Moldova se află printre țările cu risc sporit pentru invazia malariei

24/04/2021

Anual, la 25 aprilie este marcată Ziua Mondială a Malariei. Această dată a fost stabilită de statele membre ale OMS în cadrul Adunării Mondiale a Sănătății din anul 2007. Scopul acestui eveniment este evidențierea necesității investițiilor continue și a susținerii angajamentului politic pentru prevenirea și controlul malariei. Genericul evenimentului din acest an este „Atingerea obiectivului zero malarie”, comunică Agenția Națională de Sănătate Publică.

Malaria, boală provocată de plasmodiul malaric și transmisă prin mușcătura țânțarului Anopheles, care poate fi prevenită şi tratată, continuă să aibă un impact devastator asupra sănătății şi bunăstării oamenilor din întreaga lume. Din anul 2000, eforturile globale de combatere a malariei au dus la evitarea a milioane de îmbolnăviri și decese – dovada că progresul este posibil.

Conform celui mai recent Raport mondial privind malaria, publicat la 30 noiembrie 2020, în anul 2019 au existat 229 milioane de cazuri de malarie, în comparație cu 228 milioane de cazuri în 2018. Numărul estimat de decese cauzate de malarie a fost de 409.000 în 2019, comparativ cu 411.000 la nivel mondial în 2018.

Aşezarea geografică şi condiţiile climaterice situează Republica Moldova printre ţările cu un risc sporit pentru invazia malariei. În urma monitorizării populațiilor de țânțari Anopheles în ecosistemele țării pe parcursul a. 2019, au fost identificate 9 specii, dintre care 6 sunt vectori importanți ai unor agenți patogeni, inclusiv și plasmodiului malaric.

Astfel, prezența vectorului specific pe teritoriul țării reprezintă un factor de risc pentru sănătatea publică prin faptul că poate transmite agentul cauzal al malariei. Acest fapt a devenit deosebit de important pe fundalul fenomenului de migrație intensă a cetățenilor republicii, inclusiv și în zonele endemice ale malariei. În prezența vectorului (țânțarii) acest fapt pune în pericol statutul de țară liberă de malarie. În anii 2018-2020 în Moldova s-au înregistrat 1, 3 și respectiv 2 cazuri de malarie, toate fiind de import.

Prin semnificaţia sa, Ziua Mondială a Malariei încurajează angajamentele guvernelor pentru protejarea sănătăţii prin eforturi de eliminare a pericolului acestei maladii, o atenţie sporită fiind acordată populaţiei care migrează în zonele endemice ale malariei.

Este important să rețineți că:

– Malaria este o boală parazitară periculoasă pentru viaţă, cu transmitere prin înţepătura ţânţarilor infectaţi;

– Călătorii din regiunea europeană care pleacă spre țările endemice ale malariei necesită administrarea tratamentului profilactic;

– Manifestările clinice caracteristice malariei pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în ţara endemică şi până la doi ani după părăsirea acesteia;

– Boala poate fi prevenită şi tratată;

– Dacă suspectaţi boală, solicitaţi asistenţa medicală.

Un copil de 6 ani care suferea de o formă severă de meningită a decedat la spital

Un copil de 6 ani care suferea de o formă severă de meningită a decedat la Spitalul Clinic Municipal de Copii „Valentin Ignatenco” din Chișinău.

Informația a fost confirmată pentru Teleradio-Moldova de șeful Direcției generale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan.

Potrivit lui Vladimir Bolocan, copilul a decedat de miningită, formă fulminantă, foarte gravă, care nu are sorți de izbândă.

Potrivit informațiilor oferite pentru UNIMEDIA, de purtătoarea de cuvânt a spitalului, Veronica Istrati, copilul a fost adus într-o stare extrem de gravă. Medicii au întreprins o serie de măsuri medicale, însă copilul a decedat la doar o oră și 38 de minute de la internare.„Pacientul a fost transportat de urgență la spital direct în zona roșie de către echipa de urgență 112. „

Starea copilului era extrem de gravă, cu afectare severă a funcțiilor vitale, inclusiv tulburări circulatorii, hipotensiune, cianoză și alterarea stării de conștiență.

Conform informațiilor furnizate de familie, primele simptome au apărut în seara zilei de 1 martie 2025, debutând cu febră înaltă (până la 39,5°C), pentru care s-a administrat tratament simptomatic la domiciliu.

În dimineața zilei de 2 martie, febra a recidivat, iar în jurul orei 12:30 au fost observate erupții hemoragice pe membrele superioare, care s-au extins rapid pe întregul corp. Starea pacientului s-a deteriorat brusc, manifestând letargie și somnolență accentuată, motiv pentru care, la ora 13:30, familia a solicitat intervenția serviciului de urgență.

La momentul internării, echipa medicală a inițiat imediat măsuri complexe de resuscitare și tratament intensiv, suspectând o infecție meningococică fulminantă.

În ciuda eforturilor susținute ale echipei medicale, care a aplicat toate procedurile de terapie intensivă disponibile, evoluția bolii a fost rapid progresivă și refractară la tratament. La doar o oră și 38 de minute de la internare, la ora 15:45, pacientul a fost declarat decedat”, a declarat pentru UNIMEDIA, purtătoarea de cuvând a spitalului de copii „Valentin Ignatenco”, Veronica Istrati.

De la începutul anului, trei copii au fost internați în stare critică la Spitalul Clinic Municipal de Boli Contagioase din capitală, unii având nevoie de terapie intensivă și izolare strictă.

Potrivit autorităților, în ultimii zece ani, în Republica Moldova au fost raportate peste 220 de cazuri de infecție meningococică, dintre care 60% la copiii sub doi ani. Rata de mortalitate a fost de 23%, ceea ce înseamnă peste 50 de decese. Anual, în țara noastră se confirmă circa 15 cazuri de meningită la copii.

Cazurile de meningită la copii sunt în creștere în Republica Moldova, inclusiv cele severe, potrivit directorilor de spitale. Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a anunțat că, pentru a preveni această boală, țara noastră intenționează să achiziționeze 5000 de doze de vaccin. Cei mai expuși sunt copiii, adolescenții, tinerii, adulții cu imunitate scăzută și vârstnicii. Specialiștii subliniază necesitatea vaccinării, în special a copiilor mici, pentru a evita complicațiile severe.

Studiile în domeniu au arătat că nu există risc de cancer asociat procedurii FIV/P

Te sperie zvonurile că fertilizarea in vitro ar crește riscul de cancer? Oare cât de adevărat este acest lucru?Confuzia s-a creat prin asocierea cu terapia de substituție hormonală de lungă durată pentru menopauză, care a fost investigată în legătură cu unele tipuri de cancer. Însă tratamentul hormonal folosit în FIV este de scurtă durată.

Un studiu publicat în revista „JAMA Oncology” a analizat peste 250.000 de femei și a arătat că tratamentele de fertilitate nu cresc riscul de cancer ovarian, uterin sau mamar.

E important să reții că:

hormonii folosiți în procedura FIV nu au același efect ca hormonii administrați pe termen lung pentru alte afecțiuni;
FIV nu crește riscul de cancer;
nu există nicio legătură între tratamentele de fertilitate și apariția cancerului.

Acum știi!
Studiile în domeniu au arătat că nu există risc de cancer asociat acestei proceduri.

Accesează Fertilizare In Vitro la Medpark pentru mai multe informații. Fă primul pas către visul de a deveni părinte și programează o consultație gratuită la medicul reproductolog Medpark la +(373) 22 40 00 40, disponibil 24/7.

/P/ Acest material este un articol comercial și nu prezintă punctul de vedere al redacției.

Peste 140 de operații de transplant, realizate anul trecut în R. Moldova

Instituţiile medico-sanitare contractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) au realizat anul trecut 143 de operaţii de transplant, informează unica.md cu referire la un comunicat oficial.

Din numărul total de operații, trei au fost transplanturi de ficat, unul de rinichi, 29 – de cornee, 108 – transplanturi de membrană amniotică pe suprafața oculară, iar două – prelevări de ficat de la donator viu.

Pentru aceste intervenţii, din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală au fost alocate cinci milioane de lei.

Operațiile de transplant sunt efectuate în două instituţii medico-sanitare publice contractate de CNAM – Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga” şi Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Pentru 2025, în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală a fost prevăzută suma de 7,8 milioane de lei pentru realizarea a 156 de transplanturi.

Costurile pentru fiecare tip de transplant sunt următoarele: 1.161.849 de lei pentru transplantul de ficat, 265.387 de lei pentru transplantul de rinichi, 22.910 lei pentru transplantul de cornee (fără costul corneei), 18.650 de lei pentru transplantul de membrană amniotică pe suprafața oculară, 219.136 de lei pentru prelevarea de ficat de la donator viu și 41.099 de lei pentru prelevarea de rinichi de la donator viu.

Operațiile de transplant sunt finanțate din fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. De acest tip de intervenții beneficiază toate persoanele asigurate care au indicaţii medicale şi se află pe lista de aşteptare.