Exercițiile fizice elimină bufeurile și alte simptome ale menopauzei

26/10/2019

După menopauză, exercițiile fizice moderate pot ajuta la controlul bufeurilor, menținerea greutății corporale și pot induce starea de bine, sugerează un nou studiu.

Cercetătorii au descoperit că un program de exerciții de intensitate moderată, timp de 20 săptămâni, le-a ajutat pe femeile aflate la menopauza să își îmbunătățească condiția fizică, să slăbească și să își îmbunătățească starea fizică și mentală. Exercițiile fizice au redus, de asemenea, bufeurile și transpirația nocturnă, două dintre cele mai supărătoare simptome ale menopauzei.Cercetătorii conduși de Debora Godoy-Izquierdo, de la Universitatea Granada, din Spania au făcut publice aceste descoperiri în editita online a jurnalului “Menopause”, scrie doc.ro.

Studiul oferă femeilor care caută alternative la tratamentele cu hormoni pentru tratarea simptomelor menopauzei multe vești îmbucurătoare, după spusele dr. JoAnn Pinkerton, director executiv al Societății Menopauzei din America de Nord.

Bufeurile și transpirațiile nocturne sunt cele mai des întâlnite simptome pentru care femeile caută tratament. La unele femei, aceste simptome sunt atât de supărătoare, încât doamnele apelează la tratamentele cu hormoni. Cele mai multe femei, însă, adoptă alte alternative pentru ameliorarea lor.

“Exercițiile fizice, reducerea stresului și un somn liniștit sunt foarte importante pentru femeile aflate la menopauza”, a spus Pinkerton. “Pentru majoritatea femeilor, o schimbare în stilul de viață poate fi de ajuns pentru a reduce bufeurile, a preveni creșterea în greutate și schimbările de temperament destul de comune acestei perioade”.

Pentru acest studiu, cercetătorii au recrutat un număr de 234 femei care erau de cel puțin un an la menopauza. 166 dintre ele erau sedentare, jumătate au fost rugate să își mențină stilul de viață, în timp ce cealaltă jumătate a început programul de exerciții fizice de intensitate moderată, pe o perioada de 20 de săptămâni. Celelalte femei care erau deja active fizic au fost folosite că un al doilea grup de comparație.

Programul de exerciții a constat în trei antrenamente, a câte o ora pe săptămâna. Fiecare sesiune a fost monitorizată și a conținut exerciții aerobice de intensitate moderată, cum ar fi mersul rapid și exerciții pentru întărirea musculaturii. Femeile din acest program au avut parte, de asemenea, de consiliere psihologică pentru a le ajută să își regleze schimbările de comportament, așa-numitele modificări de dispoziție.

După 20 de săptămâni, oamenii de știință au descoperit că femeile care au urmat programul de exerciții fizice moderate nu au pierdut foarte mult în greutate, însă marile schimbări au fost observate la întărirea musculaturii, tensiunea arterială și îmbunătățirea calității vieții.

În general, femeile care și-au îmbunătățit starea fizică și mintală au spus că nu au mai fost deranjate atât de mult de bufeuri sau de alte simptome asociate cu menopauza. Aceste beneficii au fost vizibile și după un an. Cercetătorii au comparat aceste femei mai degrabă cu femeile din al doilea grup, care erau deja active fizic, și mai puțin cu cele sedentare.

Exercițiile fizice pot contribui la reducerea bufeurilor. Potrivit cercetătorilor, acestea pot potența nivelurile anumitor substanțe chimice din creier, cum ar fi dopamină și serotonină, care sunt responsabile de buna dispoziție, de somn și de alte funcții. Iar aceste substanțe chimice ating câteodată un prag minim, ca atunci când hormonii fluctuează, așa cum se întâmplă și în cazul menopauzei.

Un studiu a descoperit că femeile care fac exerciții fizice își pot regla mai bine temperatura corpului și bufeurile. Sunt necesare doar 30 minute de activitate fizică ce poate include mersul pe jos, alegarea ușoară, mersul cu bicicleta. Alte simptome ale menopauzei includ atrofierea vulvovaginală, uscăciune vaginală, dureri în timpul contactului sexual, prolaps uterin, tulburări de somn, insomnie, schimbări de dispoziție etc.

Consultă gratuit specialiști în nutriție și gastroenterologie pe x.doctor!

Pe 16 ianuarie, ai ocazia de a discuta online cu un medic gastroenterolog sau nutriționist, complet gratuit, doar accesând platforma x.doctor. Acesta este un pas simplu pentru a obține recomandări personalizate, indiferent de locația ta.

Ce este x.doctor?

x.doctor este platforma mobilă inovativă din Republica Moldova care conectează utilizatorii cu o rețea extinsă de peste 160 de medici activi din diverse specialități. Platforma se distinge prin ușurința în utilizare și prin siguranța oferită de tehnologia sa. Astfel, x.doctor aduce același tip de inovație în domeniul sănătății pe care aplicațiile precum Doctolib în Franța sau Teladoc în SUA l-au oferit utilizatorilor lor.

De ce să alegi x.doctor?

Acces Rapid și Ușor: Contactează un medic direct de pe telefon, fără să mai stai în sălile de așteptare.
Plăți Sigure & Flexibile: Fondurile adăugate în contul tău x.doctor sunt în siguranță și mereu disponibile pentru consultații.
Acoperire Globală, Experți Locali: Indiferent dacă ești în Moldova sau în străinătate, beneficiezi de îngrijire medicală specializată, adaptată nevoilor tale.
Specialități pentru Orice Nevoie: De la medici de familie la specialiști de top, găsește medicul potrivit problemelor tale.
Îngrijire Completă: Bucură-te de rețete digitale, sfaturi post-consultație și o experiență integrată care economisește timp și reduce stresul.

Alătură-te platformei x.doctor și descoperă un mod nou, comod și sigur de a accesa servicii medicale. Beneficiază de consultații medicale personalizate, fie că te afli acasă sau în călătorie.

Nu rata ocazia de a discuta gratuit cu un specialist în gastrologie sau nutriționist pe 16 ianuarie!

x.doctor – Platforma ta de încredere în sănătate, oricând, oriunde!

Câte minute de viaţă pierd fumătorii cu o singură ţigară

O analiză a oamenilor de ştiinţă de la University College din Londra (UCL), comandată de guvernul britanic, a constatat că efectele nocive ale fumatului au redus durata de viaţă a unei femei cu 22 de minute în medie pe ţigară, în timp ce bărbaţii au pierdut 17 minute, transmite News.ro.

Cercetătorii spun că răul cauzat de fumat este „cumulativ” şi cu cât un individ se opreşte mai repede din fumat, cu atât cresc şansele ca acesta să trăiască sănătos mai mulţi ani.

Cele mai recente constatări, care susţin că fiecare ţigară duce la o pierdere a vieţii de 20 de minute, în medie, pentru ambele sexe, se bazează pe cifre mai actualizate, provenind din studii pe termen lung care urmăresc starea de sănătate a populaţiei.

Cifra este aproape dublă faţă de estimările din anii 2000 şi înseamnă că un fumător care fumează un pachet de 20 de ţigări pe zi pierde, în medie, şapte ore de viaţă, potrivit unui articol publicat luni de The Guardian.

Astfel, potrivit analizei, femeile pierd 22 de minute din viaţă cu fiecare ţigară pe care o fumează, în timp o ţigară fumată scurtează viaţa unui bărbat cu 17 minute, au estimat experţii într-o nou analiză. Noile estimări ale cercetătorilor sunt mai mari decât cele anterioare, care sugerau că fiecare ţigară scurtează viaţa unui fumător cu 11 minute.

Cercetătorii de la University College din Londra (UCL), autorii analizei, au declarat că daunele cauzate de fumat sunt „cumulative” şi că, cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat şi evită să fumeze mai multe ţigări, cu atât trăieşte mai mult.

Noua cercetare, comandată de Departamentul pentru Sănătate şi Asistenţă Socială din Marea Britanie, sugerează că, dacă un fumător de 10 ţigări pe zi renunţă la fumat la 1 ianuarie, atunci până la 8 ianuarie ar putea „preveni pierderea unei zile de viaţă”. Până la 20 februarie, viaţa lor ar putea fi prelungită cu o săptămână întreagă. Iar dacă renunţarea la fumat are succes până la 5 august, aceştia vor trăi probabil cu o lună mai mult decât dacă ar fi continuat să fumeze.

„Fiecare ţigară fumată costă minute preţioase de viaţă, iar impactul cumulativ este devastator, nu numai pentru indivizi, ci şi pentru sistemele de sănătate şi economie”, spune prof. Sanjay Agrawal de la UCL.

Studiile sugerează că fumătorii pierd de obicei aproximativ acelaşi număr de ani din numărul total de ani sănătoşi de viaţă, spun autorii.

„Fumatul consumă în primul rând anii de mijloc relativ sănătoşi, în loc să scurteze perioada de la sfârşitul vieţii, care este adesea marcată de boli cronice sau handicap. Astfel, un fumător în vârstă de 60 de ani va avea de obicei profilul de sănătate al unui nefumător în vârstă de 70 de ani”.

Analiza, care va fi publicată în revista Addiction, afirmă că media de 20 de minute de speranţă de viaţă pierdute pentru fiecare ţigară „este timpul care ar fi probabil petrecut într-o stare de sănătate relativ bună”.

„Renunţarea la fumat la orice vârstă este benefică, dar cu cât fumătorii coboară mai repede de pe această scară rulantă a morţii, cu atât mai lungă şi mai sănătoasă va fi viaţa lor”, mai specifică autorii analizei.

Dr. Sarah Jackson, cercetător principal în cadrul Grupului de cercetare privind alcoolul şi tutunul din UCL, a declarat că „este vital ca oamenii să înţeleagă cât de dăunător este fumatul şi cât de mult renunţarea la fumat le poate îmbunătăţi sănătatea şi speranţa de viaţă”.

Cu cât o persoană se opreşte mai repede din fumat, cu atât trăieşte mai mult. Renunţarea la orice vârstă îmbunătăţeşte substanţial sănătatea, iar beneficiile încep aproape imediat, a precizat ea, subliniind faptul că fumatul este una dintre principalele cauze de deces şi boală prevenibile.

„Nu este niciodată prea târziu să faci o schimbare pozitivă pentru sănătatea ta şi există o serie de produse şi tratamente eficiente care îi pot ajuta pe fumători să renunţe definitiv la ţigări, iar noul an oferă o şansă perfectă pentru o nouă rezoluţie şi pentru a face acest pas”, a mai indicat medicul.

Cele trei vârste la care creierul îmbătrânește brusc

Creierul îmbătrânește și el odată cu înaintarea în vârstă, dar un nou studiu a relevat că există trei vârste la care îmbătrânirea creierului se accelerează simțitor, scrie digi-world.tv.

Un studiu publicat în această lună în prestigioasa revistă Nature sugerează că procesul de îmbătrânire a creierului atinge vârfuri semnificative la trei vârste distincte: 57, 70 și 78 de ani.

Cercetătorii au analizat imaginile cerebrale ale peste 10.000 de adulți și au studiat schimbările în proteinele din sânge, identificând 13 proteine asociate cu ceea ce ei numesc „diferența de vârstă cerebrală”, un indicator al declinului cognitiv. Conform raportului, aceste modificări marcante ale creierului se produc la 57, 70 și 78 de ani.

Dieta ar putea fi secretul longevității și al sănătății cognitive

O alimentație bogată în proteine provenite din pește gras, leguminoase, nuci sau cereale integrale poate încetini procesul de îmbătrânire cognitivă și îmbunătăți memoria. În plus, verdețurile bogate în nutrienți esențiali joacă un rol crucial în menținerea sănătății creierului.

Un alt studiu anterior a sugerat că administrarea zilnică de multivitamine ar putea reprezenta o soluție simplă și eficientă pentru prevenirea declinului cognitiv la persoanele în vârstă.

Dieta mediteraneană și exercițiile fizice, aliați ai sănătății creierului pe termen lung

Experții evidențiază beneficiile dietei mediteraneene – bogată în verdețuri, fructe, nuci și pește – în menținerea sănătății cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

„O dietă sănătoasă ajută la îmbunătățirea sănătății creierului și la prevenirea declinului cognitiv”, a explicat anterior pentru New York Post dr. Lisa Young, dietetician-nutriționist și profesor de nutriție la Universitatea New York.

Pe lângă alimentație, exercițiile fizice joacă un rol esențial în menținerea minții agere. „Dacă doriți să vă păstrați mobilitatea și abilitățile cognitive, este important să vă mișcați zilnic și să vă folosiți mușchii. S-ar putea să fii surprins să știi că și puțină mișcare zilnică reduce riscul de demență”, a declarat neurologul Kim Johnson Hatchett pentru Self.

Somnul și învățarea de lucruri noi, esențiale pentru un creier sănătos

Un somn de calitate este crucial pentru funcționarea optimă a creierului, iar lipsa acestuia poate accelera îmbătrânirea cerebrală, arată un studiu publicat anul trecut. Pe de altă parte, un program constant de somn – cel puțin șapte ore pe noapte – poate încetini procesul de îmbătrânire, conform altor cercetări.

În plus, învățarea de lucruri noi, precum o limbă străină sau un instrument muzical, are un impact pozitiv asupra sănătății creierului, susține Rachelle Summers, neurocercetător și antrenor de wellness mental.

Singurătatea, inamic tăcut al sănătății mintale și fizice

Singurătatea poate avea efecte nocive asupra minții și sănătății generale, fiind la fel de dăunătoare ca fumatul a 15 țigări pe zi, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Un studiu indică faptul că adulții în vârstă care se confruntă cu singurătate cronică prezintă un risc crescut de accident vascular cerebral, iar izolarea socială poate duce la micșorarea creierului.

„Având în vedere consecințele profunde ale singurătății și izolării asupra sănătății și societății, avem obligația de a investi în refacerea țesutului social al comunităților noastre, așa cum am făcut pentru alte probleme globale de sănătate, precum consumul de tutun, obezitatea și criza dependențelor”, a declarat anterior Dr. Vivek Murthy, chirurgul general al Statelor Unite.