Drama prin care a trecut o sportivă!

Pentru al doilea an consecutiv, speranța de viață la naștere a scăzut în Uniunea Europeană și a ajuns la puțin peste 80 de ani. Alimentația nesănătoasă, sedentarismul și lipsa programelor de prevenție sunt factorii cauzali. În Europa, femeile trăiesc în medie cu cinci ani mai mult decât bărbații.

În 2019, România înregistra o speranță de viață la naștere de 75,6 ani, însă de atunci a tot scăzut, ajungând în 2021 – momentul de referință al ultimei raportări Eurostat, la 72,8 ani. Așadar, o scădere de 2,8 ani.

În spate mai sunt doar vecinii bulgari cu 71,4 ani. Cea mai mare speranță de viață la naștere se înregistrează în Spania cu 83,3 ani. Urmează Suedia cu 83,1 ani, iar Luxemburg și Italia sunt la egalitate cu 82,7 ani.

Durata medie a vieții în Republica Moldova, în anul 2021, a constituit 69,1 ani, în descreștere cu 0,7 ani în comparație cu anul precedent și cu 11,3 ani mai puțin față de nivelul mediu al speranței de viață la naștere în cele 27 de țări ale UE în anul 2020 (80,4 ani). Speranța de viaţă la naştere pe sexe în anul 2021 a constituit 65,2 de ani pentru bărbați și 73,1 de ani pentru femei (Tabelul 1).

Sociolog: „Calitatea vieții și speranța de viață sunt strâns legate între ele. Calitatea vieții înseamnă acces la servicii medicale de calitate, la o alimentație de calitate, ceea ce este coroborat cu gradul de sărăcie – cu cât ai o populație mai săracă, cu atât gradul de acces la alimentație de calitate este mai scăzut, stres, dezvoltare socio-economică. Marea problemă este calitatea vieții la vârsta înaintată, faptul că noi avem o calitate a vieții foarte proastă atunci când pe românește ieșim la pensie.”

Dr. Ștefan Busnatu, medic primar cardiologie, București: „Noi ar trebui să intervenim pe oameni din momentul în care sunt în burta mamei pentru că vorbim de sănătatea femeii gravide, a copilului, a adultului, ar trebui să avem programe de prevențoie, de monotorizare și de screening.”

Speranţa de viaţă la naştere este un indicator al stării de sănătate a populatiei. Ea înseamnă numărul mediu de ani pe care îi poate implini un nou-născut, dacă ar trăi tot restul vieţii în condiţiile de acum.

Un număr de 67 de cazuri de botulism, legate de injectarea intragastrică a neurotoxinei botulinice (BoNT), au fost raportate în Europa de la sfârşitul lunii februarie şi până la 10 martie, dintre care 12 în Germania, câte unul în Austria şi Elveţia şi 53 în Turcia, potrivit datelor Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), transmite ziare.com.

Informaţiile disponibile în prezent indică faptul că toţi pacienţii au avut intervenţii medicale menite să îi ajute să piardă în greutate, efectuate între 22 februarie şi 1 martie 2023. Dintre 63 de cazuri pentru care sunt disponibile informaţii, 60 de cazuri sunt legate de un spital privat din Istanbul, în timp ce trei cazuri sunt legate de un spital privat din Izmir.

Simptomele au variat de la uşoare la severe şi mai multe persoane au fost spitalizate. Dintre cei spitalizaţi, s-a raportat că un număr au fost internaţi în Unităţi de Terapie Intensivă şi au primit tratament cu antitoxină botulinică.

Persoanele care au călătorit la Istanbul şi Izmir pentru tratament cu BoNT intragastric între 22 februarie şi 1 martie 2023, sunt încurajate să solicite consiliere medicală de la furnizorul lor de asistenţă medicală, în special dacă prezintă simptome precum slăbiciune, dificultăţi de respiraţie şi/sau de înghiţire.

ECDC încurajează cu fermitate cetăţenii UE/SEE să evite tratamentele intragastrice cu BoNT pentru obezitate în Turcia, deoarece acest lucru este în prezent asociat cu un risc semnificativ de a dezvolta botulism. În acest moment, nu este clar dacă acest eveniment reprezintă o problemă terapeutică sau procedurală în spitalele implicate sau dacă există o problemă cu produsul administrat.

Investigaţiile efectuate de autorităţile turce au arătat că în cadrul tratamentelor au fost administrate produse BoNT licenţiate, dar că aceste produse nu sunt aprobate pentru tratamentul obezităţii prin injecţie intragastrică. În consecinţă, serviciile competente ale ambelor spitale şi-au suspendat activităţile şi au fost iniţiate investigaţii împotriva părţilor implicate.

Botulismul este o boală neuroparalitică gravă cauzată de BoNTs, produsă în principal de bacteria Clostridium botulinum.

Boala apare în mod natural în patru forme diferite: botulismul transmis prin alimente, cauzat de consumul de alimente care conţin BoNT; botulism intestinal, atunci când sporii botulinic germinează în intestinul persoanelor adulte; în intestinul bebeluşilor sub un an (botulism la sugari); botulismul rănilor, atunci când o rană se infectează cu spori botulinici.

Există două forme de botulism care nu apar în mod natural: botulism prin inhalare şi botulism iatrogenic, dintre care acesta din urmă poate apărea ca un eveniment advers în urma administrării BoNTs din motive terapeutice sau cosmetice.

Rareori, persoanele care primesc injecţii cu BoNT în scopuri cosmetice (de exemplu pentru riduri faciale) sau tratamente terapeutice (de exemplu gestionarea spasticităţii musculare), pot dezvolta botulism dacă sunt injectate cu o doză excesivă de BoNT.

Simptomele botulismului iatrogenic includ slăbiciunea şi oboseala. Toxicităţile în urma tratamentului cosmetic pot include vederea înceţoşată, pleoapele căzute, dificultatea la înghiţire şi uscăciunea gurii, în timp ce toxicităţile din urma tratamentelor terapeutice includ dificultăţi de respiraţie, indicând o administrare a unei supradoze.

Simptomele botulismului pot fi foarte severe, necesitând tratament intensiv, precum şi administrarea de antitoxină botulinică. Chiar şi atunci când astfel de tratamente sunt disponibile, recuperarea completă durează, de obicei, săptămâni până la luni.

Sunt disponibile informaţii limitate care cuantifică mortalitatea în cazurile de botulism cauzate de intervenţiile medicale. În cazul botulismului transmis prin alimente, 5-10% din cazuri sunt fatale.

COVID-19 va fi în curând comparabil cu pericolul gripei sezoniere, a afirmat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care speră să diminueze anual nivelul său de alertă maximală, transmite Digi24.

„Cred că vom ajunge la un punct când vom putea considera COVID-19 în acelaşi fel în care considerăm gripa sezonieră, adică o ameninţate la adresa sănătăţii, un virus care va continua să ucidă, dar un virus care nu perturbă societatea sau sisteme spitaliceşti”, a declarat şeful programelor de urgenţă din cadrul OMS, Michael Ryan, cu prilejul unei conferinţe de presă.

Alături de acesta, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a spus că este „foarte satisfăcut să constate că, pentru prima dată, numărul săptămânal al deceselor semnalate în decursul ultimelor patru săptămâni a fost mai mic decât cel înregistrat în momentul când am utilizat pentru prima dată cuvântul «pandemie», în urmă cu trei ani”.

„Suntem cu siguranţă într-o situaţie mult mai bună astăzi decât în orice alt moment al pandemiei”, a remarcat el. S-a arătat de asemenea „încrezător” în ceea ce priveşte faptul că OMS ar putea diminua nivelul maximal „anul acesta”.

OMS a decretat această „urgenţă de sănătate publică de interes internaţional” pe 30 ianuarie 2020 – atunci când la nivel global se înregistrau mai puţin de 100 de cazuri şi niciun deces în afara Chinei -, dar doar după ce Tedros Adhanom Ghebreyesus a calificat situaţia drept pandemie, în martie 2020, omenirea a înţeles pe deplin gravitatea acestei ameninţări sanitare.

„Am declarat urgenţă sanitară mondială pentru a determina ţările să ia măsuri decisive, dar nu au făcut-o toate”, a amintit el vineri, potrivit AFP, citată de Agerpres. „Trei ani mai târziu, aproape şapte milioane de decese provocate de COVID-19 au fost semnalate, deşi se ştie că numărul deceselor asociate COVID-19 este mai ridicat”, a mai precizat el.