Un lucru regretabil. O tânără moldoveancă s-a molipsit de coronavirus de la persoane ce au ascuns că aveau simptome

O tânără moldoveancă și-a emoționat prietenii virtuali cu o postare în care vorbește despre experiența sa după ce s-a infectat cu virusul Covid-19.

separator

Considerăm că istoria tinerei va fi utilă și pentru alte persoane, având în vedere că numărul de infectări este în creștere și, deocamdată, se cunosc atât de puțune lucruri despre acest virus contagios. Alina Mereuță a mărturisit, pe pagina sa de facebook:

,,De 11 zile sunt într-o relatie. Cu coronavirusul.

La cateva zile dupa ce am aflat ca am virusul m-am gandit daca ar fi o idee buna sa scriu despre asta, in mod normal nu as fi facut-o, nu pentru ca imi este rusine, ci pentru ca, desi aparent sunt destul de activa in social media, prefer sa fiu destul de privata in ceea ce priveste viata mea personala. Stiam ca postarea mea o sa atraga destul de multa atentie si o sa ii ingrijoreze pe multi, si nu mi-am dorit asta. Si pentru ca nu mi-a placut niciodata rolul de persoana bolnava, pe care ceilalti sa o compatimeasca, m-am gandit ca poate ar fi o idee mai buna sa scriu despre experienta mea dupa ce o sa imi revin.

Dar, avand o serie de discutii cu oamenii din jurul meu, am realizat ca acestia se impart in doua categorii:
– cei care inca neaga existenta virusului si minimizeaza riscurile aferente
– cei care accepta ca virusul exista si vor sa stie mai multe despre el. Multi au fost empatici si m-au intrebat daca sunt ok sa vorbesc despre asta, pentru ca isi doreau sa afle mai multe despre virus de la un “pacient real” – “Am citit in presa, am vazut la tv, dar ai putea sa ne spui cum e la tine/pentru tine?”

Si atunci m-am gandit ca poate experienta mea o sa ii ajute si pe altii sa inteleaga mai bine virusul, sa fie mai atenti, mai constienti, mai precauti, mai responsabili. Si sa inceteze sa creada ca “Mie nu mi se poate intampla”.

De unde am luat virusul?

M-a gasit acasa. La propriu. Si asta e ironic si perfid – a venit peste mine acolo unde ma simteam cel mai in siguranta, dupa doua luni de izolare exemplara si o luna in care am muncit si am iesit din casa respectand toate recomandarile privind conduita sociala responsabila in prevenirea raspandirii virusului (distantare sociala, masca, dezinfectare), am luat virusul de la cineva din familie. Care l-a randul sau l-a luat de la niste angajati care au ascuns ca au simptome, si au sperat ca e doar o raceala. De la speranta lor pana la peste 10 cazuri noi de infectare nu au fost decat cateva zile. Si aici vreau sa le atrag oamenilor atentia asupra urmatoarelor doua lucruri:

#EvitatiNegarea si #FitiResponsabili: daca aveti simptome, uitati in aceasta perioada de simple raceli, “m-a tras curentul”, “am baut apa rece”, ganditi-va la virus in primul rand, izolati-va, urmariti evolutia simptomelor si testati-va.

Nu trebuie sa fiti paranoici, dar nici iresponsabili. Eliminati cel mai rau scenariu, atat pentru siguranta voastra, cat si pentru siguranta celor din jur. Virusul e ca o ruleta ruseasca, e atat de imprevizibil incat nu va recomand sa va asumati riscuri inutile. Si va spun asta pentru ca in familia noastra extinsa am avut, din pacate, in doua saptamani, toate variantele: de la asimptomatici, la forme usoare, la persoane care au ajuns la terapie intensiva.

Ce simptome am avut?

Covid fiind o boala noua, descoperim zilnic lucruri noi despre ea. Daca initial aveam doar patru simptome “oficiale” – febra, tuse seaca, oboseala si dureri musculare, la momentul actual gama de simptome este mult mai larga, lucru care poate fi confuz pentru multi – poti sa te gandesti ca e o raceala, o gripa sau o alergie.

La mine virusul s-a instalat treptat, in prima zi am avut simptome de pre-raceala, cu o stare de oboseala si o migrena usoara, iar a doua zi virusul a plusat cu dureri in gat, congestie nazala (nas infundat), dureri musculare si febra 37,8 (care a fost si cea mai mare febra pe care am avut-o de cand am virusul). Desi se spune ca primele simptome pot aparea la 2-14 zile de la expunere, din experienta noastra, virusul a fost ca un ceas elvetian, s-a instalat in a 5-a zi de la expunere.

De asemenea, in a treia zi de la primele simptome mi-am pierdut mirosul (anosmia) si gustul (ageusia). Un lucru interesant pe care l-am observat – pentru o perioada scurta de timp mi-a revenit gustul cand am mancat o bucatica de carne. Iar prima data mi-a revenit mirosul cand am mancat capsuni. In mod normal gustul si mirosul revin dupa doua saptamani, dar au fost cazuri cand nu au revenit nici dupa doua luni.

Ce am facut?

1. M-am mutat de acasa, m-am izolat, am vorbit cu medicii, m-am testat.
2. M-am monitorizat, am luat tratament, am dezinfectat.

Desi de la inceputul lunii martie respectam niste reguli destul de stricte in casa, am decis sa ma mut de acasa la primele simptome, am facut-o in 20 de minute in toiul noptii. In Republica Moldova nefiind obligatorie internarea pacientilor Covid, am discutat cu medicii si am stabilit izolarea mea la domiciliu, dat fiind faptul ca spitalele erau deja suprasolicitate, iar incarcatura virala din ele era si inca este una foarte mare.

Izolarea mea a fost stricta, iar procedurile riguroase. Cunoastem prea putine despre virus momentan, iar ceea ce cunoastem despre el – ca e foarte contagios, ar trebui sa ne faca sa ne regandim la modul in care actionam. Pentru cei care spun ca e doar o raceala, as vrea sa va contrazic – da, la unii se manifesta ca o simpla raceala, dar in rest, totul e diferit. Si realizezi asta mult mai bine cand astepti rezultatele testelor Covid pentru vreo 10 oameni apropiati, iar printre ei sunt femei insarcinate, femei cu copii, parinti si rude care sunt in categoria de risc.

Cand iti petreci 5 ore intr-un combinezon, cu doua masti si viziera, cand esti mereu atent (aproape compulsivo-obsesiv) sa dezinfectezi totul in jurul tau, ca nu cumva sa expui pe cineva din greseala, cand ajungi sa folosesti lampi bactericide acasa. Sunt lucruri pe care nu le faci la o simpla raceala.

1. Testarea – din fericire, in Moldova avem acces la testare in laboratoarele private, testul PCR costa 800 de lei moldovenesti (aprox. 40 euro). Eu mi l-am facut singura acasa si l-am trimis la laborator, procedura nu este atat de complicata, iar rezultatul il primesti, de obicei, in aceeasi zi, seara.

2. Monitorizarea – mi-am monitorizat constant temperatura corpului si pulsoximetria. Pulsoximetria este o metoda noninvaziva pentru monitorizarea saturatiei de oxigen a hemoglobinei din sangele unei persoane. Saturatia in oxigen a hemoglobinei (SpO2) da informatii despre procesul de respiratie (daca este eficient) si daca gazele sunt schimbate in mod normal. Intervalele normale acceptabile SpO2 pentru pacientii fara patologie pulmonara sunt de la 95% la 100%. Eu am folosit un puls oximetru portabil, care este un dispozitiv mic si comod de uzitat – il aplici pe deget si in cateva secunde iti afiseaza pulsul si oximetria.

Tratament – la momentul actual nu exista o schema universala de tratament. Eu am urmat o schema de tratament discutata si recomandata de cativa medici din prima linie si un virusolog. In afara de o injectie subcutanata, pe care mi-o fac singura, tratamentul este unul simplu (de administrat).

Recomandari din experienta personala:

Cel mai simplu si util lucru pe care puteti sa il faceti este sa acceptati ca virusul exista si ca trebuie sa va protejati. Stiu ca dupa cele cateva luni de izolare ne dorim cu totii sa revenim la vietile noastre normale, dar Covidul (ne-)a rescris normalitatea, pana nu vom avea un tratament si/sau un vaccin, va trebui sa ne adaptam, sa avem o varianta hybrid de viata – intre cea anterioara, normala si cea din izolare.

Purtati mastile, pastrati distanta sociala, folositi un dezinfectant, izolati-va cand aveti simptome si testati-va. Si incercati sa fiti informati, nu e momentul sa treceti de partea conspiratiilor, e in joc sanatatea, si chiar viata voastra si a celor din jur. Dupa cum va spuneam, cunoastem inca prea putine despre virus si despre efectele lui pe termen lung, citeam zilele trecute cum o serie de asimptomatici au dezvoltat patologii pulmonare la cateva luni dupa contactul cu virusul. Sau ca susceptibilitatea la Covid-19 este determinata si de grupa sanguina; grupa sanguina A (II) este cea mai afectata, in timp ce grupa sanguina O (I) pare sa fie protejata.

Stiu ca pentru multi dintre voi sunt prima persoana din cercurile voastre de apropiati care are virusul, si poate o sa aveti o serie de alte intrebari sau curiozitati despre asta, simtiti-va liberi sa ma intrebati. Nu o sa o interpretez ca pe o indiscretie, cred ca awareness-ul e important in perioada asta.

Si o sa inchei intr-un mod similar cu cel de la decernarea premiilor Oscar, multumindu-le oamenilor extraordinari din viata mea care au avut grija de mine in toata aceasta perioada si au facut ca lucrurile sa fie cat mai usoare pentru mine: de la familia mea extinsa, cu care am facut o super echipa si am organizat totul – de la testari, la izolari, la meniuri zilnice (da, conteaza foarte mult si lucrurile astea mici), la medicii mei – care m-au monitorizat constant si au raspuns la telefon la orice ora din zi si noapte, la vecinii nostri care s-au ocupat zilnic sa nu ne lipseasca nimic, la prietenii mei, care uneori s-au dat peste cap de trei ori, de peste mari si tari, ca sa ma surprinda si sa-mi fie alaturi”, a povestit Alina.

Rujeola și amnezia imunitară: De ce este esențială vaccinarea pentru protecția pe termen lung?

Apariția rujeolei nu aduce beneficii sistemului imunitar, ci dimpotrivă, chiar și un caz ușor de rujeolă distruge celulele de memorie care protejează organismul de germenii întâlniți anterior. Acest fenomen este cunoscut de medici ca „amnezie imunitară”, scrie G4Media.ro

Conform discuțiilor cu specialiștii, rujeola se dovedește a fi mai periculoasă decât se credea, chiar dacă există mituri care spun că infecția cu acest virus ar întări sistemul imunitar, oferind un antrenament benefic celulelor. În realitate, efectul este opus, afirmă Adam Ratner, specialist în boli infecțioase din New York, transmite Los Angeles Times.

O asemenea minciună vehiculată pe rețelele sociale în timpul unui focar de rujeolă a fost acela că, dacă ești infectat cu virusul în loc să fii vaccinat, îți întărești sistemul imunitar. Adevărul, a spus Ratner, „este exact opusul”.

”O consecință insidioasă, dar mai puțin cunoscută, chiar și a unei infecții ușoare cu rujeolă este că ucide chiar acele celule care își amintesc cu ce agenți patogeni s-a luptat anterior pacientul și cum au fost câștigate acele bătălii.”, a spus ea.

Acest virus ucide celulele care au memoria agenților patogeni cu care pacientul s-a confruntat anterior, reducând astfel protecția împotriva altor boli. Medicii avertizează că această „amnezie imunitară” îi lasă pe pacienți vulnerabili la recurența bolilor, iar informațiile sunt confirmate de mai multe surse.

Rujeola este periculoasă întrucât distruge memoria imunitară dobândită prin expuneri anterioare la germeni. Studiile arată că poate dura până la 2-3 ani pentru ca memoria imunitară să fie restabilită după infecția cu rujeolă, perioadă în care pacienții sunt mai susceptibili la reinfecții.

În plus, durata medie a amneziei imune cauzate de rujeolă a fost de 27 de luni în studiile realizate în SUA, Marea Britanie și Danemarca. Complicațiile pot implica necesitatea revaccinării sau a unei noi expuneri la agenții patogeni anterior întâlniți, pentru a restabili funcția imunitară corectă.

Aceste găsiri subliniază importanța vaccinării împotriva rujeolei, nu doar ca protecție împotriva bolii în sine, ci și pentru a preveni eliminarea memoriei imunitare. Amnezia imunitară poate explica de ce rujeola este atât de periculoasă, chiar și după vindecarea aparentă.

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei/P

Descoperă ofertele lunii aprilie la Farmacia Familiei! Produse de frumusețe și îngrijire la prețuri speciale: cosmetice, dermatocosmetice și soluții de îngrijire personală.

Descoperă ofertele:

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Probiotice și prebiotice. Ce diferențe există între ele!

Poate că ai citit tot mai des în ultima vreme că alimentația sănătoasă trebuie să conțină probiotice și prebiotice. Se folosește tot mai mult termenul de prebiotice. Află ce înseamnă și ce diferențe există între cei doi termeni, scrie libertatea.ro

Cu termenul de probiotice ne-am obișnuit de câțiva ani și știm deja că sunt bacterii care au un rol important în digestia și absorbția elementelor nutritive esențiale, a vitaminelor și sărurilor minerale. Dar medicii recomandă să avem un regim alimentar sănătos, care să includă zilnic probiotice și prebiotice. Iată ce reprezintă fiecare și ce alimente sunt indicate pentru a avea un aport optim de probiotice și prebiotice.

Ce sunt probioticeleProbioticele sunt bacterii vii care se găsesc în anumite alimente sau suplimente și care pot să aducă numeroase beneficii pentru sănătate. Probioticele ajută la menținerea unui echilibru sănătos între bacteriile benefice și cele dăunătoare din intestine.

Spre exemplu, unul din rolurile lor majore este acela de a ajuta digestia și de a preveni problemele gastrointestinale, cum ar fi constipația sau diareea.

În plus, probioticele pot stimula sistemul imunitar și pot contribui la prevenirea infecțiilor respiratorii sau digestive. De asemenea, în cazul femeilor, ele mențin un echilibru sănătos al florei vaginale, reducând riscul de infecții cum ar fi vaginoza bacteriană.

Probioticele pot avea și efect antiinflamator, contribuind la reducerea inflamației în organism, ceea ce poate fi util în afecțiuni inflamatorii cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală sau poliartrita reumatoidă.

Alimente cu rol probiotic

O alimentație bogată în zahăr și grăsimi influențează negativ microbiomul intestinal și ajută bacteriile rele să se dezvolte în exces. Odată ce hrănești în mod regulat bacteriile rele, acestea sunt capabile să se dezvolte rapid și să susțină procesele inflamatorii din organism.

De aceea, este bine să consumi mai des alimente care stimulează bacteriile bune și anume alimente probiotice precum:

  • Varza murată
  • Castraveții murați fie în oțet, fie în saramură
  • Gogoșarii murați
  • Chefir
  • Sana
  • Iaurt
  • Brânza proaspătă
  • Laptele de capră

Ce sunt prebioticele

Prebioticele provin din unele tipuri de carbohidrați (în mare parte din fibre), pe care noi în mod normal nu le digerăm, dar ele ajută tranzitul intestinal și constituie o sursă de energie pentru bacteriile benefice din intestine.

Prebioticele sunt de obicei fibre care se găsesc în verdețuri, fructe și mai ales leguminoase (linte, mazăre, năut, fasole, soia și arahide, adică plante care produc o păstaie care are semințe sau boabe în interior).

Alimente prebiotice

O alimentație sănătoasă include automat probiotice și prebiotice. Dacă obișnuiești să consumi câte un iaurt, câte un chefir sau câteva murături precum și multe preparate din legume, verdețuri, fructe bogate în fibre și boabe, atunci înseamnă că ai un regim alimentar bun cu probiotice și prebiotice. Este adevărat că sursele de probiotice sunt mult mai puține, decât cele de prebiotice, de aceea multe persoane sunt sfătuite să ia suplimente cu probiotice după o gripă, după infecții sau tratamente cu antibiotice.

Alimentele care au un conținut mare de fibre prebiotice sunt:

  • leguminoasele
  • ovăzul
  • bananele
  • merele
  • fructele de pădure
  • anghinarea
  • sparanghelul
  • usturoiul
  • prazul
  • ceapa
  • leușteanul
  • cacaua
  • algele
  • rădăcina de cicoare

Caz cutremurător. Gemene nou-născute, sfâșiate de câinele familiei, în timp ce mama lor lipsea
Articolul anterior
Foto! 15 tablouri satirice care ilustrează perfect lumea în care trăim
Articolul următor
Close menu