Medic radiolog: De ce nu e bine ca pacientul infectat cu Covid-19 să fie tratat acasă

Ce văd specialiştii în imagistică medicală atunci când investighează un pacient suspect sau cu test pozitiv SARS-Cov-2 şi mai ales ce afectare dă acest virus în dinamică, a explicat un medic radiolog.

separator

Medicilor li se pare inexplicabil şirul de teorii conspiraţioniste, cu atât mai mult cu cât gravitatea lucrurilor este atât de evidentă. Sunt pacienţi care vin pe picioarele lor la spital, susţinând că nu au niciun fel de simptome, dar în cazul cărora investigaţia tomografică indică o afectare pulmonară serioasă.

Sunt, de asemenea, pacienţi care nu ştiu să fi suferit de vreo boală şi a căror stare se înrăutăţeşte de la o zi la alta, uneori iremediabil.

Deşi multe informaţii despre SARS-CoV-2 rămân de aflat, ce produce acesta în organism şi se vede imagistic este înspăimântător.

„Dacă ceva m-a impresionat pe mine, a fost marea variabilitate în timp a modificărilor radiologice. Nu vorbesc din punct de vedere clinic, ci din punct de vedere radiologic.

Dacă astăzi găseam câteva leziuni «în sticlă mată», cu afectare uşoară, a doua, a treia zi, în cazul în care se repeta CT-ul la indicaţia medicului clinician – pentru că el decela o agravare a stării de sănătate, şi atunci este recomandabilă o repetare a investigaţiei, tomografia de principiu – de la câteva leziuni găseam plămânii afectaţi în totalitate, sau majoritatea parenchimului pulmonar era afectat. Şi de la o zi la alta. De asta spun, şi asta e opinia mea, eu nu cred că pacientul COVID pozitiv e util să fie tratat acasă, pentru că nu ai timp să reacţionezi la modificările acestea“, spune medicul primar radiolog Alen Stegaru.

Medicul a văzut din aprilie şi până în prezent zeci de cazuri la Spitalul Municipal Caracal, desemnat suport COVID-19. Aici au ajuns mare parte din cazurile grave de COVID-19 din Olt, şi ulterior şi din alte judeţe, dar şi pacienţii cu comorbidităţi, chiar dacă au prezentat simptomatologie uşoară, în total peste 500 pacienţi confirmaţi RT-PCR, până la această dată.

Imagiştii au repere clare transmise de către Comisia Naţională de Radiologie privind afectarea specifică pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus.

„Este acea denumire de aspect de sticlă mată, care are nişte caracteristici: este subpleurală, de obicei, bilaterală, şi pot să fie focare multiple. Aceste focare de sticlă mată pot să fie asociate cu condensarea alveolară, care este la fel: subpleurală, posterioară, bazală, bilaterală. De obicei lucrurile sunt bilaterale“, a explicat dr. Stegaru.

Sunt investigaţi tomografic atât pacienţii care au testul de confirmare, cât şi pacienţii suspecţi care ajung la spital. În cazul ultimei categorii, ceea ce se vede tomografic este în scurt timp confirmat cu laboratorul. „Noi am identificat în proporţie foarte mare, adică nu au fost situaţii când modificările imagistice să sugereze infecţia cu SARS-CoV-2 şi să iasă testul negativ. Doar dacă era în faza de remisiune.

Dacă este în faţa de remisiune, când cantitatea virală scade, testul poate fi negativ, dar modificările pulmonare radiologice pot rămâne o perioadă variabilă în timp, ca la orice pneumonie“, a mai spus medicul, menţionând, de asemenea, că afectarea pulmonara din infecţia COVID nu seamănă cu imaginea dată de orice altă afectare pulmonară. „Parcă e un câmp cu păpădii, din loc în loc e câte o păpădie cu puf, mi-e greu să compar cu ceva“.

Ce vreau să spun este că am văzut pacienţi, după spusele lor, asimptomatici, dar cu modificări. Ulterior, testul s-a pozitivat şi au şi evoluat în pacient simptomatic. Până la urmă, evoluţia e imprevizibilă“, spune Alen Stegaru.

Tomografia ar fi prima opţiune de investigare imagistică, radiografia nepermiţând observarea la timp a anumitor leziuni. „Radiografia pulmonară nu este suficientă ca să poţi să spui despre un pacient că nu are afectare pulmonară în cadrul infecţiei SARS-CoV-2. Nu este suficientă. Adică modificările pulmonare când apar pe radiografia pulmonară deja sunt majore“, a precizat medicul.

Nici prezenţa sau absenţa simptomelor nu reprezintă întotdeauna un bun indicator al stadiului bolii. „Am întâlnit şi pacienţi care nu aveau cine ştie ce manifestări clinice şi totuşi aveau afectare pulmonară (…) Durerea este un simptom resimţit diferit, un simptom subiectiv.

Eu am un anumit prag al durerii, altă persoană un alt prag şi automat pot să am simptomatologie, dar să n-o resimt. Ce vreau să spun este că am văzut pacienţi, după spusele lor, asimptomatici, dar cu modificări. Ulterior, testul s-a pozitivat şi au şi evoluat în pacient simptomatic. Până la urmă, evoluţia e imprevizibilă“, a mai precizat medicul.

Plămânul unui pacient diagnosticat cu COVID-19 şi care suferă şi de alte afecţiuni

Profilul pacientului cu risc de a dezvolta o formă gravă există, chiar dacă şi în cazul pacienţilor fără boli evoluţia poate fi imprevizibilă.

Obezitatea pare să fie prima cauză agravantă. Diabetul şi hipertensiunea arterială se adaugă de asemenea acestui tablou, asta în timp ce pacienţii tineri, fără boli, normoponderali, par să fie feriţi de formele grave.

Plămânul unui pacient fără comorbidităţi, cu o formă moderată de COVID-19

Medicul Alen Stegaru, solicitat să facă o recomandare, spune că le-ar indica pacienţilor care aleg să se trateze acasă, considerându-se asimptomatici, să facă o investigaţie tomografică. „Ar trebui consultat un infecţionist, ei au mai multă experienţă. Oricum ar fi, eu cred că un pacient diagnosticat pozitiv cu SARS-Cov-2 ar trebui să facă un CT toracic, în perioada asta, a 10-a – a 14-a zi de la confirmare“, a mai spus dr. Stegaru.

sursa: www.adevarul.ro

Două companii germane deschid unități de producere în Republica Moldova
Articolul anterior
România: 1.060 de cazuri noi. Record absolut de decese: 58 de morți în 24 de ore
Articolul următor
Alte articole interesante