ajută celula să respire. Evident, mitocondriile otrăvite şi ele de Bactrim încep să sufere leziuni la nivelul ADN-ului lor. Şi atunci, interferenţa medicamentelor bactericide (sulfamide, antibiotice etc), în funcţionarea mitocondriilor produce o consecinţă gravă, alterând mecanismele de oxigenare. Anumiţi microbi străini sunt avantajaţi pentru a prolifera şi atunci apar acele boli oportuniste pe care medicina le numeşte ,,oficial” SIDA. Toate acestea sunt esenţiale pentru a întelege cum a fost inventată SIDA în 1981 în America.
Medicii au prescris unui număr mare de homosexuali, afectaţi de patologii ale aparatului uro-genital, Bactrim în doze adecvate masei corporale şi pentru perioade lungi de timp (ani intregi). Dar la sfârşit, iata ca apar rezultatele tratamentului greşit: distrugerea mitocondriilor celulare, provocată de consumul îndelungat de sulfonamide. Şi cum medicii care prescriseseră Bactrim şi producătorii medicamentului se temeau că vor trebui să suporte un lung şir de anchete, daune evaluate la milioane şi milioane de dolari, au inventat operaţiunea SIDA, care nu întâmplător a fost la început legată de mişcarea gay.
Homosexualii care trebuiau să moară datorită distrugerii mitocondriilor celulare, trebuiau convinşi că erau victimele a ceva nou şi acest ceva nou era teribil de mortal (chiar dacă nu existau probe că aşa era). Inventaseră în graba SIDA, după care au fost obligaţi să inventeze şi o pretinsă cauză: virusul “HIV”.
Şi în acest caz ce ar putea fi acel ceva care se măsoară cu faimosul test al seropozitivităţii? Iată răspunsul, chiar dacă parţial: drogurile, în special cocaina, provoacă o puternică creştere a hormonilor de stres ai inimii şi aceasta creştere produce o creştere de anticorpi în sânge. În acest moment, testul relevă o pozitivitate. Acest lucru este uşor de verificat în grupurile de risc, aşa cum a admis în final Gallo&coll. Toţi cei care fac uz de cocaină riscă să aibă un nivel crescut de anticorpi iar testul HIV nu relevă decât nivelul de anticorpi.Cei care sunt supuşi diferitelor terapii de dezintoxicare cu creşterea nivelului de metadonă, se pare că sunt supuşi aceluiaşi fel de risc: ca şi cazurile pacienţilor hemofilici cărora li s-au administrat derivaţi hematici puternic contaminaţi cu viruşi hepatici şi de alte feluri.
La întrebarea legitimă dacă pretinsa SIDA este mai mult un factor politic decât unul medical, răspundem, fără nici o umbră de îndoială, DA. Există o cenzură ştiinţifică. Deci, dăcă mecanismul de oxidare a mitocondriilor (fără de care nimeni nu poate respira), este lezat, atunci nu este surprinzător că pacienţilor le lipseste aerul. Nu întâmplător pacienţii bolnavi de pretinsa SIDA suferă continuu de maladii pulmonare. Investigarea mitocondriilor este foarte importantă, dar din nefericire a fost ignorată până acum de clasa medicală. În schimb a fost incriminat un pretins virus, a cărui substanţă genetică şi ale cărui proteine nimeni n-a fost capabil sa le izoleze până acum, spune dr. Mihai Alecu.
