Febra Dengue, transmisă de țânțari, a devenit epidemie în Argentina. A ajuns deja și în Europa

30/04/2023

Dacă acum câteva zile se vorbea doar despre focare de Febră Dengue în Argentina, acum se poate vorbi despre o adevărată epidemie: cel puţin 41.257 de persoane au făcut infecţia şi alte 39 de persoane au murit, de la începutul anului, din cauza bolii virale produsă de muşcătura ţânţarilor.

Patologia virală este produsă de mușcătura țânțarilor din genul Aedes aegypti, țânțarul febrei galbene. Sunt date care marchează o creştere netă faţă de ceea ce s-a înregistrat în anii precedenţi, chiar cu 48,4% mai mult decât în 2020, an în care s-au înregistrat 26 de decese, scrie www.realitatea.md.

Surse din Ministerul Sănătăţii din Argentina au precizat că în toate probele studiate serotipul 2-Cosmopolitan a fost depistat, care până acum nu circula în Argentina, ci în Brazilia şi în Peru. Este un serotip Denv-2 originar din Asia de Sud-Est, care în regiunea Americii Latine a fost izolat pentru prima dată în 2019, în Peru.

„Dengue, numită şi febra de spargere a oaselor, se răspândeşte, din păcate, şi în Europa cu cazuri autohtone în sudul Franţei. O altă problemă infecţioasă multiplicată de globalizare şi încălzire globală”, a amintit expertul Matteo Bassetti, de la o Clinica din Genova (Italia), pe Twitter.

Portalul de ştiri Infobae indică faptul că actualele 39 de decese sunt distribuite în nouă zone ale Argentinei, cele mai multe – 9 – fiind în Tucumán, urmate de Santa Fe – 7. În orașul Buenos Aires au murit 2 persoane, iar în provincia Buenos Aires una.

Ce este boala Dengue?
Este o afecțiune asemănătoare gripei, care se poate transmite prin mușcătura țânțarului Aedes. Este foarte răspândită în regiunile tropicale și subtropicale, ca urmare a creșterii turismului incidența acesteia a crescut semnificativ.
Persoanele cu risc sunt copii, vârstnici, persoanele cu imunitatea scăzută şi cele care călătoresc în zonele tropicale şi subtropicale endemice.

Cum se manifestă boala Dengue?
• frisoane
• febră înaltă
• cefalee
• dureri musculare
• sângerări gingivale sau nazale
• hematurie (sânge în urină)
Perioada de incubaţie este de 3-14 zile.

Cum se diagnostichează boala Dengue?
Frecvent, simptomele pot fi confundate cu cele ale unei răceli. Suspiciunea clinică se realizează pe baza simptomelor și a istoricului de călătorie al pacientului (zona endemică).
Diagnosticul de certitudine se stabilește pe baza analizelor medicale de laborator.

Măsuri de prevenție
• protecția individuală faţă de înţepătura de ţânţari
• în zonele endemice, se recomandă purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete, în perioadele în care sunt activi țânțarii
• se recomandă utilizarea substanțelor repelente, pe haine sau pe părţile de corp lăsate descoperite
• în timpul somnului (mai ales în timpul zilei), se recomandă protejarea patului cu o plasă specială pentru ţânţari care va fi tratată în prealabil cu substanţe insecticide
• dacă la întoarcerea dintr-o zonă endemică apare febra însoţită de dureri de cap, dureri oculare, dureri articulare şi musculare şi erupţii cutanate, este bine să consultaţi serviciile medicale.

Premiul Nobel în medicină, câștigat de Katalin Kariko și Drew Weissman pentru vaccinurile ARN mesager eficiente împotriva Covid-19

Katalin Kariko şi Drew Weissman au fost desemnaţi, luni, laureaţii premiului Nobel pentru medicină pe anul 2023, potrivit site-ului nobelprize.org.

Cei doi au câștigat Nobelul „pentru descoperirile lor privind modificările bazelor de nucleotide care au permis dezvoltarea unor vaccinuri ARN mesager eficiente împotriva COVID-19”, a anunţat Thomas Perlmann, secretar general al Comitetului Nobel la sediul Institutului Karolinska din Stockholm, Suedia.

Premiul Nobel pentru fiziologie sau medicină deschide seria acestor distincţii, atribuite în fiecare an la începutul lunii octombrie.

În 2022, premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit paleogeneticianul suedez Svante Pääbo pentru descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruţi şi evoluţia umană.

Cu excepţia distincţiei acordate în domeniul economiei, aceste premii au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (986.000 de dolari).

După atribuirea premiului pentru medicină, sezonul Nobel continuă cu premiul Nobel pentru fizică, pe 3 octombrie, urmat de premiul pentru chimie, pe 4 octombrie, înainte de mult aşteptatul premiu pentru literatură, pe 5 octombrie, şi de premiul pentru pace, pe 6 octombrie, singurul decernat la Oslo. Premiul Riksbank Sveriges în Ştiinţe Economice în memoria lui Alfred Nobel va fi anunţat în data de 9 octombrie.

Octombrie este luna internațională a conștientizării cancerului de sân

Incidența de cancer mamar în R. Moldova a fost de 51,5 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 2022. Mai concret, este vorba despre 1.307 depistate primar.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, la evidența medicală în anul 2022 se aflau 11.488 de persoane cu cancer de sân, prevalența constituind 452,5 cazuri la 100.000 de oameni.

Totodată, 471 de persoane au decedat de cancer de sân în anul trecut, nivelul de mortalitate fiind de 18,6 decese la 100.000 de persoane și se plasează pe locul 3 din totalitatea deceselor cauzate de cancer.

Luna de conștientizare a cancerului mamar este o campanie anuală de sensibilizare și conștientizare de către populație a importanței măsurilor de prevenire, depistare precoce și îngrijire de calitate a cancerului mamar. Recunoscută ca luna de culoare roz, în această perioadă, femeile sunt îndemnate să acorde mai multă atenție propriei sănătăți, amintind că depistarea la timp în stadiile 1-2 ale bolii, crește rata de succes a vindecării.

Potrivit OMS, cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din întreaga lume, luând viețile a sute de mii de femei în fiecare an și afectând, în mod disproporționat, persoanele din țările cu venituri mici și medii.

Astfel, rata de supraviețuire a cancerului de sân la cinci ani în țările cu venituri mari depășește 90%, comparativ cu 66% în India și 40% în Africa de Sud.

Astăzi marcăm Ziua mondială a inimii

În fiecare an, la data de 29 septembrie marcăm Ziua mondială a inimii. Campania din acest an, cu genericul „Folosește-ți inima, cunoaște-ți inima!”, se axează pe principiul esențial de a ne cunoaște, întâi de toate, inima.

La nivel mondial, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, anual peste 20 de milioane de oameni mor din cauza afecțiunilor inimii.

Bolile cardiovasculare reprezintă un ansamblu de tulburări ale inimii și ale vaselor sangvine, manifestate prin dureri în piept, respirație îngreunată, transpirații reci, palpitații, senzație de lipsă a aerului (dispnee), oboseală, amorțeală sau edeme.

Afecțiunile inimii pot fi destul de grave, însă adoptarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată, activitate fizică și renunțare la fumat pot reduce riscurile apariției complicațiilor. Verificarea periodică a nivelului de colesterol și a tensiunii arteriale sunt indicii de bază care pot confirma sau infirma probleme ale inimii.

În Republica Moldova persoanele cu probleme cardiovasculare beneficiază gratuit de asistență medicală în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici. Pentru depistarea precoce a afecțiunilor inimii, sunt efectuate gratuit o serie de investigații, care identifică și confirmă maladia.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, în anul 2022, mai mult de 756 mii de cetățeni sufereau de afecțiuni ale cordului. Motivele principale rămân a fi diabetul, consumul de tutun și alcool, hipertensiunea arterială, obezitatea.

Respectarea recomandărilor medicilor privind sănătatea inimii pot preveni apariția bolilor cardiovasculare.

Fii responsabil, ai grijă de inima ta!